Connect with us

U.E.

Mai mulți deputați din PE, în frunte cu Ska Keller, îi cer demisia lui Antonio Tajani după comentariile pozitive despre Mussolini, acuzându-l că este prea apropiat de extrema dreaptă

Published

on

Liderii grupului Verzilor din Parlamentul European îi cer demisia președintelui Antonio Tajani în urma declarațiilor făcute de acesta într-un talk-show din Italia, difuzat de Radio 24, în care recunoștea meritele aduse de dictatorul fascist Benito Mussolini națiunii italiene, potrivit unor postări pe Twitter ale co-președinților Ska Keller (Germania) și Phillipe Lamberts (Belgia).

Ska Keller îl acuză pe Președintele Parlamentului European că ,,insultă memoria italienilor care au suferit în regimul lui Mussolini” și îi cere acestuia retragerea afirmațiilor sau demisia.

,,Declarațiile președintelui Parlamentului European sunt nedemnate și absolut inacceptabile. Antonio Tajani trebuie să-și retragă (afirmațiile care duc la, n.r.) trivializarea fascismului sau să demisioneze din funcția de președinte al Parlamentului European”, scrie aceasta.


,,În calitate de președinte al Parlamentului, el trebuie să fie primul apărător al valorilor europene, fascismul lui Mussolini cu siguranță nu face parte din asta. Înainte de război, Mussolini a abolit libertatea presei și dreptul la grevă, a instaurat o dictatură și a dizolvat Parlamentul”, mai adaugă politicianul german.

Antonio Tajani a stârnit indignare și reacții dure la adresa din partea colegilor din Parlamentul European după ce a declarat că dictatorul fascist Mussolini ,,a făcut lucruri pozitive în țara noastră”.  Deși a punctat în cadrul transmisiunii realizate de postul italian de radio, Radio24, că s-a poziționat întotdeauna contra gândirii fasciste și că nu a susținut politica guvernamentală a lui Mussolini, președintele Parlamentului European nu a scăpat de criticile oponenților politici.

Co-președintele grupului Verzilor Phillipe Lamberts a fost în totalitate de acord cu afirmațiile colegei Ska Keller și ale altor eurodeputați, declarând că ,,cineva care găsește merite în regimurile fasciste din trecut nu merită să fie președintele Parlamentului European” și i-a cerut, de asemenea, demisia lui Tajani: ,,Ar trebui să-și retragă afirmațiile sau să plece”, a scris acesta pe Twitter.


Înaintea postării pe Twitter, Lamberts și-a susținut punctul de vedere și în cadrul unei dezbateri aprinse pe marginea acestui subiect în plenul de la Strasbourg, informează Financial Times.

,,Acestea sunt lucruri rușinoase care să fie spuse de președintele Parlamentului. Parlamentul European a fost pus în funcțiune tocmai pentru a nu trece din nou prin regimurile fasciste care au pătat continentul.” Lamberts i-a cerut demisia lui Tajani chiar în plenul de la Strasbourg: ,,Cer președintelui să-și retragă afirmațiile sau să se retragă din funcție”, a mai spus acesta.

Tajani, un deputat european veteran și consilier al fostului premier italian, Silvio Berlusconi, a fost ales al 29-lea președinte al Parlamentului European în 2017. El a promis că, în calitate de președinte, va fi mai neutru decât predecesorul său, Martin Schulz, în rolul de purtător de cuvânt al legislativului european.

Cu toate acestea, Udo Bullman, președintele grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D) din Parlamentul European, care a catalogat cuvintele lui Tajani drept ,,incredibile”, îl acuză pe acesta că nu păstrează neutralitatea politică a funcției pe care o reprezintă și că este prea apropriat de extrema dreaptă, scrie Politico.eu

,,Dl. Tajani încearcă în permanență să explice că nu este fascist. Nimeni nu l-a acuzat. Cu toate acestea, adevărata întrebare este de ce ajunge în mod repetat la extrema dreaptă și, prin aceasta, compromite rolul său instituțional în calitate de președinte al Parlamentului European, precum și întregul grup PPE”, s-a întrebat Bullman, după ce, miercuri atrăgea atenția că ,, la două ore de la elogiul lui Mussolini, Tajani s-a întâlnit cu (vicepremierul Matteo) Salvini şi (Giorgia) Meloni, italienii de extremă dreapta” și că urmează calea premierului ungar Viktor Orban, trăgând după el inclusiv întregul grup al popularilor europeni, PPE.

