Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a prezentat ieri, 12 decembrie, un raport în Parlamentul R. Moldova, cu privire la fraudele electorale identificate și constatate de către SIS în cadrul alegerilor prezidențiale și a referendumului republican constituțional din anul curent, informează comunicatul oficial al SIS. 

Raportul cuprinde informații detaliate și complexe despre formele de manifestare ale imixtiunii externe în procesul electoral din Republica Moldova, inclusiv aspecte ce țin de finanțare ilicită, campanii de propagandă, dezinformare.

Potrivit datelor obținute de către Serviciu, în Federația Rusă, orașul Moscova, a fost instituit un centru operațional de comandă, sub coordonarea autorităților ruse, care avea drept obiectiv primordial compromiterea referendumului republican și a scrutinului prezidențial. În acest scop, factorul rus l-a desemnat pe Ilan Șor drept conducător al acestui grup criminal, oferindu-i acestuia tot spectrul de instrumentar necesar: resurse financiare, mediatice, umane, logistice, tehnice, precum și suportul contrainformativ.

SIS, de comun cu autoritățile naționale și partenerii externi, a reacționat prompt și instantaneu în vederea preîntâmpinării și combaterii imixtiunii externe și altor riscuri proeminente cu referință la procesul electoral, realizând în acest scop multiple și diverse măsuri de competență.

Drept urmare, a fost identificată și contracarată activitatea unor pseudo-observatori implicați în monitorizarea alegerilor; au fost prevenite și anihilate atacurile cibernetice asupra infrastructurii electorale; preîntâmpinate acțiuni subversive de perturbare a ordinii publice; documentate cazuri de cumpărare a voturilor; dejucate planuri de compromitere a activităților secțiilor de vot din străinătate (scenariul alertelor false cu bombă) etc.

Totodată, Serviciul a sesizat despre riscurile de securitate generate de ascensiunea vădită a factorului rus în exploatarea instrumentarului de influență informațională. Această platformă a fost utilizată activ de către Federația Rusă pentru propagandă și distribuirea dezinformării. Drept exemplu, instituția a identificat o rețea care, în anul 2024, a distribuit sistematic narative pro-Kremlin (inclusiv pro-război), prin intermediul rețelelor Telegram, Tiktok și YouTube.

Raportul detaliat și integral cu descrierea și demonstrarea întregului spectru de imixtiuni externe în procesul electoral care s-a desfășurat anul curent în Republica Moldova poate fi accesat aici.

Reamintim că în urma ingerințelor externe, procesul electoral privind alegerea președintelui României a fost anulat de CCR.

Calea Europeană, în calitate de publicație mass-media care și-a asumat promovarea valorilor democratice europene și euro-atlantice în România, a sesizat joi Curtea Constituțională a României privind ilegalitățile identificate și comunicate de CSAT în legătura cu desfășurarea procesului electoral din România pentru turul întâi al alegerilor prezidențiale.

Președintele Klaus Iohannis a declasificat documente din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, organizată în data de 28 noiembrie, la patru zile după ce un candidat pe care președintele francez Emmanuel Macron l-a interpretat drept “ambiguu față de Rusia” a câștigat primul tur.

Informațiile desecretizate au indicat că au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut o întâlnire cu Antonio Costa, noul președinte al Consiliului European care și-a preluat mandatul la 1 decembrie și care și-a exprimat, în cadrul întrevederii, sprijinul ferm al Uniunii Europene pentru drumul european al Moldovei și a reafirmat angajamentul său de a susține inițiativele care vor aduce beneficii directe cetățenilor moldoveni.

”Pentru perioada imediat următoare, am convenit să începem cât mai repede implementarea programului de creștere economică, susținut de UE, să finalizăm în 2025 negocierile pentru aderarea la Zona unică de plăți, pentru ca moldovenii să nu mai plătească taxe pentru tranzacțiile cu băncile din UE și să eliminăm, în totalitate, taxele de roaming,”, a menționat Maia Sandu, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale din Republica Moldova.

Ea a dat asigurări că țara sa ”va continua să progreseze și să construiască un viitor mai bun pentru cetățenii săi”.

Președinta Maia Sandu a avut mai multe întâlniri cu lideri europeni și evenimente, prilejuite de vizita pe care a efectuat-o la Bruxelles.

În cadrul întrevederii cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, aceasta a mulțumit instituției europene pentru sprijinul oferit Republicii Moldova în drumul său către aderarea la Uniunea Europeană.

De altfel, tema aderării țării la UE a reprezentant elementul central din cadrul discuțiilor dintre Maia Sandu și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, existând speranțe că anul 2025 va veni cu deschiderea primelor capitole de negociere.

Maia Sandu a avut o întrevedere și cu secretarul general al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), Mark Rutte, unde au fost abordate relațiile dintre Republica Moldova și NATO, un parteneriat de 30 de ani, precum și aspecte legate de securitatea regională.

De asemenea, aceasta s-a adresat Consiliului Atlanticului de Nord, marcând o premieră în istoria președinților Republicii Moldova.

Tot la Bruxelles, Maia Sandu a fost onorată cu Premiul European „Richard Coudenhove-Kalergi”, acordat liderilor și personalităților care promovează unitatea europeană, democrația și valorile comune pe continentul nostru.

Prim-ministrul Dorin Recean a solicitat Parlamentului instituirea stării de urgență în Republica Moldova, pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 16 decembrie, în legătură cu situația din sectorul energetic, informează un comunicat oficial al Guvernului Republicii Moldova. 

Reamintim că în urmă cu o săptămână, premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a solicitat instituirea stării de urgență energetică, după ce au avut loc mai multe demisii pentru situația creată în sectorul energetic al Republicii Moldova. Potrivit premierului, Energocom nu a achiziționat gaze, ascunzându-se în spatele birocrației, și nu a asigurat, astfel, necesarul pentru perioada de iarnă la cele mai avantajoase prețuri. 

