Ministerul Apărării Naționale a găzduit, marți, 10 septembrie, o nouă ediție a Grupului de lucru România-Statele Unite ale Americii pentru discuții bilaterale de stat major și cea de-a doua ediție a mesei rotunde cu Republica Moldova privind asistența pentru securitate, având ca scop cooperarea în domeniul securității și sprijinirea Aliaților și partenerilor.  

Discuțiile au fost conduse de generalul-maior Liviu-Mihail Iancu, adjunctul șefului Departamentului pentru politică de apărare, planificare și relații internaționale și de generalul de brigadă din Forțele Aeriene ale Statelor Unite, Quaid Quadri, Director adjunct pentru planuri, strategie și capabilități al Comandamentului European al SUA (USEUCOM).

Oficialul MApN a arătat că România găzduiește atât forțe ale SUA, cât și ale NATO, ca parte a unui efort mai amplu de a spori numărul și capabilitățile forțelor rotaționale pentru a descuraja și apăra împotriva agresiunii ruse. De asemenea, a subliniat că ediția actuală a consultărilor bilaterale se desfășoară în contextul marcării a 20 de ani de la aderarea României la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

“Parteneriatul Strategic România-SUA este construit pe o fundație solidă de încredere reciprocă și angajament comun pentru stabilitatea regională și reprezintă unul dintre pilonii arhitecturii noastre de securitate națională. Discuțiile de astăzi au subliniat importanța cooperării noastre militare și suntem recunoscători pentru contribuția Statelor Unite la consolidarea securității în regiunea Mării Negre”, a declarat generalul-maior Iancu.

“Statele Unite și România sunt parteneri strategici și aliați de lungă durată. Statele Unite apreciază profund și laudă conducerea excepțională a României în regiune. Împărtășim un angajament comun în abordarea amenințărilor și provocărilor comune, întărirea securității în regiunea Mării Negre și sprijinirea integrării euro-atlantice”, a spus generalul de brigadă Quadri.

Pe lângă discuțiile bilaterale de Stat Major, generalul-maior Liviu-Mihail Iancu și generalul de brigadă Quaid Quadri au co-prezidat Masa Rotundă de Asistență pentru Securitatea Republicii Moldova (M-SAR). Au fost prezenți reprezentanții Republicii Moldova, conduși de generalul de brigadă Sergiu Cirimpei, adjunctul șefului Marelui Stat Major al Armatei Naționale și delegația Regatului Unit, condusă de AmyWalker, director adjunct pentru Securitate Euro-Atlantică, pentru a doua sesiune de discuții din cadrul M-SAR. Continuarea acestui format asigură mentorat în domenii esențiale precum politica de apărare, planificarea apărării, dezvoltarea capabilităților și activitățile de instruire.

“Suntem încântați și onorați să continuăm să participăm la întâlnirea condusă de România a Mesei Rotunde de Asistență pentru Securitatea Republicii Moldova (M-SAR)”, a spus generalul de brigadă Quadri.

“A doua ediție a acestei mese rotunde reafirmă angajamentul nostru de a sprijini nevoile de apărare ale Republicii Moldova și de a obține rezultate tangibile împreună”, a spus generalul-maior Iancu.

Comandamentul European al SUA și forțele sale sunt angajate în cooperarea pentru apărare cu România și vor continua să consolideze capacitatea de reacție împreună cu Aliații și partenerii NATO.

Activitățile Comandamentului European al SUA în Moldova se concentrează pe dezvoltarea capacităților instituționale și de apărare necesare pentru apărarea teritorială, precum și pe îmbunătățirea capacității sale de a participa la operațiuni internaționale de menținere a păcii.

Aflat miercuri în vizită la Chișinău, premierul polonez Donald Tusk s-a adresat Parlamentului Republicii Moldova, într-un discurs în care a asigurat țara de sprijinul Poloniei și și-a expus angajamentul pentru susținerea integrării europene a Chișinăului inclusiv în limba română. 

“Puterea voastră constă în consecvența voastră și în autoritaeta de care se bucură președinta Maia Sandu pe întregul continent. Lucrăm împreună cu dumneaei de mult timp și sunt conștient de respectul pe care îl inspiră liderilor în întreaga lume. Ați dat dovadă de răbdare, perseverență și responsabilitate extraodnrinară ca națiune, greu încercată de istorie și geografie. Ați trecut prin încercări foarte dificile, dar pas cu pas ați construit un stat modern. Haideți să folosim acest timp împreună! Voi fi la dispoziția voastră, veți putea conta întotdeauna pe Polonia, doar dacă veți exprima dorința de a construi o Moldovă independentă într-o Europă unită”, a menționat Donald Tusk, în limba română, de la tribuna Parlamentului Republicii Moldova, citat de deschide.md.

Tusk nu este la primul gest de acest fel. În 2019, când era președinte al Consiliului European a susținut în limba română discursul său de la ceremonia de lansare a președinției României la Consiliul Uniunii Europene, care a avut loc la Ateneul Român.

Mai mult, în perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale câștigate în 2020 de Maia Sandu în fața președintelui pro-rus Igor Dodon, Donald Tusk, președinte PPE la acel moment, a transmis un mesaj de susținere în limba română pentru candidatura lui Sandu. Același gest l-a repetat și în iulie 2021, cu ocazia alegerilor parlamentare din Republica Moldova, câștigate de formațiunea pro-europeană a președintei Maia Sandu.

Oficialul polonez a vorbit și despre experiența Poloniei pe calea sa de integrare europeană. El a spus că circa 80% dintre polonezi consider că aceea a fost cea mai bună alegere, care se observă în: infrastructură, standarde, respectul pentru drepturi.

