Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Maia Sandu i-a solicitat Ursulei von der Leyen ca UE să elimine cotele de export pentru produsele moldovenești și să transfere cât mai rapid ajutorul financiar în gestionarea crizelor

Published

on

© Maia Sandu/ Facebook

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut joi, la Bruxelles, o întrevedere cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, căreia i-a solicitat eliminarea cotelor de export pentru produsele moldovenești și transferarea cât mai rapidă a primei tranșe de ajutor financiar pentru economie și securitate energetică.

“Am continuat vizita de lucru la Bruxelles cu o discuție constructivă cu Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene. Am vorbit despre impactul major al războiului din Ucraina asupra Republicii Moldova și a regiunii în ansamblu. Apreciem deschiderea instituțiilor europene de a sprijini Republica Moldova în gestionarea crizelor cu care se confruntă țara noastră. Am solicitat, în acest context, abolirea cotelor de export pentru produsele moldovenești și sprijin pentru achiziționarea de fertilizanți, necesari pentru lucrările agricole. De asemenea, contăm pe transferarea mai rapidă a primei tranșe de ajutor bugetar, care va sprijini eforturile Guvernului de recuperare a economiei și asigurarea securității energetice a țării. Uniunea Europeană este cel mai important partener economic și de dezvoltare a țării noastre, iar integrarea europeană înseamnă un impuls puternic pentru modernizarea sectoarelor-cheie și pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor noștri”, a scris Maia Sandu, pe Facebook.

Separat, șefa Comisiei Europene a promis că “UE va continua să dea dovadă de solidaritate cu Moldova și să ofere sprijin pentru redresare și reziliență economică”.

Maia Sandu a efectuat marți și miercuri o vizită de lucru la Bruxelles, unde s-a întâlnit cu președintele Consiliului European Charles Michel, căruia i-a transmis că “acordarea statutului de țară candidată Moldovei va reprezenta un semnal de încurajare și de sprijin”, cu prim-ministrul Regatului Belgiei Alexander De Croo, cu liderii grupurilor politice din Parlamentul European, cu președinta Parlamentului European Roberta Metsola, cu șeful diplomației UE Josep Borrell, cu comisarul european pentru extindere Oliver Varhelyi, în timp ce a devenit primul șef de stat al Republicii Moldova care s-a adresat plenului Parlamentului European. Joi, președintele Maia Sandu se va întâlni, la Paris, cu Emmanuel Macron, președintele Republicii Franceze.

În plenul Parlamentului European, Sandu a pledat pentru acordarea statutului de ţară candidată la aderarea la UE, definind o astfel de decizie ca fiind “luminița de la capătul tunelului”.

La precedenta sesiune plenară din perioada 2-5 mai, Parlamentul European a solicitat statelor membre ale Uniunii Europene să acorde Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE, iar Comisia Europeană a decis să mobilizeze o sumă suplimentară de 52 de milioane de euro pentru Republica Moldova, destinată promovării rezilienței, redresării și reformelor pe termen lung ale acestei țări.

De asemenea, mai mulţi donatori europeni şi internaţionali au convenit la data de 5 aprilie să ofere Republicii Moldova ajutoare în valoare de 695 de milioane de euro, în cadrul unei conferințe organizate la Berlin de Germania, Franța și România prin care cele trei țări UE și NATO au lansat “Platforma de sprijin pentru Moldova”.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune o asistență macrofinanciară pentru Ucraina în valoare de 1 miliard de euro

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Preşedinta Comisiei Europene a anunțat ieri, 1 iulie, un ajutor financiar în valoare de 1 miliard de euro pentru Ucraina, reprezentând prima parte a pachetului de asistență macrofinanciară anunțat de Executivul European în luna mai.

„Astăzi propunem 1 miliard de euro pentru Ucraina. Prima parte a pachetului de asistență macrofinanciară anunțat în luna mai. Aceasta va contribui la satisfacerea nevoilor urgente ale țării. UE va continua să acorde asistență Ucrainei și, pe termen mai lung, va sprijini reconstrucția acesteia”, a scris Ursula von der Leyen într-un mesaj postat pe contul de Twitter.

