Republica Moldova va beneficia de un grant, în valoare de 1,3 miliarde de lei, din partea Statelor Unite ale Americii (SUA), pentru dezvoltarea infrastructurii de transport și sporirea rezilienței cibernetice a țării, informează Guvernul de la Chișinău printr-un comunicat. 

Premierul Dorin Recean și șeful Misiunii Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) în Moldova, John Allelo, au semnat miercuri o declarație comună în acest sens.

Aceasta vizează alocarea unui suport adițional, în cadrul Acordului de asistență privind obiectivul de dezvoltare, semnat de guvernele Republicii Moldova și Statelor Unite ale Americii (SUA).

„Mulțumim Guvernului SUA pentru susținerea programelor de dezvoltare în țara noastră. Grantul de 1,3 miliarde de lei, acordat Republicii Moldova, va contribui la prosperitatea cetățenilor noștri și asigurarea calității înalte a vieții, într-un mediu de pace și securitate”, a spus premierul Dorin Recean.

O parte din suma alocată va fi destinată proiectelor de dezvoltare a infrastructurii de transport, în scopul îmbunătăți cooperării comerciale și economice dintre Republica Moldova și Ucraina. O altă parte din grant va fi utilizată pentru construirea zonelor de parcare pentru camioane, în apropierea frontierelor de stat, achiziționarea de echipamente și furnizarea de asistență tehnică pentru dezvoltarea Centrului Logistic Multimodal Berești.

De asemenea, fondurile alocate sunt destinate sporirii rezilienței cibernetice în cadrul instituțiilor publice și de stat. Asistența va include instruiri în domeniul securității cibernetice și dezvoltarea abilităților conexe pentru a putea anticipa și răspunde la amenințările din sectorul cibernetic.

”Vom continua să investim în proiectele de care beneficiază direct oamenii din Republica Moldova și să contribuim la viitorul prosper și sigur al cetățenilor”, a menționat șeful misiunii USAID Moldova, John Allelo.

Acordul de asistență privind obiectivul de dezvoltare dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru creșterea economică durabilă ancorată în integrarea europeană a fost semnat la Chișinău, la data de 28 septembrie 2016. 

Pe parcursul celor treizeci de ani de parteneriat cu Guvernul Republicii Moldova, Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) a implementat peste 130 de proiecte de dezvoltare, oferind 2,1 miliarde de dolari în cadrul parteneriatului cu Republica Moldova. 

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova “dezaprobă ferm declarațiile” lui Nikolai Patrușev, consilierul președintelui rus Vladimir Putin și membru permanent al Consiliului de Securitate al Rusiei, care promovează scenarii alarmiste despre viitorul Republicii Moldova, susținând că țara “ar putea să dispară”.

Reprezentanții Ministerului de Externe de la Chișinău spun că “astfel de afirmații reprezintă o ingerință inadmisibilă în treburile interne ale statului nostru și urmăresc destabilizarea regiunii”.

“R. Moldova este un stat suveran, angajat ferm pe calea democrației și integrării europene, conform voinței cetățenilor săi. R. Moldova va continua să își apere interesele cu fermitate, prin mijloace pașnice și dialog constructiv, bazat pe respectul suveranității și principiile dreptului internațional”, subliniază reprezentanții Ministerului de Externe într-un comunicat citat de Ziarul de Gardă.

Recent, consilierul prezidențial Nikolai Patrușev a declarat într-un interviu pentru o instituție media controlată de Kremlin că “politica anti-rusească a R. Moldova poate duce la dispariția sa”.

“Nu exclud ca politica agresivă anti-rusească de la Chișinău să ducă fie la apartenența Moldovei la un alt stat, fie la încetarea existenței sale”, a declarat Patrușev pentru ziarul Komsomolskaia Pravda, afiliat Kremlinului.

Totodată, mâna dreaptă a lui Vladimir Putin prezice că şi Ucraina va înceta să existe ca stat încă din 2025 şi spune că nu se va număra printre priorităţile noului preşedinte al SUA, Donald Trump.

În plus, el include România alături de Ungaria, Slovacia şi Austria printre statele faţă de care Bruxelles-ul, spune el, şi-a pierdut dreptul de a mai vorbi în numele lor.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a susținut o conferință de presă după ce a convocat ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS) privind situația din sectorul energetic și a informat că malul drept nu are datorii față de Gazprom. De asemenea, liderul moldovean a avertizat că după criza umanitară provocată pe malul stâng, Kremlinul are ca scop să provoace o criză politică pe malul drept. 

„Scopul acestei crize umanitare provocate de Kremlin pe malul stâng este provocarea unei crize politice pe malul drept și escaladarea situației. Federația Rusă, în ultimii ani, a întreprins mai multe încercări de destabilizare pe malul drept și a încercat de fiecare dată să implice regimul de la Tiraspol în aceste acțiuni de destabilizare. Ceea ce se întâmplă acum este și o formă de presiune care vine de la Kremlin pe regimul de la Tiraspol, pentru ca acesta să fie mai cooperant în aceste acțiuni ale Kremlinului orientate pentru a destabiliza situația în Republica Moldova”, a declarat Maia Sandu”, a transmis șeful statului Maia Sandu.

Maia Sandu a subliniat în fața presei că nu există datorii față de Gazprom: „Malul drept nu are datorii față de Gazprom, așa cum în mod fals insinuează partea rusă și încearcă să justifice această decizie de a nu furniza în continuare gaze pe malul stâng. Nu există datorii, există un audit internațional care confirmă acest lucru.”

„Această criză energetică este provocată de decizia concernului Gazprom de a nu livra gaze naturale pe malul stâng, în pofida obligațiilor contractuale, contract semnat încă din anul 2021. Gazprom a decis, încă din 2022, în mod unilateral, să nu își onoreze angajamentele față de malul drept, reducând atunci substanțial livrările de gaze naturale și, de atunci, gazele naturale care au continuat să vină de la Gazprom au mers pe malul stâng. De la 1 ianuarie, așa cum cunoașteți cu toții, aceste gaze nu mai sunt furnizate pe malul stâng și această situație a generat o criză umanitară pe malul stâng. În secolul nostru avem oameni care nu au căldură, care nu au electricitate sau apă câteva ore pe zi. Este o situație extrem de complicată pentru acești oameni. Chișinăul nu împiedică tranzitul de gaze rusești pe teritoriul nostru”, a mai adăugat aceasta.

România livrează deja energie electrică Republicii Moldova, acoperind o bună parte din deficitul de aproximativ 600 MW, rezultat din stoparea gazului rusesc către Transnistria. 

   Citiți și: Ministrul Energiei demontează încă un fake news: Furnizăm energie R. Moldova în termeni comerciali. Oricine poate verifica datele publice