CONSILIUL UE
Mai multe țări membre, printre care și România, solicită UE ca în calculul deficitului public să nu fie incluse cheltuielile pentru investiții în apărare, anunță ministrul Marcel Boloș
Published
1 year agoon
By
Teodora Ion
Mai multe țări membre, printre acestea aflându-se și România, susțin că Uniunea Europeană ar trebui să introducă o derogare de la regula de deficit, anunță ministrul finanțelor, Marcel Boloș.
Mai exact, solicitarea este ca în calculul deficitului public să nu fie incluse cheltuielile pentru investiții în apărare.
De asemenea, țările vor să fie excluse și cofinanțările pentru banii europeni primiți.
Marcel Boloș a participat în această săptămână la reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), unde reforma guvernanței economice europene a fost cel mai important subiect.
Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, reforma este axată pe trei propuneri care vizează coordonarea eficientă a politicilor economice şi supravegherea bugetară multilaterală (Brațul Preventiv al Pactului de Stabilitate și Creștere), clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (Brațul Corectiv al Pactului) și cerinţele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre.
”Să vă dau câteva elemente de context. Ca parte a UE, suntem obligați să respectăm anumite reguli fiscale. Dacă orice stat membru ajunge să derapeze fiscal-bugetar, fapt ce împovărează alte state, intră în vigoare Procedura de Deficit Bugetar Excesiv. Adică se încearcă corecția abaterii de la regulile fiscal bugetare convenite. România este în procedură de deficit excesiv din 2020, iar dacă nu ține cont de obligațiile pe care și le-a asumat față de Comisia Europeană riscă să piardă sume și din fondurile din Politica de Coeziune, dar și din PNRR. Adică banii care ne aduc acum drumuri mai bune, școli, spitale noi și așa mai departe”, a explicat Marcel Boloș.
Citând datele Comisiei Europene, acesta a spus că în 2022 țări cu deficite bugetare mai mari de 4% din PIB au fost Belgia, Franța, Ungaria, Spania, Italia sau Letonia.
”Deficitul bugetar este o vulnerabilitate majoră pentru toate aceste țări. Așa că rămâne de văzut: se va acorda tratament special pentru cheltuielile de apărare în regulile de deficit bugetar? În cazul nostru, aș puncta că pe fondul războiului din Ucraina şi al acutizării confruntărilor geopolitice, presiunea se accentuează. Pentru cheltuielile cu apărarea s-au alocat în 2023 un plus de 7,5 miliarde lei față de 2022”, a conchis ministrul finanțelor.
Reuniunea ECOFIN a fost precedată de cea a Eurogroup în format extins care a avut pe agendă dialogul economic transatlantic, viitorul piețelor financiare și de capital europene și pregătirea reuniunii Euro summit.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