Aderarea la UE a fost benefică din toate punctele de vedere. Astăzi numai de voi depinde ce drum veți alege – războiul, agresiunea rusească în Ucraina, si astazi vorbim de un model evestica politic, economic, dar nu putem sa ignoram ce vedem azi in Ucraina.

Trăim vremuri în care minciuna învinge în fața adevărului, de aceea elitele din R. Moldova trebuie să ajungă cu adevărul către populație cât mai efficient”, a subliniat Donald Tusk.

În context, liderul polonez a dat asigurări că țara sa va fi un aprig susținător al aderării R. Moldova la UE, doar că acest lucru va trebui să-l decidă moldovenii, făcând referință la Referendumul constituțional din această toamnă cu privire la aderarea R. Moldova la UE.

„Dacă doriți ca Europa să vă sprijine pe acest drum, dvs puteți să spuneți cu voce tare acest lucru. Și alte țări sunt în proces de accesiune, dar în aceeași măsură este și interesul întregii Europe. În acest efort nimeni nu face favoruri. Oricine înțelege istoria și geografia, înțelege că R. Moldova este per ansamblu – europeană – și interesul nostru comun constă în stabilizarea situației din regiune, care se bazează pe respectarea frontierelor și compensarea prejudiciilor”, a mai spus Donald Tusk.

La finalul discursului său, premierul polonez a fost îndelung aplaudat de parlamentarii din R. Moldova. 

Tusk s-a aflat miercuri la Chișinău unde a avut întrevederi cu premierul Dorin Recean și cu președinta Maia Sandu înainte de a se adresa Parlamentului.

Procesul de aderare a Republicii Moldova la UE va accelera foarte mult în 2025, atunci când Polonia va prelua președinția rotativă a Consiliului UE, a declarat miercuri, la Chișinău, prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, care în perioada când a deținut funcția de președinte al Consiliului European (2014-2019) s-a implicat personal în promovarea parcursului european al Republicii Moldova.

“Nu ascund că pentru Polonia președinția Consiliului UE va fi o mare provocare, deoarece este clar că președinția maghiară de acum nu va fi suficient de energică în ceea ce privește extinderea UE. Și asta din mai multe motive. De aceea, Polonia va avea o responsabilitate și mai mare – să recupereze și timpul pierdut”, a afirmat Tusk.

“Vom continua ceea ce am făcut din funcția de președinte al Consiliului European în raport cu Moldova, țările din Balcani și Ucraina. Avem deja agenda stabilită. Astăzi, în Europa, nu mai sunt politicieni serioși care ar pune la îndoială necesitatea extinderii UE mai ales pentru Moldova și Ucraina. Decizia politică în privința extinderii este luată. Acum urmează lucrul cel mai greu – îndeplinirea standardelor punct cu punct”, a menționat premierul polonez, citat de Deutsche Welle.

Varșovia va asigura în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025 președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, după președinția maghiară condusă de premierul maghiar Viktor Orban, un lider politic aflat pe contrasens cu omologii săi europeni, un oponent al sprijinului pentru Ucraina și un apropiat al Moscovei.

Atât Republica Moldova, cât și Ucraina, au început negocierile de aderare la Uniunea Europeană la data de 25 iunie, la finalul președinției Belgiei la Consiliul UE.

Tusk a încurajat cetățenii moldoveni să creadă în faptul că UE le poate aduce bunăstarea.

“Să nu-i credeți pe cei care vă spun că cerințele pe care trebuie să le îndepliniți pentru a ajunge în UE sunt împotriva voastră! Vă spun din experiența poloneză că valoarea cea mai mare a aderării Poloniei la UE nu au fost banii oferiți de UE, ci posibilitatea de a zidi cele mai înalte standarde în viața politică și socială la noi acasă”, a spus Donald Tusk.

Premierul Poloniei l-a asigurat pe omologul său moldovean Dorin Recean că Polonia va acționa intens, chibzuit și în cooperare strânsă cu Republica Moldova în privința accederii Republicii Moldova în UE.

“Moldova este o țară mică, dar mândră și se bucură de toate drepturile. Extinderea și cooperarea strânsă între țările UE este în interesul întregii Europe. Moldova poate fi mândră pentru că a realizat lucruri mărețe (s-a rupt de dependența energetică de Rusia– n.n.) aflându-se în condiții mult mai complicate decât multe țări europene – cu această vecinătate dificilă, cu istoria dificilă pe care o are… Astăzi trebuie să demonstrăm că suntem uniți în contextul războiului din Ucraina. Și vrem o pace justă, bazată pe respectarea hotarelor, a suveranității tuturor statelor. În acest context, Moldova, care duce o politică chibzuită și responsabilă, poate fi un exemplu pentru întreaga Europă pentru felul în care a ales să soluționeze problemele pe care nu ea le-a generat – pragmatic și pentru lungă durată”, a menționat Donald Tusk.

La rândul său, premierul Dorin Recean a reiterat că integrarea europeană este obiectivul național al Republicii Moldova și a condamnat Rusia pentru războiul hibrid pe care îl duce contra Moldovei, cu scopul blocării acestui parcurs.

“Moldova a avut mai multe șanse de a accede în UE, pe care, cu părere de rău, nu le-a valorificat. Acum însă suntem hotărâți să nu pierdem oportunitatea de a ne atinge obiectivul național și, până în 2030, să construim suficient de mult încât să fim pregătiți să stăm în rând cu statele membre ale UE”, a menționat Dorin Recean la conferința de presă susținută împreună cu Donald Tusk.

La Chișinău, Donald Tusk a avut o întrevedere și cu președinta Maia Sandu și a ținut un discurs în plenul Parlamentului Republicii Moldova.