De altfel, și liderul delegației franceze a social-democraților în PE, Christine Revault d’Allonnes-Bonnefoy, a declarat că afirmațiile lui Tajani despre Mussolini ,,pătează nu numai familia de dreapta, ci și instituția noastră”, cerându-i la rândul său retragerea comentariilor sau demisia din Parlament, scrie aceasta pe Twitter.

Antonio Tajani este suspectat de faptul că declarațiile sale nu ar fi fost întâmplătoare, făcând parte chiar dintr-o platformă politică. În urmă cu o lună, la comemorarea masacrului care a avut loc la granița dintre Italia și Slovenia, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, acesta a exclamat, aflându-se în vecinătatea orașului Trieste:

,,Trăiască Trieste, trăiască Istria italiană, trăiască Dalmația italiană, trăiască exilații italieni.”

Cuvintele sale de atunci au provocat multă nemulțumire în Croația și Slovenia, care l-au acuzat de revizionism istoric. Tonino Picula, eurodeputat social-democrat din Croația, a scris pe Twitter că comentariile lui Tajani nu sunt ,,în mod evident un incident izolat, ci fac parte dintr-o platformă politică”, făcând în același timp aluzie la afirmațiile președintelui PE care a spus că Mussolini a făcut ,,lucruri pozitive”, cum ar fi să ,,recupereze multe părți din Italia”.


 

De altfel, co-președintele Verzilor din Parlamentul European, Phillipe Lamberts, declara ieri că ,,nu este prima dată când Tajani flirtează cu extrema dreaptă în cuvintele sale” și îl acuza pe acesta că, de asemenea, ,,nu este pentru prima dată când își abuzează rolul de președinte al Parlamentului European în campania politică națională italiană. În calitate de președinte al Parlamentului European, Tajani trebuie să-și respecte rolul de a reprezenta legislativul european și nu un partid anume”, se arată într-un comunicat.

Antonio Tajani a reacționat în urma polemicii provocate de afirmațiile sale, care au dus la cereri din partea colegilor din Parlamentul European pentru a-și prezenta demisia. Tajani și-a cerut din nou scuze într-o declarație transmisă joi, relatează agenția italiană ANSA:

,,Ca un anti-fascist convins, îmi cer scuze tuturor celor care s-au simțit ofensați de cuvintele mele, prin care nu am intenționat în vreun fel să justific sau să trivializez un regim totalitar antidemocratic. Sunt profund întristat că, în ciuda istoriei mele personale și politice, unii ar putea simți că aș alege să fiu indulgent în ceea ce privește fascismul” a declarat Tajani.

Citiți și Antonio Tajani, președintele PE, răspunde colegilor indignați de laudele aduse dictatorului italian Mussolini: ,,Rușine celor care distorsionează ceea ce am spus despre fascism. Întotdeauna am fost un antifascist convins și nu voi permite nimănui să sugereze contrariul

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Angela Merkel dă semnalul unui compromis cu Emmanuel Macron privind numirea președintelui Comisiei Europene: ”Nu depinde doar de mine”

Published

on

© Council of the European Union

Cancelarul german Angela Merkel a declarat miercuri că ea sprijină în continuare deplin sistemul de ”cap de listă” (Spitzenkandidat) pentru alegerea viitorului preşedinte al Comisiei Europene, dar a admis că acum va fi dificil de aplicat acest sistem, dată fiind fragmentarea noului Parlament European şi opoziţia altor lideri europeni faţă de Manfred Weber şi ceilalţi capi de listă, informează agenţiile Reuters şi AFP pe marginea unui discurs al lui Merkel în fața Bundestag-ului.

Poate fi candidat la preşedinţia Comisiei numai acela care a fost prezentat Parlamentului European de către Consiliul European, şi aceasta nu depinde doar de mine (…) Doresc ca aceasta să se facă în acord cu principiul Spitzenkandidat, dar nu pot spune astăzi că aşa se va întâmpla”, a explicat şefa executivului german, potrivit Agerpres, Merkel fiind cea care l-a susținut încă de la început pe Manfred Weber în a deveni primul german președinte al Comisiei Europene după 52 de ani.

Cancelarul Germaniei a făcut referire și la animozitățile apărute în raport cu președintele Franței, cel care se opune explicit procedurii prin care Manfred Weber să devină președinte al Comisiei Europene, considerându-l pe acesta nepregătit și lipsit de experiență executivă la nivel înalt.

Nu toată lumea în Consiliul European este favorabilă procesului Spitzenkandidat şi, cum preţuim mult relaţia franco-germană, trebuie să acceptăm că preşedintele francez are o opinie diferită de a mea”, a adăugat Merkel.

”Sper aşadar să găsim o soluţie care nu respinge procesul Spitzenkandidat, dar care de asemenea permite Europei să fie eficientă”, a conchis ea.

