Liderii Uniunii Europene solicită miniștrilor să finalizeze ”lucrările cu privire la consolidarea solidarității printr-o bună coordonare a achizițiilor de gaze, în special prin platforma energetică a UE, prin schimburi transfrontaliere de gaze și prin indici de referință ai prețurilor fiabili”.

Reuniți la Bruxelles în ultimul summit din acest an, șefii de stat sau de guvern au subliniat în concluziile adoptate la finalul întâlnirii nevoia accelerării ”instituirii unui mecanism de corecție a pieței pentru a proteja cetățenii și economia împotriva prețurilor excesiv de mari” la energie.

Făcând trimitere la următoarele sezoane de constituire de stocuri și de încălzire, Consiliul European a subliniat importanța consolidării coordonării. În mod concret, ”ar trebui să se continue lucrările cu privire la următoarele componente”, au listat liderii UE o serie de orientări:

• operaționalizarea rapidă a agregării cererii de gaze și a mecanismului de achiziționare în comun prin intermediul Platformei energetice a UE, precum și accelerarea discuțiilor cu parteneri fiabili pentru a asigura aprovizionarea cu gaze în vederea iernii 2023/2024, cu perspectiva încheierii de contracte pe termen lung;
•  constituirea eficientă de stocuri în instalațiile de înmagazinare și monitorizarea atentă a traiectoriilor de constituire de stocuri;
•  monitorizarea atentă a obiectivelor de reducere a cererii de gaze;
• pregătirea timpurie a planurilor de contingență pentru iarna 2023/2024.

”Consiliul European reiterează importanța intensificării investițiilor în inovare, infrastructură și interconexiuni, stocare, energia din surse regenerabile, precum și în proiecte privind eficiența energetică, pentru a elimina treptat dependența Uniunii de combustibilii fosili din Rusia, a accelera tranziția verde și a asigura securitatea aprovizionării”, mai este menționat în concluzii.

Mai mult, șefii de stat sau de guvern ” așteaptă cu interes propunerea și evaluarea impactului privind reforma structurală a pieței energiei electrice din UE, inclusiv privind efectul prețurilor gazelor asupra prețurilor electricității, prin care aceasta să devină pe deplin pregătită pentru un sistem energetic decarbonizat și prin care să se faciliteze recurgerea la energie din surse regenerabile, care urmează să fie prezentate de Comisie la începutul anului 2023”.

Pentru a oferi un răspuns la impactul prețurilor ridicate la energie , Consiliul a invitat Comisia ”să efectueze o analiză și să prezinte propuneri până la sfârșitul lunii ianuarie 2023 în vederea mobilizării tuturor instrumentelor naționale și ale UE relevante, precum și a îmbunătățirii condițiilor-cadru pentru investiții, inclusiv prin proceduri administrative simplificate”.

La finalul lunii noiembrie, Comisia Europeană a propus plafonarea prețului gazelor naturale începând cu 1 ianuarie 2023 pentru a proteja întreprinderile și gospodăriile din UE de episoadele de creștere excesivă.

Decizia a ajuns pe masa miniștrilor de resort, doar că aceștia nu au reușit până în prezent să obțină consensul astfel încât decizia să intre în vigoare la termenul recomandat de executivul european.

Corespondență din Bruxelles

Președintele Klaus Iohannis a participat, în perioada 14-15 decembrie 2022, la Summitul Uniunea Europeană-Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) și la reuniunea Consiliului European, care au avut loc la Bruxelles, context în care șeful statului a ridicat, la summitul liderilor UE, subiectul aderării României la spațiul Schengen și al rezultatului votului injust dat în Consiliul JAI de săptămâna trecută, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Reuniunea Consiliului European s-a desfășurat joi, 15 decembrie, având ca principale subiecte pe agendă discutarea situației din Ucraina și a răspunsului la agresiunea Federației Ruse, asigurarea securității aprovizionării cu energie și reducerea prețurilor, situația economică, progresele realizate în domeniul securității și apărării de la reuniunea liderilor europeni de la Versailles din luna martie a acestui an, dezbateri strategice privind Vecinătatea Sudică și relațiile transatlantice, precum și analizarea rezultatelor recentului Summit cu Balcanii de Vest de la Tirana.

Schengen. Klaus Iohannis, către liderii UE: România merită o decizie pozitivă fără întârziere

Totodată, în cadrul reuniunii, președintele Klaus Iohannis a ridicat subiectul aderării României la spațiul Schengen și al rezultatului votului injust dat în Consiliul JAI de săptămâna trecută. În context, șeful statului a reiterat că țara noastră merită o decizie pozitivă fără întârziere, întrucât a îndeplinit toate condițiile și criteriile și, mai mult, asigură deja în mod eficient și responsabil frontiera externă a Uniunii Europene, așa cum o confirmă datele și rapoartele recente.

