Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a prezentat în cadrul unui panel dedicat alegerilor organizat în contextul Forumului Economic de la Davos riscurile  interferențelor străine în procesul electoral și experiența Republicii Moldova în organizarea scrutinului transparent, liber și corect.

Potrivit unui comunicat al Guvernului de la Chișinău, acesta s-a referit la atacurile hibride din partea Federației Ruse și acțiunile prin care Kremlinul a încercat să perturbe procesele democratice din țara noastră.

Conform lui Recean, în perioada electorală, propaganda și dezinformarea a căpătat amploare, iar narativele false au fost diseminate pe larg pentru a compromite scrutinul. În același timp, Republica Moldova a fost ținta unei fraude fără precedent – alegerile din anul 2024 au fost marcate de corupere electorală și cumpărare de voturi de către grupări criminale.

”Am fost martorii unor acțiuni și campanii de dezinformare menite să divizeze societatea, să influențeze opinia publică și să submineze încrederea în instituțiile statului. Cu tehnologia disponibilă acum, problema guvernelor este numărul copleșitor de informații false. Cel mai important este să continuăm să investim în educație și în dezvoltarea gândirii critice, astfel încât oamenii să fie mai puțin manipulați. Dezinformarea nu are hotare și rămâne o provocare globală, care necesită soluții colective”, a spus premierul Dorin Recean.

După invazia ilegală și neprovocată în Ucraina, Rusia și-a intensificat atacurile hibride împotriva țărilor occidentale, Europa fiind sub asaltul acesteia, potrivit avertismentelor ministrului polonez de externe Radoslaw Sikorski, care a dat drept exemplu cazul României. 

Anul trecut, în Republica Moldova, Moscova a urmărit să compromită alegerile prezidențiale și referendumul prin care țara care aspiră să devină membră UE a decis să includă acest obiectiv în Constituție. 

În România, Curtea Constituțională a fost nevoită să anuleze, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui țării.

În motivarea CCR se arată că ”procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”.

Instituția cu rol de gardian al Constituției a mai justificat că, în cadrul alegerilor prezidenţiale, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia Călin Georgescu a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media.

Decizia CCR a venit după mai multe sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, și după ce președintele Klaus Iohannis a decis să desecretizeze documentele din cadrul ședinței CSAT din 28 noiembrie care au arătat că ”au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral” din România.

Țări care anul acesta se pregătesc de alegeri, fie parlamentare, precum Germania, sau prezidențiale, cum este cazul Poloniei, țară care asigură președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, au detectat deja încercări ale Moscovei de a influența campania electorală. 

Acesta este motivul pentru care Germania dorește ca UE să adopte o poziție mai fermă față de amenințările hibride ale Rusiei, extinzând regimul de sancțiuni și limitând misiunile diplomatice ale Moscovei în Europa.

Propunerile ar urma să fie abordate în cadrul reuniunii miniștrilor de externe din Uniunea Europeană, care va avea loc săptămâna viitoare la Bruxelles.

Republica Moldova va beneficia de un grant, în valoare de 1,3 miliarde de lei, din partea Statelor Unite ale Americii (SUA), pentru dezvoltarea infrastructurii de transport și sporirea rezilienței cibernetice a țării, informează Guvernul de la Chișinău printr-un comunicat. 

Premierul Dorin Recean și șeful Misiunii Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) în Moldova, John Allelo, au semnat miercuri o declarație comună în acest sens.

Aceasta vizează alocarea unui suport adițional, în cadrul Acordului de asistență privind obiectivul de dezvoltare, semnat de guvernele Republicii Moldova și Statelor Unite ale Americii (SUA).

„Mulțumim Guvernului SUA pentru susținerea programelor de dezvoltare în țara noastră. Grantul de 1,3 miliarde de lei, acordat Republicii Moldova, va contribui la prosperitatea cetățenilor noștri și asigurarea calității înalte a vieții, într-un mediu de pace și securitate”, a spus premierul Dorin Recean.

O parte din suma alocată va fi destinată proiectelor de dezvoltare a infrastructurii de transport, în scopul îmbunătăți cooperării comerciale și economice dintre Republica Moldova și Ucraina. O altă parte din grant va fi utilizată pentru construirea zonelor de parcare pentru camioane, în apropierea frontierelor de stat, achiziționarea de echipamente și furnizarea de asistență tehnică pentru dezvoltarea Centrului Logistic Multimodal Berești.

De asemenea, fondurile alocate sunt destinate sporirii rezilienței cibernetice în cadrul instituțiilor publice și de stat. Asistența va include instruiri în domeniul securității cibernetice și dezvoltarea abilităților conexe pentru a putea anticipa și răspunde la amenințările din sectorul cibernetic.

”Vom continua să investim în proiectele de care beneficiază direct oamenii din Republica Moldova și să contribuim la viitorul prosper și sigur al cetățenilor”, a menționat șeful misiunii USAID Moldova, John Allelo.

Acordul de asistență privind obiectivul de dezvoltare dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru creșterea economică durabilă ancorată în integrarea europeană a fost semnat la Chișinău, la data de 28 septembrie 2016. 

Pe parcursul celor treizeci de ani de parteneriat cu Guvernul Republicii Moldova, Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) a implementat peste 130 de proiecte de dezvoltare, oferind 2,1 miliarde de dolari în cadrul parteneriatului cu Republica Moldova. 

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova “dezaprobă ferm declarațiile” lui Nikolai Patrușev, consilierul președintelui rus Vladimir Putin și membru permanent al Consiliului de Securitate al Rusiei, care promovează scenarii alarmiste despre viitorul Republicii Moldova, susținând că țara “ar putea să dispară”.

Reprezentanții Ministerului de Externe de la Chișinău spun că “astfel de afirmații reprezintă o ingerință inadmisibilă în treburile interne ale statului nostru și urmăresc destabilizarea regiunii”.

“R. Moldova este un stat suveran, angajat ferm pe calea democrației și integrării europene, conform voinței cetățenilor săi. R. Moldova va continua să își apere interesele cu fermitate, prin mijloace pașnice și dialog constructiv, bazat pe respectul suveranității și principiile dreptului internațional”, subliniază reprezentanții Ministerului de Externe într-un comunicat citat de Ziarul de Gardă.

Recent, consilierul prezidențial Nikolai Patrușev a declarat într-un interviu pentru o instituție media controlată de Kremlin că “politica anti-rusească a R. Moldova poate duce la dispariția sa”.

“Nu exclud ca politica agresivă anti-rusească de la Chișinău să ducă fie la apartenența Moldovei la un alt stat, fie la încetarea existenței sale”, a declarat Patrușev pentru ziarul Komsomolskaia Pravda, afiliat Kremlinului.

Totodată, mâna dreaptă a lui Vladimir Putin prezice că şi Ucraina va înceta să existe ca stat încă din 2025 şi spune că nu se va număra printre priorităţile noului preşedinte al SUA, Donald Trump.

În plus, el include România alături de Ungaria, Slovacia şi Austria printre statele faţă de care Bruxelles-ul, spune el, şi-a pierdut dreptul de a mai vorbi în numele lor.