Mesajul aparent descurajator al cancelarului german apare înaintea unui dineu care are loc miercuri Berlin și la care alături de Angela Merkel participă șefa CDU, Annegret Kramp Karrenbauer, candidatul PPE la șefia Comisiei, Manfred Weber, și președintele PPE, Joseph Daul. Totodată, o discuție pe marginea acestei chestiuni este așteptată și la summitul G20 de la Osaka, unde participă cei mai importanți lideri europeni – german, francez, italian, spaniol și olandez -, alături de președinții Consiliului European și Comisiei Europene.

Chiar Manfred Weber i-a avertizat miercuri pe liderii europeni să nu distrugă democrația prin blocarea procesului Spitzenkandidat, periclitând ”transparența și democrația”. Într-un editorial publicat în Die Welt, liderul popularilor europeni a clarificat faptul că nu este dispus să abandoneze candidatura sa la șefia executivului european și a transmis o replică puternică oponenților săi, îndeosebi președintelui francez Emmanuel Macron.

“Până acum, cei care au predominat sunt cei care sunt distructivi și doresc să împiedice ceva”, a spus Weber, arătând că prin această abordare Uniunea Europeană face un pas înapoi, riscând să revină la ”procesul de luare a deciziilor în spatele ușilor închise”.

Totuşi, sistemul Spitzenkandidat a fost aplicat o singură dată, în anul 2014, înainte tot şefii de stat sau de guvern reuniţi în Consiliul European hotărând cine va conduce Comisia Europeană.

După două summit-uri europene fără succes (28 mai și 20-21 iunie) în privința nominalizării viitorilor lideri ai instituțiilor – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul Europeană, Banca Centrală Europeană și Înaltul Reprezentant – , liderii țărilor membre se reunesc duminică 30 iunie, un summit dedicat exclusiv acestui proces al numirilor în funcțiile de top ale administrației UE.

Impasul de la summitul din 20-21 iunie  a fost previzibil după ce grupurile S&D și Renew Europe din Parlamentul European, care împreună totalizează 261 din membrii hemiciclului (376 fiind necesari pentru o majoritate), au precizat că nu îl vor sprijini pe liderul PPE Manfred Weber la președinția Comisiei Europene.

Ulterior, după summit, președintele Consiliului European Donald Tusk a spus că nu a fost întrunită nicio majoritate în jurul unui Spitzenkandidat – Manfred Weber (PPE), Frans Timmermans (S&D) sau Margrethe Vestager (ALDE) -, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron, un oponent fervent al procedurii, a anunțat eliminarea candidaților propuși și relansarea procesului de numiri în fruntea instituțiilor UE. 

La summitul din 30 iunie, care s-ar putea extinde și pentru dimineața zilei de 1 iulie, este așteptată o decizie care să deblocheze situația în condițiile în care noul Parlament European se reunește la 2 iulie, urmând a-și alegere conducerea.

Continue Reading

U.E.

Președintele Klaus Iohannis salută includerea a trei universități românești în primele ”Universități europene”: Vor deveni un vârf de lance al integrării europene în domeniul învățământului superior

Published

on

Președintele României, Klaus Iohannis, salută includerea a trei universități românești în lista rețelelor academice care beneficiază de primul val de finanțări din cadrul inițiativei „Universități europene”.

”Universitatea din București, Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București și Universitatea Tehnică de Construcții din București sunt instituțiile care, alături de partenerii lor europeni, vor deveni un vârf de lance al integrării europene în domeniul învățământului superior”, precizează Administrația Prezidențială printr-un comunicat.

”Președintele Klaus Iohannis a susținut permanent, în calitatea sa de membru al Consiliului European, rolul important al educației în consolidarea Uniunii Europene. Președintele României a sprijinit atât inițiativa „Universități europene”, cât și alocarea de resurse suplimentare pentru europenizarea învățământului, în contextul în care Brexit-ul și ascensiunea populismului au indicat o nevoie urgentă de a întări dimensiunea europeană a educației, pe toate nivelurile”, menționează sursa citată. 

Trei universități din România au fost desemnate câștigătoare de către Comisia Europeană, în competiția pentru crearea, în consorții internaționale, a primelor 17 ”universități europene”.

SNSPA deschide lista universităților românești care vor primi finanțare europeană pentru a crea o universitate europeană în consorțiul “CIVICA – The European University in social sciences”, alături de 6 universități internaționale. Urmează Universitatea din București – cu consorțiul “CIVIS – a European civic university alliance” și Universitatea Tehnică de Construcții București, declarată câștigătoare alături de consorțiul “CONEXUS – European University for Smart Urban Coastal Sustainability”.