Președintele Klaus Iohannis a transmis că Uniunea se află într-un moment în care este nevoie de acțiuni care să arate unitatea și solidaritatea statelor membre. În acest sens, a reiterat convingerea României că solidaritatea este cea mai corectă opțiune. Acest lucru s-a reflectat și în acțiunile României ca țară de primă linie în ceea ce privește războiul din Ucraina, țara noastră având cea mai lungă graniță cu aceasta, și prin contribuția substanțială în ceea ce privește așa numitele Coridoare de Solidaritate, peste 60% dintre cerealele exportate de Ucraina trecând prin țara noastră.

Today at #EUCO I raised Romania’s accession to the Schengen Area. Romania🇷🇴 deserves to be part of Schengen as we met all the criterias. It’s the moment for the European Union🇪🇺 to act in a spirit of solidarity and unity. This is the right approach! pic.twitter.com/rjbEo5vkVk

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) December 15, 2022

Discuții bilaterale cu liderii Cehiei și Suediei și cu șefa Comisiei Europene

Șeful statului a semnalat în intervenția pe care a avut-o în cadrul reuniunii Consiliului European că cetățenii români așteptă semne clare de solidaritate și unitate din partea Uniunii Europene și că țara noastră are așteptări legitime să fie primită în spațiul Schengen. Totodată, a subliniat că România dorește să se implice constructiv pentru a depăși piedicile rămase și a face posibilă o decizie pozitivă privind aderarea la Schengen în cursul anului 2023.

În marja reuniunii, președintele Klaus Iohannis a avut discuții bilaterale cu reprezentanții președinției actuale și viitoare a Consiliului Uniunii Europene – premierul ceh Petr Fiala și premierul suedez Ulf Kristersson – și cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precum și cu alți lideri europeni, în vederea identificării de soluții care să permită depășirea acestui blocaj.

În ceea ce privește situația din Ucraina, liderii europeni au reiterat angajamentul de a continua sprijinul politic și militar, mai ales prin Facilitatea Europeană pentru Pace și Misiunea de Asistență Militară ale UE. Uniunea Europeană va intensifica sprijinul umanitar și cel pentru refacerea infrastructurii critice a Ucrainei în perspectiva iernii. A fost evidențiat și pachetul de sprijin financiar de 18 miliarde de euro care va fi acordat acestui stat în 2023.

De asemenea, liderii europeni au încurajat continuarea eforturilor pe tema atragerii răspunderii pentru crimele comise în războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Consiliul European a salutat consolidarea regimului de sancțiuni la adresa Federației Ruse, inclusiv prin adoptarea celui de-al nouălea pachet.

Președintele a susținut în cadrul reuniunii necesitatea menținerii sprijinului pentru Ucraina pe toate palierele și oricât timp va fi necesar, inclusiv în etapa reconstrucției. De asemenea, Klaus Iohannis s-a pronunțat pentru continuarea presiunii asupra Federației Ruse prin antrenarea răspunderii și consolidarea sancțiunilor.

Mesaj puternic de susținere pentru R. Moldova din partea liderilor UE, la propunerea României

Ca urmare și a demersurilor șefului statului, liderii europeni au transmis un mesaj puternic de susținere și pentru Republica Moldova, care se confruntă cu impactul complex al războiului. Astfel, Concluziile Summitului evidențiază în mod aparte că Uniunea Europeană va continua să furnizeze tot sprijinul relevant Republicii Moldova, mai ales în ceea ce privește securitatea energetică.

În domeniul energiei, Consiliul European a salutat progresul în implementarea Concluziilor din octombrie 2022, solicitând miniștrilor de resort să finalizeze urgent pachetul legislativ privind consolidarea solidarității printr-o mai bună coordonare a achizițiilor de gaz, accelerarea implementării energiei regenerabile și instituirea unui mecanism de corecție a pieței pentru a proteja cetățenii și economia de prețuri excesive. Liderii europeni au subliniat importanța continuării lucrărilor privind operaționalizarea Platformei Energetice a UE, pregătirea pentru sezonul 2023/2024 și au reiterat importanța creșterii investițiilor. Se așteaptă la începutul anului 2023 propunerea Comisiei Europene privind reforma pieței de electricitate a UE, inclusiv pentru gestionarea efectului prețului gazului asupra prețului electricității, aspect susținut și de președintele României.