Comisia Europeană a propus o nouă operațiune de asistență macrofinanciară în valoare de 1 miliard de euro pentru Ucraina, ca primă parte a pachetului excepțional de asistență macrofinanciară în valoare de până la 9 miliarde de euro anunțat în comunicarea Comisiei din 18 mai 2022 și aprobat de Consiliul European din 23-24 iunie 2022.

Propunerea de din data de 1 iulie face parte din efortul extraordinar depus de UE, alături de comunitatea internațională, pentru a ajuta Ucraina să facă față nevoilor sale financiare imediate ca urmare a agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei. Aceasta va completa sprijinul deja acordat de UE, inclusiv un împrumut de urgență de 1,2 miliare de euro din cadrul  asistenței macrofinanciare plătit în prima jumătate a anului. Luate împreună, cele două componente ale programului vor ridica la 2,2 miliarde de euro sprijinul total al asistenței macrofinanciare pentru Ucraina de la începutul războiului și ar putea ajunge până la 10 miliarde de euro odată ce întregul pachet excepțional al asistenței macrofinanciare pentru Ucraina va deveni operațional, potrivit comunicatului oficial.

În discursul susținut în Parlamentul ucrainean, președinta Comisiei Europene a anunțat că luni, 4 iulie, comunitatea internațională se va mobiliza pentru a sprijini eforturile de reconstrucție a frumoasei Ucraina: „Lunea viitoare, împreună cu președintele Zelenski și cu prim-ministrul Shmyhal, voi participa la conferința de la Lugano pentru reconstrucția Ucrainei.”

Citiți și: Ursula von der Leyen a reiterat, în Parlamentul ucrainean, sprijinul UE pentru ”visul european” al Ucrainei  

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Colegiul Comisiei Europene, vizită oficială în Cehia, țara care a preluat președinția Consiliului UE

Published

on

© EU2022_CZ - Flickr

Cehia a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene la 1 iulie 2022, prilej cu care a primit vizita Colegiului Comisiei Europene în orașul Litomyšl pentru a purta discuții cu guvernul ceh și cu reprezentanți ai ambelor camere ale Parlamentului ceh.

Nouăsprezece comisari europeni, în frunte cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au reprezentat Colegiul Comisiei Europene la o întâlnire cu guvernul ceh și cu Parlamentul ceh, care a avut loc vineri, 1 iulie 2022, la Litomyšl.

Pe lângă discuțiile privind prioritățile președinției cehe, pe ordinea de zi s-au aflat și teme importante pentru Uniunea Europeană, care pot avea o influență considerabilă asupra modului în care se va desfășura efectiv președinția cehă. Discuțiile s-au axat în principal pe securitatea energetică a UE, războiul din Ucraina și reconstrucția postbelică a Ucrainei, dar au găsit timp să abordeze și tranziția ecologică și digitală, reziliența UE și protecția democrației.

“Pentru ca președinția noastră să fie un succes, o cooperare de calitate cu Comisia Europeană este vitală, întrucât Comisia este cea care prezintă propuneri legislative și supraveghează în general funcționarea Uniunii Europene. Doresc să îi mulțumesc președintelui Ursula von der Leyen pentru toată cooperarea și sprijinul pe care le-a oferit – și continuă să le ofere – Republicii Cehe în cadrul pregătirilor pentru CZ PRES”, a declarat prim-ministrul ceh Petr Fiala.

Pe parcursul zilei, au avut loc reuniuni în diverse formate în vederea stabilirii calendarului legislativ pentru a doua jumătate a anului 2022, în special în lumina propunerilor care vor fi considerate prioritare de către președinția cehă sau pe care Comisia Europeană intenționează să le emită în această perioadă.

“În aceste vremuri dificile, este important să aruncăm o privire nouă asupra a ceea ce ne face puternici. Un prim exemplu în acest sens este piața unică, pe care trebuie să o compunem și să o consolidăm ori de câte ori putem. Avem mult de lucru în față, dar va fi o muncă bună și aștept cu nerăbdare să lucrez cu președinția cehă”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

După încheierea reuniunilor politice ale zilei, comisarii s-au adunat seara în curtea castelului Litomyšl pentru a asista la Concertul pentru Europa, susținut de Filarmonica cehă în cadrul festivalului de muzică Litomyšl al lui Smetana. În preambulul concertului, prim-ministrul ceh Petr Fiala și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au adresat salutul lor.

Vizita Comisiei Europene în țările în care aceasta preia președinția este o tradiție bine stabilită, care ajută la definirea cadrului de cooperare ce urmează să se desfășoare și reprezintă o ocazie pentru Președinție și Comisia Europeană de a-și împărtăși așteptările reciproce

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană acordă o scutire de taxe vamale și de TVA pentru importul de bunuri esențiale destinate ucrainenilor afectați de război

Published

on

© European Union, 2022/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat vineri o decizie care permite statelor membre să renunțe temporar la taxele vamale și la TVA pentru importul din țări terțe de alimente, pături, corturi, generatoare electrice și alte echipamente care contribuie la salvarea de vieți destinate ucrainenilor afectați de război.

Această măsură, care a fost solicitată de statele membre, se va aplica retroactiv de la 24 februarie 2022 și va fi în vigoare până la 31 decembrie 2022, informează comunicatul oficial.

În urma invaziei neprovocate și nejustificate a Ucrainei de către Rusia, se estimează că peste 14 milioane de persoane, adică 30 % din populația Ucrainei, au fost strămutate.

Peste 6,2 milioane de ucraineni au ajuns în UE și aproape 8 milioane au fost nevoiți să își părăsească locuințele, dar au rămas în Ucraina. Acest lucru exercită o presiune considerabilă asupra statelor membre, care trebuie să ofere asistență umanitară unui număr mare de persoane care fug din calea războiului, sprijinind în același timp ucrainenii strămutați în interiorul țării expuși riscului de foamete și de boli.

 „Războiul împotriva Ucrainei a provocat suferințe inimaginabile, dar a demonstrat și profunzimea solidarității UE. Această măsură va ajuta statele membre să vină în ajutorul ucrainenilor atât în UE, cât și în țara lor de origine, prin facilitarea furnizării de bunuri umanitare esențiale. Este ceea ce trebuie să facem”, a declarat Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie.

Scutirea de taxe și de TVA se aplică mărfurilor importate de:

  •  Organizații de stat (organisme publice și organisme de drept public, inclusiv spitale, organizații guvernamentale, guverne regionale, comune/orașe etc.)
  • Organizații caritabile sau filantropice aprobate de autoritățile competente ale statelor membre.

Decizia de vineri vine în completarea noilor norme în materie de TVA adoptate în aprilie, care permit statelor membre să extindă această scutire la livrările interne de bunuri și servicii, inclusiv la donații, în beneficiul victimelor dezastrelor.


Legislația actuală a UE prevede instrumente care pot fi utilizate în mod excepțional pentru a ajuta victimele dezastrelor, ca de exemplu în cazul războiului din Ucraina.

Legislația vamală a UE prevede posibilitatea de a acorda scutiri de taxe în folosul victimelor catastrofelor. Aceasta poate fi aplicată în cazul importurilor efectuate de organizații de stat și de organizații caritabile sau filantropice autorizate. Pentru a acorda scutiri, este necesară o decizie a Comisiei, care acționează la cererea statelor membre în cauză.

În mod similar, legislația UE în materie de TVA cuprinde dispoziții asemănătoare referitoare la scutirea de la plata TVA a importurilor finale de anumite bunuri.

Continue Reading

Facebook

NATO3 days ago

Joe Biden laudă România pentru creșterea bugetului apărării și reafirmă creșterea prezenței militare SUA: Vom poziționa o brigadă de luptă în România

NATO3 days ago

Liderii din 22 țări NATO, inclusiv România, au lansat primul Fond de Inovare al Alianței. România va găzdui două centre de testare ale Acceleratorului menit să păstreze supremația tehnologică NATO

NATO4 days ago

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

NATO4 days ago

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

FONDURI EUROPENE4 days ago

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: România a fost implicată în schimbarea de atitudine a Turciei pentru a accepta cererile de aderare ale Finlandei și Suediei la NATO

NATO4 days ago

Klaus Iohannis, la summitul NATO: România va beneficia de forțe aliate pre-alocate și echipamente militare pre-poziționate pregătite să intervină în cazul unui atac rusesc. Marea Neagră este zonă de război

ROMÂNIA4 days ago

Sorin Grindeanu: Redeschiderea liniei de cale ferată din Portul Galați va permite transportul mai eficient al cerealelor din Ucraina

Team2Share

Trending