România, cu 3 universități, este la egalitate ca prezență în viitoarele universități europene cu Cehia, Grecia, Lituania, Portugalia și Marea Britanie.

Franța are cele mai multe universități în consorțiile declarate câștigătoare, urmată de Germania, Italia, Spania, Suedia, Ungaria și Polonia.

Comisia Europeană a lansat în decembrie 2017 inițiativa privind universitățile europene ca răspuns la apelul Consiliului European de a contribui la consolidarea parteneriatelor strategice între instituțiile de învățământ superior, la nivelul întregii Uniuni Europene. Obiectivul inițiativei este de a crea, până în 2024, 20 de rețele care, sub titlul de „Universități europene”, vor promova valorile și identitatea europeană, vor crește calitatea învățământului și a cercetării și vor contribui la creșterea competitivității globale a învățământului superior european.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană, tot mai aproape de crearea unui Spațiu european al educației. Au fost selectate primele 17 ”Universități europene”, din care vor face parte și trei universități din România

Published

on

©ec.europa.eu

Trei universități din România au fost desemnate câștigătoare de către Comisia Europeană, în competiția pentru crearea, în consorții internaționale, a primelor 17 ”universități europene”, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

SNSPA deschide lista universităților românești care vor primi finanțare europeană pentru a crea o universitate europeană în consorțiul “CIVICA – The European University in social sciences”, alături de 6 universități internaționale. Urmează Universitatea din București – cu consorțiul “CIVIS – a European civic university alliance” și Universitatea Tehnică de Construcții București, declarată câștigătoare alături de consorțiul “CONEXUS – European University for Smart Urban Coastal Sustainability”.

România, cu 3 universități, este la egalitate ca prezență în viitoarele universități europene cu Cehia, Grecia, Lituania, Portugalia și Marea Britanie.

Franța are cele mai multe universități în consorțiile declarate câștigătoare, urmată de Germania, Italia, Spania, Suedia, Ungaria și Polonia.

De altfel, în cadrul unui discurs susținut în luna septembrie a anului 2017 la Sorbona, prestigioasa universitate pariziană, președintele Franței, Emmanuel Macron, a lansat ideea universităților europene care să permită studierea în străinătate.

Fiecare dintre consorțiile desemnate câștigătoare de Comisia Europeană va primi aproximativ 5 milioane de euro, dintr-un total de 85 de milionae de euro, pentru operaționalizarea universității europene pe care consorțiul trebuie să o formeze.

La lansarea apelului Executivului european de finanțare, 54 de propuneri de consorții au intrat în competiție, dintre care au fost selectate cele 17 consorții ce vor trebui să creeze tot atâtea universități europene din care vor face parte 114 instituții de învățământ superior din 24 de state membre.

Desemnarea câștigătorilor a avut la bază evaluarea a 26 de experți externi independenți, precum rectori, prosefori sau cercetători, aleși de Comisia Europeană.

Universitățile europene sunt alianțe transnaționale ale instituțiilor de învățământ superior din întreaga UE care împărtășesc o strategie pe termen lung și promovează valorile și identitatea europene. Inițiativa este menită să consolideze în mod semnificativ mobilitatea studenților și a personalului și să promoveze calitatea, incluziunea și competitivitatea învățământului superior european.

Universitățile europene vor deveni campusuri inter-universitare ce vor facilita libera circulație a studenților, doctoranzilor, personalului și cercetătorilor. Aceștia își vor uni experiența, platformele și resursele necesare pentru a furniza programe sau module comune care acoperă diverse discipline. Aceste curricule vor fi foarte flexibile și vor permite studenților să-și personalizeze educația, alegerea a ceea ce, unde și când să studieze și să obțină o diplomă europeană.

Universitățile europene vor contribui, de asemenea, la dezvoltarea economică durabilă a regiunilor în care se află, deoarece studenții lor vor colabora strâns cu companii, autorități municipale, universități și cercetători pentru a găsi soluții la provocările cu care se confruntă regiunile lor.

Comisia Europeană a propus această nouă inițiativă liderilor Uniunii europene înainte de summitul social de la Gothenburg din noiembrie 2017. Inițiativa a fost aprobată de Consiliul European în decembrie 2017 care a cerut apariția a cel puțin 20 de universități europene până în 2024 și face parte din eforturile de a crea un spațiu european al educației până în 2025.

Dezvoltat împreună cu statele membre, instituțiile de învățământ superior și organizațiile studențești, conceptul de universități europene a atras cereri din 54 de alianțe care implică mai mult de 300 de instituții de învățământ superior din 28 de state membre și alte țări participante la programul Erasmus +.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending