Uniunea Europeană ar putea decide în această vară să avanseze în negocierile de aderare cu Republica Moldova separat de Ucraina, semnalând o modificare importantă de strategie în politica de extindere a UE. Anunțul a fost făcut de comisarul european pentru extindere, Marta Kos, într-un interviu acordat pentru Europa Liberă în timpul unei vizite oficiale la Praga.

Motivul aplicării unui astfel de potențial scenariu este reprezentat de o poziționare clară a Ungariei, care blochează procesul de integrare al Ucrainei din considerente interne și geopolitice, în timp ce Chișinăul nu se confruntă cu nicio opoziție din partea statelor membre.

“Nu pot exclude o decuplare chiar din luna iunie”, a afirmat Kos, explicând că scenariul este deja discutat în cadrul instituțiilor europene, conform Adevărul.

Deși cele două țări au fost tratate până acum ca un tandem – ambele obținând statutul de candidat în 2022, în contextul invaziei ruse – Bruxellesul pare pregătit să accepte realitatea politică: Ucraina este blocată de veto-ul Budapestei, iar Republica Moldova, descrisă de comisar drept “elevul model” al grupului, nu trebuie trasă înapoi de această situație.

Kos a mers și mai departe, sugerând că Moldova ar putea deveni stat membru UE până în 2029, dacă ritmul reformelor este menținut.

“Este un moment istoric pe care autoritățile de la Chișinău îl înțeleg profund. Pentru Moldova, aderarea este un proiect al păcii”, a spus Kos.

Integrarea europeană a Republicii Moldova este “o alegere strategică ireversibilă”, iar ținta guvernului de la Chișinău este “semnarea tratatului de aderare până în 2028”, a declarat luna aceasta prim-ministrul Dorin Recean, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro la Antalya Diplomacy Forum.

Uniunea Europeană a lansat în iunie 2024 negocierile de aderare a Republicii Moldova și Ucrainei, însă ambele țări așteaptă acum începerea tratativelor tehnice pe capitolele de negociere, iar parcursul Kievului este ținut în șah din cauza opoziției Ungariei.

Reunit într-un summit la 14 decembrie 2023, Consiliul European a adoptat decizia istorică a deschiderii negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova, într-o hotărâre semnal pentru viitorul politicii de extindere a Uniunii Europene, pe care liderii statelor membre au consacrat-o ca fiind “o investiție geostrategică și geopolitică”.

Decizia a fost luată după ce, la 8 noiembrie 2023, Comisia Europeană a recomandat începerea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova.

La 23 iunie 2022, șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

La 28 februarie 2022, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale, stârnind un efect de domino politic și simbolic care a încurajat Georgia și Republica Moldova să facă același lucru. Astfel, la data 3 martie 2022, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele Maia Sandu.

Consiliul Uniunii Europene a decis să prelungească măsurile restrictive ale UE împotriva persoanelor responsabile de acțiuni care vizează destabilizarea, subminarea sau amenințarea suveranității și independenței Republicii Moldova, până la 29 aprilie 2026.

Potrivit unui comunicat al Consiliului, măsurile restrictive actuale vizează 16 indivizi și 2 entități.

Persoanele enumerate în cadrul regimului de sancțiuni al UE fac obiectul unei înghețări a activelor.

De asemenea, este interzisă punerea la dispoziția acestora, direct sau indirect, de fonduri sau resurse economice.

În plus, persoanelor fizice incluse pe listă li se aplică o interdicție de călătorie, care le împiedică să intre și să tranziteze teritoriile statelor membre ale UE.

În concluziile sale din 21-22 martie 2024, Consiliul European și-a reafirmat angajamentul de a oferi tot sprijinul relevant Republicii Moldova în abordarea provocărilor cu care se confruntă ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și de a consolida reziliența, securitatea și stabilitatea țării în fața activităților destabilizatoare ale Rusiei și ale proxeneților săi.

Măsurile restrictive ale UE au fost introduse pentru prima dată în aprilie 2023, la cererea Republicii Moldova, pentru a viza persoanele responsabile de sprijinirea sau punerea în aplicare a acțiunilor care subminează sau amenință suveranitatea și independența sa, precum și democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea țării.

Eforturile de destabilizare a Republicii Moldovei au crescut simțitor de la începutul războiului rus de agresiune împotriva Ucrainei și reprezintă o amenințare directă la adresa stabilității și securității frontierelor externe ale UE.

Uniunea Europeană, Ucraina și Republica Moldova doresc pacea, în timp ce președintele rus Vladimir Putin este cel care nu vrea pace, a declarat joi, la Chișinău, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, referindu-se la ultimul atac masiv asupra Ucrainei de miercuri spre joi, relatează EFE și media de peste Prut.

“Moldovenii, ucrainenii și europenii vor pace, dar realitatea este că Putin își intensifică atacurile. El arată clar că nu vrea pace”, a subliniat Kallas la Chișinău, în timpul unei conferințe de presă comune cu președintele moldovean Maia Sandu, conform Agerpres.

Kallas, care s-a întâlnit joi cu premierul moldovean Dorin Recen și cu ministrul de externe Mihai Popșoi, a declarat că UE este ‘un proiect de pace’.

“Este nevoie de doi pentru a face pace, dar pentru a lansa un război e suficient și o singură persoană”, a remarcat ea.

Șefa diplomației europene s-a referit în special la ultimul atac al armatei ruse asupra Kievului, care s-a soldat cu cel puțin 12 morți și 90 de răniți.

În timpul vizitei lui Kallas la Chișinău, Consiliul UE a adoptat o a șaptea tranșă de asistență în cadrul Facilității europene pentru pace în sprijinul Forțelor armate ale Republicii Moldova pentru modernizarea capacităților de apărare aeriană cu rază scurtă de acțiune ale țării.

Măsura de asistență adoptată este în valoare de 20 de milioane de euro și va finanța lansatoare și rachete de apărare aeriană cu rază scurtă de acțiune.

Anterior, la 7 aprilie, Consiliul a adoptat cea de-a șasea măsură de asistență EPF în sprijinul mobilității infanteriei forțelor armate ale Republicii Moldova, precum și al capacităților de comandă și control legate de apărarea aeriană, în valoare de 40 de milioane de euro. Această măsură este destinată finanțării vehiculelor de mobilitate tactică ușoară, precum și a echipamentelor de comandă și control pentru integrarea tactică și operațională a sistemelor de apărare aeriană cu rază scurtă de acțiune.

Prin aceste noi acțiuni, sprijinul acordat de EPF Moldovei se ridică până în prezent la 197 de milioane de euro.

“UE este primul partener de securitate al Moldovei. Echipamentele pe care le livrăm – cum ar fi vehicule, echipamente de protecție și ambulanțe mobile – reprezintă o investiție în pace și în protejarea oamenilor. Acestea vizează modernizarea armatei Moldovei și consolidarea capacităților sale de apărare, cu respectarea deplină a neutralității Moldovei. Și urmează și mai multe”, a promis Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate.