Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va participa sâmbătă la funeraliile Sanctității Sale Papa Francisc, a informat președinția de la Chișinău într-un comunicat.

Din numele tuturor cetățenilor, șefa statului moldovean va aduce un omagiu fostului Suveran Pontif, care și-a dedicat viața promovării compasiunii și echității, precum și solidarității între oameni și popoare, mai scrie comunicatul.

Maia Sandu i-a adus luni un omagiu Suveranului Pontif, precizând că acesta “și-a dedicat viața valorilor umanității, speranței și solidarității, iar prin exemplul personal al modestiei și smereniei, a reușit să apropie oamenii, indiferent de credință, origine sau statut”.

Președinta Republicii Moldova se alătură astfel liderilor mondiali care au confirmat participarea la ceremoniile funerare ale Suveranului Pontif, între care se vor regăsi președintele Statelor Unite, Donald Trump, șeful statului francez Emmanuel Macron și omologul lor ucrainean Volodimir Zelenski, președintele interimar al României, Ilie Bolojan, președintele Poloniei Andrzej Duda, președintele Argentinei Javier Milei, monarhii Spaniei și Belgiei și liderii instituțiilor Uniunii Europene.

Vaticanul a anunțat marți dimineață că funeraliile Papei Francisc vor avea loc sâmbătă, în Basilica Sfântul Petru, la ora locală 10:00 (11:00, ora României).

Citiți și Papa Francisc a încetat din viață la vârsta de 88 de ani, în a doua zi de Paște (Vatican)

Papa Francisc a murit luni la vârsta de 88 de ani, a anunțat Vaticanul. Suveranul Pontif a trecut în neființă în a doua zi de Paște, nu înainte de a-și face apariția duminică, în prima zi de Paște, în Piața Sfântul Petru pentru a-i binecuvânta pe credincioși în tradiționala “Urbi et Orbi”.

Decesul său a fost anunțat de cardinalul Kevin Farrell, șambelan al Vaticanului.

“Dragi frați și surori, cu profundă tristețe trebuie să anunț moartea Sfântului Părinte Francisc. În această dimineață, la ora 7.35, episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui. Întreaga sa viață a fost dedicată slujirii Domnului și Bisericii Sale. El ne-a învățat să trăim valorile Evangheliei cu fidelitate, curaj și iubire universală, în special în favoarea celor mai săraci și marginalizați. Cu imensă recunoștință pentru exemplul său de adevărat discipol al Domnului Isus, încredințăm sufletul Papei Francisc iubirii milostive infinite a Dumnezeului Unic și Treimic”, a anunțat Vaticanul, într-un comunicat.

Născut la 17 decembrie 1936, la Buenos Aires, sub numele de Jorge Mario Bergoglio, Papa Francisc a fost al 266-lea episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice, ales la 13 martie 2013 de către conclavul cardinalilor, fiind primul papă non-european după Papa Grigore al III-lea, primul papă sud-american din istorie și primul papă iezuit.

Jorge Mario Bergoglio s-a născut într-o familie de imigranți italieni. A fost hirotonit preot în ordinul iezuit în anul 1969. În perioada 1973-1979, a fost principalul lider al acestui ordin în Argentina. A devenit episcop auxiliar de Buenos Aires în 1992 și arhiepiscopul acestui oraș în 1998. A fost numit cardinal în 2001 de papa Ioan Paul al II-lea.

Francisc, care a fost episcop al Romei și suveran al Sfântului Scaun, a devenit papă după ce predecesorul său Benedict al XVI-lea a demisionat.

Vaticanul a publicat luni seară certificatul de deces în care a anunțat că Papa Francisc a murit în urma unui accident vascular cerebral care a provocat o comă și o insuficiență cardio-circulatorie ireversibilă.

În seara morții Sfântului Părinte, Sala de Presă a Sfântului Scaun a publicat testamentul regretatului pontif, care a dispus să fie înmormântat în bazilica Santa Maria Maggiore, nu departe de icoana Fecioarei Maria ”Salus Populi Romani” din Roma.

Pontiful argentinian a cerut ca mormântul să fie simplu, direct în pământ, și să fie inscripționat cu cuvântul ”Franciscus”.

Republica Moldova nu mai este singură – este pe calea aderării la Uniunea Europeană, a transmis joi președinta Maia Sandu într-un discurs susținut în plenul Parlamentului de la Chișinău. „Vom reuși doar dacă menținem Moldova de partea păcii, dacă rămânem uniți și hotărâți”, a subliniat ea.

„Astăzi am mers în Parlament cu un mesaj către toți cetățenii Republicii Moldova. Credința noastră într-o lume dreaptă, bazată pe reguli și pe respect, o lume stabilă și previzibilă, este puternic zdruncinată. Pe toți ne macină aceleași întrebări – despre viitor, despre siguranță, despre ziua de mâine. Îndemnul meu, în timpuri complicate, este să ne aducem aminte că vrem cu toții, mai presus de toate, să trăim în pace și libertate. Să mergem pe un drum ce va asigura pace și siguranță familiilor noastre, stabilitate și unitate națională, dezvoltare economică și bunăstare”, a declarat președinta Republicii Moldova. 

Maia Sandu a reafirmat și importanța parteneriatelor internaționale, subliniind că Moldova a construit deja relații solide și are în continuare nevoie de prietenii puternice care să o susțină și să o protejeze.

„Moldova nu mai este singură – suntem pe calea aderării la Uniunea Europeană. Și vom reuși doar dacă menținem Moldova de partea păcii, dacă rămânem uniți și hotărâți”, a subliniat președinta.

Președinta a recunoscut dificultățile momentului și tentația resemnării, dar a îndemnat la rezistență și curaj: „Știu că nu e ușor și uneori ne simțim descurajați. Cei care nu vor binele țării noastre vor ca noi să ne temem, să ne fie lehamite, să lăsăm mâinile în jos”, a punctat Maia Sandu.

În fața fricii, a spus ea, Republica Moldova are două răspunsuri puternice: unitatea de neam și solidaritatea externă.

„Iar în fața oboselii, avem voința de a merge înainte. În fața urii pe care vor s-o semene între noi, avem dragostea față de aproapele nostru și față de țară. Cred în Moldova. Știu că vom obține ceea ce ne dorim – o țară protejată, bogată, curată și plină de bucurie. Cu încredere, ajutor de la prieteni și unitate, ducem Moldova înainte”, a conchis Maia Sandu. 

Președinta Maia Sandu a avut marți o întrevedere cu Secretarul General al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), Mark Rutte, aflat în tranzit în Republica Moldova după vizita sa la Odesa, unde s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Discuțiile dintre cei doi oficiali s-au axat pe evoluțiile de securitate din regiune, eforturile de restabilire a păcii și cooperarea dintre Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică, în baza noului Program Individual al Parteneriatului, adoptat de Guvern în ianuarie 2025, informează președinția de la Chișinău într-un comunicat.

Republica Moldova cooperează cu NATO în cadrul Parteneriatului pentru Pace de peste 30 de ani – o cooperare care respectă statutul constituțional de neutralitate al țării noastre și care contribuie la creșterea siguranței cetățenilor.

Sprijinul Alianței a ajutat Moldova să-și întărească capacitatea de a preveni și răspunde la crize, să-și modernizeze instituțiile din sectorul de securitate și apărare, dar și să protejeze spațiul informațional și cibernetic.