You may like
Virgil Popescu a discutat cu delegația AmCham despre piața de energie din România și UE: Încurajez dialogul cu mediul de afaceri pentru a crea politici care să încurajeze dezvoltarea economică
România și Bulgaria își consolidează cooperarea în Schengen pentru a garanta mobilitatea ”în siguranță” a cetățenilor
Eurodeputatul Dan Motreanu solicită Comisiei Europene explicații privind adoptarea unei strategii a UE pentru fuziunea nucleară
MIPE și Camera de Comerț și Industrie Franceză în România vor organiza grupuri de lucru tematice pentru accelerarea absorbției fondurilor europene
Eurodeputatul Dan Motreanu solicită Comisiei Europene să acorde sprijin financiar și instituțional postului de radio ”Europa Liberă”, după ce SUA au oprit finanțările
Ministrul Energiei, veste în premieră: Din fondurile PNRR, România are puse în funcțiune sau în teste parcuri solare și eoliene de peste 500MW
CONSILIUL UE
Cel mai mare sprijin din istoria R. Moldova, adoptat: Țările UE au dat undă verde finală mecanismului de 1,9 miliarde de euro pentru reforme privind aderarea la UE
Published
1 day agoon
March 18, 2025
Consiliul Uniunii Europene, instituția decizională care reprezintă guvernele statelor membre, a dat marți undă verde finală înființării Mecanismului pentru reformă și creștere economică pentru Republica Moldova, un nou instrument de 1,9 miliarde de euro de sprijinire a reformelor legate de aderarea la UE și a creșterii economice în această țară.
Pachetul de 1,9 miliarde de euro oferit prin acest mecanism reprezintă cel mai mare pachet de sprijin financiar al UE de la independența Republicii Moldova și “se adaugă celorlalte forme de sprijin substanțial acordat țării de către Uniunea Europeană”, se arată într-un comunicat al Consiliului remis CaleaEuropeană.ro.
Mecanismul va stimula economia Moldovei și va aduce țara mai aproape de aderarea la UE prin accelerarea reformelor, arată sursa citată.
De asemenea, conform instituției, pachetul va ajuta Moldova să facă față provocărilor care decurg din războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și din încercările continue ale Rusiei de a destabiliza țara.
“Astăzi îi ajutăm pe moldoveni să avanseze cu reforme socio-economice esențiale, să își relanseze economia și să accelereze aderarea țării la UE. Noul instrument va consolida, de asemenea, reziliența Moldovei prin atenuarea impactului războiului de agresiune nedrept al Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat Adam Szłapka, ministrul pentru afaceri europene al Poloniei, țara ce asigură președinția rotativă a Consiliului.
Această facilitate este pilonul financiar al Planului de creștere pentru Moldova, prezentat de Comisie în octombrie 2024. Aceasta va sprijini Moldova în perioada 2025-2027 și se așteaptă să furnizeze până la 385 de milioane de euro sub formă de granturi și 1,5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Aceste împrumuturi vor fi foarte concesive, cu termene lungi de rambursare și rate ale dobânzii avantajoase.
Plățile vor fi supuse unor condiții stricte în ceea ce privește realizarea reformelor stabilite în Agenda de reformă convenită.
Aprobarea din partea Consiliului UE vine după ce săptămâna trecută acest mecanism a fost votat în plenul Parlamentului European.
CONSILIUL UE
Înaltul Reprezentant al UE se îndoiește de intenția Rusiei de a face pace în Ucraina: Condițiile prezentate ridică un mare semn de întrebare
Published
2 days agoon
March 17, 2025By
Teodora Ion
Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kalals, salută discuțiile dintre SUA și Ucraina de la Jeddah, din Arabia Saudită, și rezultatele acestora, ridicând semne de întrebare cu privire la dorința Rusiei de a face pace.
”Trebuie să vedem cu adevărat că mingea este în terenul Rusiei și ce fel de condiții prezintă, ceea ce reprezintă un mare semn de întrebare dacă doresc pacea”, a menționat Kallas înainte de reuniunea miniștrilor de externe din UE.
I look forward to meeting with EU Foreign Ministers today.
We will discuss Ukraine and the Middle East, with a focus on Syria and Gaza.
My doorstep ahead of the Foreign Affairs Council ↓ pic.twitter.com/zlWaWpGpJ6
— Kaja Kallas (@kajakallas) March 17, 2025
Aceasta a anunțat pe masa discuțiilor se mai află și situația din Orientul Mijlociu, cea din Gaza, precum și dosarul sirian și recentele evoluții din această țară măcinată de conflict.
”Salutăm planul arab de reconstrucție, planul de reconstrucție din Gaza și încercăm să ajutăm cât de mult putem. În ceea ce privește Siria, izbucnirea violenței este foarte îngrijorătoare și arată că speranța în Siria este cu adevărat amenințată. Acest lucru arată că trebuie să facem mai mult pentru a arăta cu adevărat că Siria merge în direcția cea bună. Trebuie să colaborăm cu partenerii noștri regionali atunci când vine vorba de Siria”, a mai descris oficialul european.