Domeniul economic a fost abordat în strânsă legătură cu impactul prețurilor ridicate la energie, fiind subliniată de liderii europeni importanța salvgardării bazei economice, industriale și tehnologice a Uniunii Europene, a pregătirii economiei pentru tranziția verde și cea digitală și reducerea dependențelor strategice și a unui răspuns coordonat pentru consolidarea rezilienței economice.

În cadrul discuției strategice privind relația transatlantică, președintele Klaus Iohannis a transmis că, în actualul context geopolitic, un parteneriat transatlantic solid rămâne esențial, inclusiv pentru sprijinirea Ucrainei, consolidarea rezilienței partenerilor estici și a securității continentului european per ansamblu.

Consiliul European a andosat Concluziile privind extinderea și procesul de stabilizare și asociere și a agreat acordarea statutului de stat candidat la aderarea la UE pentru Bosnia și Herțegovina.

Summitul UE – ASEAN: Klaus Iohannis, întrevedere cu premierul Vietnamului

Summitul UE-ASEAN din 14 decembrie, care a marcat 45 de ani de dialog între cele două regiuni, a fost primul Summit la care au participat, alături de reprezentanții instituțiilor europene, și cei 27 de lideri ai statelor Uniunii Europene, marcând astfel o premieră istorică. Într-un context global plin de provocări accentuate de agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei și de consecințele acesteia, reuniunea a oferit oportunitatea de a avea un schimb de vederi asupra Parteneriatului Strategic încheiat în 2020 și de a aborda subiecte importante de interes comun precum provocările de securitate, conectivitatea, comerțul, tranziția verde, agenda digitală și securitatea alimentară.

În intervenția sa, președintele Klaus Iohannis a salutat organizarea Summitului UE-ASEAN, arătând că România sprijină ferm dialogul și cooperarea constructivă cu partenerii ASEAN și susține organizarea cu regularitate a acestui tip de reuniuni la nivel înalt între cele două blocuri.

În planul cooperării economice cu ASEAN, șeful statului a arătat că țara noastră rămâne un puternic susținător al piețelor deschise și al comerțului liber, evidențiind relevanța acordurilor de liber schimb încheiate de Uniunea Europeană cu Vietnam și Singapore și exprimând încrederea că acorduri similare cu alte țări ASEAN vor contribui la creșterea nivelului de ambiție și angajament în parteneriatul cu regiunea.

În marja reuniunii, președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Pham Minh Chinh al R.S. Vietnam au avut o întrevedere în care au arătat interesul reciproc pentru intensificarea dialogului politic și aprofundarea relațiilor bilaterale, în plan economic, comercial, educațional și al conectivității.

Corespondență din Bruxelles

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat joi, la finalul summitului liderilor europeni, că cei 27 de șefi de stat sau de guvern au avut “o discuție politică” cu privire la extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și a Bulgariei, arătându-se optimist că o astfel de decizie va fi luată în cursul anului 2023 și confirmând că liderii UE vor participa în luna februarie a anului viitor la un summit special consacrat migrației.

“Am vorbit astăzi despre Schengen. Salutăm intrarea Croației în spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2023. De asemenea, am avut o dezbatere politică cu privire la aderarea Bulgariei și a României. Sunt optimist că o decizie privind România și Bulgaria poate fi luată în cursul anului 2023. Am simțit un angajament politic de a lucra pentru a face progrese și sper că vom realiza acest lucru în cursul lui 2023“, a punctat el, într-o conferință de presă alături președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de prim-ministrul Cehiei, Petr Fiala, a cărui țară deține președinția Consiliului UE în al doilea semestru al anului 2022.

Michel a insistat asupra faptului că, în pofida unui eșec recent în ceea ce privește includerea preconizată a Bulgariei și României în zona Schengen de liberă circulație a Europei, se poate găsi în continuare o cale de urmat în următoarele luni. Austria a blocat includerea acestor țări, motivând că ambele țări se află pe ruta migrației ilegale înspre Uniunea Europeană.

“Susținem pe deplin aderarea României și Bulgariei la Schengen“, a fost de acord președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

De asemenea, președintele Consiliului European, Charles Michel, a confirmat că la următoarea reuniune a liderilor UE se va discuta subiectul delicat al migrației. Întâlnirea respectivă a fost stabilită pentru 9-10 februarie, într-un summit la Bruxelles.

“Migrația nu a fost subiectul principal astăzi, dar știm și știți și voi că ne confruntăm cu un număr tot mai mare de persoane. Astăzi a fost ocazia de a deschide din nou dezbaterea pe acest subiect provocator”, a declarat el după summitul Consiliului.

