Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a descris marți, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, amploarea atacurilor hibride coordonate de Moscova împotriva țării sale, avertizând că aceste metode sunt deja exportate și în alte state europene.
Cu mai puțin de trei săptămâni până la alegerile parlamentare din 28 septembrie, considerate cruciale și aflate sub semnul încercărilor destabilizatoare ale Rusiei, Maia Sandu a vorbit în hemiciclul de la Strasbourg, despre amenințările în creștere la adresa democrațiilor și le-a prezentat eurodeputaților lecțiile Republicii Moldova din lupta pentru democrație.
„Am rezistat multor presiuni venite din partea Moscovei în trecut. Independența noastră a fost câștigată cu greu – cu dificultăți economice și politice și un conflict alimentat de Rusia pe pământul nostru. Iar de fiecare dată când ne-am exercitat cu adevărat dreptul de a alege liber, Moscova a ripostat: ne-a tăiat gazul, ne-a interzis vinul și fructele, a provocat tensiuni în regiunea transnistreană. Dar astăzi ne confruntăm cu un război hibrid fără limite – de o amploare nemaivăzută până la invazia pe scară largă a Ucrainei. Scopul Kremlinului este limpede: să captureze Moldova prin intermediul urnelor de vot, să ne folosească împotriva Ucrainei și să ne transforme într-o rampă de lansare a atacurilor hibride împotriva Uniunii Europene”, a spus ea.
Învecinată doar cu România și Ucraina, țara cu 2,4 milioane de locuitori, care împarte o frontieră de 1 200 de kilometri cu Ucraina, a devenit o țintă a războiului hibrid purtat de Rusia, inclusiv prin dezinformare și propagandă, atacuri cibernetice și manipularea alegerilor.
Șefa statului moldovean a subliniat că interferența rusă nu se rezumă la ziua votului, ci începe cu luni întregi înainte și persistă mult după.
„Precum un virus, găsește slăbiciunile – și lovește”, a spus Sandu, amintind criza energetică artificial provocată în ianuarie, care a lăsat regiunea transnistreană „în frig și beznă” și a semănat dezbinare între cetățeni.
Ea a detaliat mecanismele de finanțare ilicită.
„Finanțarea ilicită a curs prin criptomonede, firme-paravan și carduri preplătite. Anul trecut, într-o singură zi, peste un milion de euro în numerar au fost confiscate pe aeroportul din Chișinău. Iar instituțiile noastre estimează că, pe parcursul anului, Rusia a cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul Moldovei pentru a influența alegerile din 2024”, a adăugat șefa statului moldovean.
Potrivit președintei Republicii Moldova, Kremlinul a recurs chiar la „o schemă de cumpărare de voturi” fără precedent.
„O bancă rusească aflată sub sancțiuni a deschis 138.000 de conturi pentru a influența rezultatul prin intermediul unor plăți directe. Nu este ceva cu care să ne mândrim, dar arată cum Rusia identifică și exploatează vulnerabilitățile. Iată însăși democrația transformată într-o țintă”, a continuat aceasta.
Sandu a acuzat Moscova că alimentează proteste cu bani și logistică, folosește minciuni, e-mailuri false, deepfake-uri și site-uri inventate pentru a răspândi propaganda. „Un think tank românesc a constatat că doar o sută de conturi coordonate au promovat videoclipuri cu 13 milioane de vizualizări într-o singură lună. Comentariile lor — mii de rânduri copiate cuvânt cu cuvânt — reflectă o manipulare, nu o dezbatere autentică”, a arătat ea.
Atacurile cibernetice completează tabloul prezentat de Maia Sandu. „Anul trecut a fost atacată Poșta – pentru că duce pensiile acolo unde băncile nu ajung. Campanii de phishing țintesc demnitari”, a mai spus ea.
În același timp, religia, grupările criminale și chiar diaspora sunt transformate în instrumente de destabilizare. „La ultimele alegeri, paisprezece secții de vot din țări membre ale UE au primit alerte false cu bombă pentru a fi oprită votarea”, a continuat ea.
„Toate acestea se întâmplă acum. Sunt coordonate, astfel încât să ne copleșească instituțiile și să suprasolicite resursele limitate. Sunt finanțate cu sute de milioane – bani murdari. Și amplificate de propagandă”, a avertizat șefa statului moldovean.
Ea a explicat și trăsăturile care fac atacurile Kremlinului și mai periculoase.
„Se schimbă constant: noi canale de finanțare, noi metode, noi narative de dezinformare. Sunt digitale: plăți pe Telegram, minciuni pe TikTok, deepfake-uri pe Facebook și Instagram. Peste 80% din conținutul toxic pe TikTok este generat de inteligența artificială. Și lovesc chiar în inima democrației: libertatea religioasă se transformă în propagandă, libertatea de întrunire – în proteste plătite, libertatea de asociere – în partide susținute de Kremlin, create peste noapte, libera circulație a capitalului – în bani iliciți pompați în politică”, a precizat aceasta.
În final, Maia Sandu a transmis un avertisment direct către Europa.
„Aceasta nu este doar situația Moldovei. Schemele cripto testate la Chișinău ajută acum Rusia să ocolească sancțiunile UE și să finanțeze mașinăria de război. Metodele de cumpărare a voturilor încercate în Moldova au apărut în alte țări. Alertele false cu bombă, apărute mai întâi la alegerile noastre, au afectat deja scrutine în alte țări. Moldova poate fi un laborator. Dar ținta finală este Europa”, a mai adăugat președinta Republicii Moldova în discursul în fața europarlamentarilor.
De altfel, eurodeputații vor participa la o dezbatere separată cu Consiliul și Comisia privind consolidarea rezilienței Republicii Moldova în fața amenințărilor hibride și a ingerințelor rusești, iar miercuri vor vota o rezoluție în acest sens.
Discursul președintei Republicii Moldova în casa democrației europene este menit să stimuleze caracterul decisiv al alegerilor de la finalul acestei luni și să contracareze tacticile hibride ale Rusiei.