În pofida tensiunilor recente dintre președintele american Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Kievul a fost de acord cu o încetare a focului de 30 de zile mediată de SUA dacă Moscova pune capăt atacurilor sale, arată Deutsche Welle.
Doar că președintele Rusiei a prezentat o serie de avertismente privind acceptarea propunerii înaintate de SUA și Ucraina menite să deschidă calea încetării războiului declanșat de Kremlin.
Consilierul pentru securitate națională al lui Donald Trump, Mike Waltz, a declarat că SUA manifestă ”un optimism precaut” cu privire la reușita unui acord de încetare a focului, deși președintele american Donald Trump a apreciat că discuțiile Washingtonului cu Putin au fost ”foarte bune și productive”.
”Dacă Putin vrea cu adevărat pace, este foarte simplu: el trebuie să înceteze atacurile sale barbare contra Ucrainei și să accepte un armistițiu”, a adăugat Starmer, detaliind detaliile discutate de oficiali.
Aceștia au subliniat nevoie unor acorduri de monitorizare puternice, în eventualitatea în care Rusia va fi de acord cu armistițiul.
În cazul în care Putin refuză o încetare a focului necondiționată, liderii occidentali au convenit să intensifice eforturile de consolidare a poziției Ucrainei prin accelerarea sprijinului militar pentru această țară, prin înăsprirea sancțiunilor contra Moscovei și prin prospectarea căilor legale ”pentru a ne asigura că Rusia plătește pentru daunele pe care le-a produs” Kievului, aluzie la activele rusești înghețate.
În contextul în care planurile ”coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, șefii militari din aproximativ 30 de aliați ai Kievului vor organiza joi, la Londra, o nouă “reuniune de planificare operațională” pentru a stabili modul în care vor trimite trupe de menținere a păcii într-o Ucraină postbelică.
CONSILIUL UE
Statele UE dau undă verde celei de-a treia plăți de 3,5 miliarde de euro din cadrul Facilității pentru Ucraina, ridicând valoarea totală a sumei livrate până acum către Kiev la 20 miliarde de euro
Published
2 days agoon
March 17, 2025By
Andreea Radu
Ucraina urmează să primească aproximativ 3,5 miliarde de euro, după ce Consiliul UE a aprobat o a treia plată de granturi și împrumuturi nerambursabile pentru Ucraina în cadrul Facilității pentru Ucraina. Obiectivul principal al Facilității este de a sprijini stabilitatea macrofinanciară a Ucrainei și recuperarea, reconstrucția și modernizarea acesteia.
Cu această a treia plată, Ucraina va primi aproape 20 de miliarde de euro în cadrul Facilității pentru Ucraina, de la intrarea sa în vigoare acum un an, informează un comunicat al Consiliului UE.
Consiliul UE a concluzionat astăzi că Ucraina a îndeplinit condițiile necesare prevăzute în Planul Ucraina pentru a primi o a treia plată din cadrul Facilității Ucraina.
Ucraina a demonstrat cu succes că a pus în aplicare 13 măsuri diferite. Acestea includ, printre altele, adoptarea de reforme pentru a crește utilizarea energiei regenerabile; creșterea autonomiei autorității de reglementare în domeniul energiei; simplificarea procedurilor de trecere a frontierelor în conformitate cu standardele UE; adoptarea unei strategii pentru agricultură și dezvoltare rurală (inclusiv îndepărtarea minelor de teren din zonele agricole); și continuarea activității de întocmire a listei materiilor prime strategice și critice.
Planul pentru Ucraina stabilește intențiile Ucrainei în ceea ce privește redresarea, reconstrucția și modernizarea țării și reformele pe care își propune să le întreprindă în următorii patru ani ca parte a procesului său de aderare la UE.
În mai 2024, Consiliul a concluzionat că Planul pentru Ucraina îndeplinește condițiile prealabile pentru ca Ucraina să primească sprijin în valoare de până la 50 de miliarde de euro în cadrul Mecanismului pentru Ucraina, iar în august Consiliul a dat undă verde primei plăți periodice.
Mecanismul pentru Ucraina, care a intrat în vigoare la 1 martie 2024, prevede o finanțare stabilă de până la 50 de miliarde euro sub formă de granturi și de împrumuturi pentru a sprijini redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei în perioada 2024-2027.
Din acest cuantum, până la 32 de miliarde euro sunt alocate cu titlu indicativ pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor prevăzute în Planul pentru Ucraina, aceasta însemnând că plățile vor fi condiționate de realizarea indicatorilor identificați.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Eurodeputatul Dan Motreanu a obținut sprijinul majorității din Comisia pentru Dezvoltare Regională din PE pentru o serie de amendamente esențiale privind Politica de Coeziune în noul buget UE pentru 2028-2034