Situația extinderii spațiului Schengen și blocarea aderării României și Bulgariei la zona de liberă circulație a fost adusă joi în discuție la începutul summitului Consiliului European de președinta Parlamentul European, Roberta Metsola, care și-a exprimat dezamăgirea față de votul din Consiliul JAI.

În urma discuțiilor, președintele Klaus Iohannis a declarat presei că România și cetățenii români își doresc o soluție pozitivă privind aderarea la spațiul Schengen în cursul anului 2023 și s-a arătat “destul de optimist” că cea mai bună variantă este ca procesul să se încheie cu un rezultat pozitiv anul viitor, anume aderarea României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație. Mai mult, șeful statului a avut discuții bilaterale cu reprezentanții președinției actuale și viitoare a Consiliului Uniunii Europene – premierul ceh Petr Fiala și premierul suedez Ulf Kristersson – și cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precum și cu alți lideri europeni, în vederea identificării de soluții care să permită depășirea acestui blocaj.

Temele aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen și veto-ul exprimat de Austria în cazul Bucureștiului și Sofiei, și cel utilizat de Olanda în cazul Bulgariei, nu fac parte din subiectele specifice ale reuniunii ordinare a Consiliului European de iarnă, dar președinții României și Bulgariei au anunțat că vor aborda această chestiune în discuțiilor lor de la Bruxelles de la nivelul summitului și din interacțiunile cu omologii lor.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a confirmat joi dimineață, la sosirea la summitul de iarnă al liderilor UE, că șefii de stat sau de guvern vor avea ocazia unui schimb de opinii privind extinderea spațiului Schengen în contextul blocării aderării României și Bulgariei prin veto-ul Austriei în cazul ambelor țări și prin veto-ul Olandei în cazul Bulgariei.

“Cred că este foarte pozitiv că a fost posibil să avem o decizie pentru Croația și înțeleg complet poziția României și a Bulgariei. Vom avea probabil ocazia unui schimb de opinii cu privire la actuala situație și sper că va fi posibil să dăm un semnal că în următoarele luni vom lucra într-un spirit pozitiv pentru a face progrese”, a explicat președintele Consiliului European, în timp ce cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat că țara sa susține România și Bulgaria în privința aderării la Schengen, dar a ridicat din nou problema migrației, El a precizat că potrivit anchetelor poliției austriece 20.000 de migranți ilegali traversează România și că poliția română îi are în evidență.

De altfel, Austria și-a motivat veto-ul din cauza migrației clandestine dinspre vecinătatea sudică și care este produsă pe ruta balcanică, deși România a prezentat date oficiale care arată că nu se află pe traseul parcurs de migranți către UE. Sosind la summit, cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat că țara sa susține România și Bulgaria în privința aderării la Schengen, dar a ridicat din nou problema migrației, precizând că, potrivit anchetelor poliției austriece, 20.000 de migranți ilegali traversează România și că poliția română îi are în evidență.

Președintele Klaus Iohannis a afirmat miercuri, la sosirea la Bruxelles, că pentru atingerea obiectivului aderării României la spațiul Schengen trebuie rezolvate două probleme, atitudinea Austriei care este rezervată şi votul Olandei care a fost mixt, pentru România fiind un da, iar pentru Bulgaria un jumătate nu. Potrivit președintelui, aceste chestiuni trebuie rezolvate cu diplomaţie, și nu prin boicot, astfel că avea întrevederi cu premierii Cehiei și Suediei, cu președinta Comisiei Europene și va aborda subiectul și cu Austria, declarând că atât boicotul, cât și o acțiune a României la Curtea de Justiție a UE împotriva veto-ului Austriei nu fac parte din soluții. El a asigurat că va aborda această chestiune în Consiliul European, dar că o decizie tot la nivelul Consiliului JAI va fi luată, și a indicat că o aderare este posibilă anul viitor, în 2023.De asemenea, președintele a precizat o eventuală decuplare a României de Bulgaria în chestiunea aderării la spațiul Schengen nu este o soluție bune și că o astfel de variantă ar fi o “soluție de ultimă instanță”, arătând că pentru Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie a fost pregătită o variantă de decalare de Bulgaria în chestiunea Schengen şi nu o decuplare. În fine, președintele Klaus Iohannis nu a exclus posibilitatea creșterii unui sentiment de euroscepticism în rândul cetățenilor români ca urmare a amânării aderării României la spațiul Schengen, dar a lansat un îndemn: “Haideți să vedem totuși cât de entuziaști au fost toți ceilalți care ne-au sprijinit (…) nu suntem singuri, suntem doriți în Uniune“.