În discursul său, susținut în plenul Parlamentului, prim-ministrul a explicat că acest lucru este necesar pentru a proteja cetățenii și pentru a putea gestiona eficient riscurile iminente legate de sistarea furnizării de gaze naturale în regiunea transnistreană de către Federația Rusă.

„Ceea ce ne preocupă cel mai mult este alimentarea cu energie electrică a ambelor maluri ale Nistrului, pentru ca oamenii noștri să poată trece cu bine și de această iarnă. Aceasta trebuie să fie ultima iarnă din istoria țării, în care să mai putem fi amenințați energetic”, a subliniat prim-ministrul Dorin Recean.

Premierul a prezentat Parlamentului și lista legilor a căror derogare va fi necesară în contextul solicitării stării de urgență. Prim-ministrul a precizat că instituirea stării de urgență va permite întreprinderea unor acțiuni, printre care utilizarea coridoarelor verzi pentru ajutoare umanitare, echipamente și utilaje. De asemenea, va putea fi asigurat regimul simplificat de evacuare a persoanelor cu cetățenie străină, vor fi permise emisii suplimentare la importul și utilizarea de cărbune și alte măsuri necesare pentru gestionarea situațiilor de criză.

Prim-ministrul a mai subliniat că malul drept al Nistrului este asigurat cu gaze pentru toată perioada sezonului rece, însă consumatorii de pe malul stâng sunt, în continuare, dependenți de o singură sursă de import – Gazprom. Conform prevederilor contractuale, compania are obligația de a asigura livrarea gazelor naturale la hotarul cu Republica Moldova până la 30 septembrie 2026. Contractul actual prevede livrarea a cel puțin 5,7 milioane de metri cubi de gaze lunar în stânga Nistrului, însă Gazprom condiționează livrările de gaz către Centrala de la Cuciurgan cu o pretinsă datorie pentru care nu există nicio justificare.

„Kremlinul cere ca cetățenii Republicii Moldova să le plătească 700 de milioane de dolari – datorie inexistentă – drept condiție pentru ca Gazprom să-și respecte obligațiile din contract. În plină iarnă, Rusia ar putea să lase regiunea în frig și beznă. Acest lucru reprezintă nu doar un risc economic, ci și o amenințare umanitară, mai ales pentru cetățenii din stânga Nistrului. La fel, oprirea Centralei de la Cuciurgan creează riscuri de alimentare cu energie electrică și pentru malul drept”, a spus premierul Dorin Recean.

În lipsa producției de energie la Centrala de la Cuciurgan, aprovizionarea cu curent electric a Republicii Moldova va fi asigurată din rețeaua europeană ENTSO-E, în special, din România. În acest context, prim-ministrul a menționat că, din cauza bombardamentelor Rusiei în Ucraina, România și alte state europene se confruntă și ele cu un deficit de energie electrică.

„Dacă până în 2022, aveam acces la o piață energetică stabilă și Republica Moldova își putea echilibra alimentarea cu energie electrică din Ucraina, astăzi avem doar opțiunile: Centrala de la Cuciurgan și linia de înaltă tensiune Isaccea – Vulcănești – Centrala de la Cuciurgan – Dnestrovsk – Chișinău. Situația este agravată de bombardarea continuă a capacităților de producere, transport și distribuție a energiei electrice din Ucraina, în special, a celor din preajma graniței cu Republica Moldova, care pun presiune pe sistemul energetic din toată regiunea”, a explicat șeful Cabinetului de miniștri.

În prezent, capacitatea de import a energiei electrice în țara noastră este limitată la 315 MW prin interconexiunea cu România, volum insuficient pentru a acoperi cererea în orele de vârf. Vulnerabilitatea este accentuată și de faptul că linia electrică de interconectare Isaccea-Vulcănești traversează teritoriul Ucrainei, ceea ce o face susceptibilă la întreruperi în cazul unor noi atacuri asupra infrastructurii energetice din țara vecină. Astfel, chiar și în condițiile în care va fi acoperit deficitul creat de energie electrică pe întreg teritoriul țării, prețul acesteia va fi afectat semnificativ, mai ales pentru locuitorii din stânga Nistrului.

„Ne pasă de fiecare familie din Republica Moldova, indiferent de malul Nistrului pe care locuiește. Vom ajuta, dar nu vom discrimina cetățenii din dreapta Nistrului. Pentru resursele energetice trebuie de plătit. Gazul pe gratis a fost o momeală, acum vedeți și voi acest lucru”, a accentuat premierul.

Prim-ministrul a remarcat că autoritățile lucrează continuu pentru a spori independența energetică a țării, până la finele anului viitor urmând să fie finalizată construcția liniei de tensiune înaltă Chișinău-Vulcănești.

„Independența deplină durează. Da, presupune voință și costuri, dar nu ne mai putem permite să rămânem fără lumină sau căldură pe timpul iernii. Nu mai putem pune în pericol siguranța și securitatea statului și a cetățenilor din cauza Kremlinului. Noi am scăpat de șantajul de gaze pe malul drept, iar de cel energetic vom putea scăpa odată cu finalizarea construcției liniei. Monitorizăm foarte atent proiectul care trebuie să fie finalizat și dat în exploatare la sfârșitul anului viitor”, a conchis prim-ministrul Dorin Recean.

„Guvernul va fi întotdeauna la dispoziția deputaților pentru a supune controlului parlamentar fiecare decizie luată și implementată în apărarea intereselor cetățenilor Moldovei”, și-a încheiat intervenția premierul Dorin Recean.