Președinta Comisiei parlamentare pentru aderarea României la OCDE, Violeta Alexandru, își propune să aducă procesul de aderare al țării noastre la OCDE mai aproape de români

Zelenski anunță o nouă convorbire telefonică cu Trump pe 19 martie pentru a discuta despre pașii următori în procesul de pace

Eurostat: Energia din surse regenerabile a atins pragul de 47% în 2024

Virgil Popescu a discutat cu delegația AmCham despre piața de energie din România și UE: Încurajez dialogul cu mediul de afaceri pentru a crea politici care să încurajeze dezvoltarea economică

Volodimir Zelenski, primit cu onoruri la Helsinki de omologul finlandez Alexander Stubb

Victor Negrescu a propus în Parlamentul European măsuri pentru un sistem de sănătate european mai echitabil, mai accesibil și mai bine finanțat

Germania denunță ”jocul” lui Putin, după noi atacuri ruse asupra Ucrainei ce au avut loc în urma unui ”apel telefonic așa-zis revoluționar și formidabil” între Trump și Putin

România, o nouă misiune umanitară pentru transportul unor pacienți arși din Macedonia de Nord la un spital din Belgia

Șefa diplomației europene avertizează că Moscova nu poate fi de încredere: „Rusia nu dorește cu adevărat să facă niciun fel de concesii”

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

OCDE anticipează o încetinire a creșterii economice globale în contextul tensiunilor tarifare: Este esențial să se mențină piețele deschise și un sistem comercial internațional bazat pe norme

Înaltul Reprezentant al UE se îndoiește de intenția Rusiei de a face pace în Ucraina: Condițiile prezentate ridică un mare semn de întrebare

Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”

Premierul Marcel Ciolacu: Livrarea primelor automobile complet electrice fabricate de Ford Otosan este o realizare ce subliniază puterea unui parteneriat solid

Zelenski denunță manipularea Rusiei privind un armistițiu: Lui Putin îi este teamă să îi spună direct lui Trump că dorește să continue acest război

Extremismul și populismul nu aduc bani și nu construiesc spitale, subliniază vicepreședintele PE Victor Negrescu, prezentând eforturile depuse pentru a aduce mai multe fonduri UE în România

Președintele Consiliului Județean Cluj, după sosirea celor 34 de microbuze electrice achiziționate cu fonduri de redresare: Facilitează accesul tinerilor la școală, asigurându-le dreptul la educație

Vicepreședintele BEI, Thomas Östros, subliniază importanța parteneriatelor pentru a răspunde nevoii universale de acces echitabil la servicii medicale: Provocările în acest domeniu nu cunosc granițe

Ilie Bolojan: Semnarea acordului SUA-Ucraina privind mineralele, o “bază bună” pentru dialog transatlantic aprofundat către o soluție de pace

Nu putem vorbi de securitate la Marea Neagră fără Turcia, afirmă Ilie Bolojan într-un semnal al susținerii României pentru rolul Turciei în securitatea europeană
Trending
- NATO1 week ago
Moment istoric: România are oficial două escadrile de avioane de vânătoare F-16, după înzestrarea completă a Escadrilei 48 Vânătoare de la Câmpia Turzii
- REPUBLICA MOLDOVA1 week ago
Maia Sandu, în vizită luni și marți la Paris la invitația lui Macron, după ce liderul francez a avertizat asupra amenințărilor Rusiei la adresa R. Moldova
- INTERNAȚIONAL1 week ago
“Taci, om mărunt”, i se adresează Elon Musk lui Sikorski. Ministrul polonez de externe a sugerat înlocuirea sistemului Starlink în Ucraina după ce Musk speculase că l-ar putea dezactiva
- EVENIMENTE1 week ago
Construction & Infrastructure Summit – Conference & Networking, eveniment de elită care reunește liderii din construcții, proiectare și infrastructură (13 martie, Cluj-Napoca)
- EDITORIALE1 week ago
Recuperarea