Connect with us

REPUBLICA MOLDOVA

Maia Sandu, la Forumul European de la Alpbach: Doar împreună putem construi o Europă puternică și rezilientă

Published

on

© Maia Sandu/ Facebook

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a susținut luni un discurs la Forumul European de la Alpbach, din Austria, cadru în careȘeful statului a pledat pentru consolidarea structurilor Uniunii Europene și a remarcat importanța luptei împotriva corupției, a dezinformării și a propagandei și a asigurării independenței și securității energetice în țările europene, teme care trebuie să ocupe un loc mai proeminent pe arena internațională.

 

“Am avut plăcerea să particip, astăzi, la deschiderea Forumului European de la Alpbach, cu genericul „Noua Europă”, împreună cu Cancelarul Federal al Austriei, Karl Nehammer. Am discutat patru aspecte pe care le consider determinante pentru Europa de mâine: combaterea dezinformării; consolidarea securității energetice și accelerarea tranziției la energia verde; lupta comună împotriva corupției și extinderea proiectului de pace al Uniunii Europene pentru țările candidate. Este proiectul care poate asigura pacea și stabilitatea în Europa și poate aduce prosperitate tuturor. Doar împreună putem construi o Europă puternică și rezilientă, care să fie alături de toți cetățenii săi și alături de valorile și principiile sale fondatoare”, a scris ea, pe Facebook.

La începutul discursului său, Sandu a amintit de războiul din Ucraina, subliniind că țara vecină are nevoie de sprijin.

”În curând, Ucraina va sărbători Ziua Independenței. Orice țară ar trebui să sărbătorească această zi, însă acolo se desfășoară acum un război. Dar Ucraina luptă nu numai pentru a-și apăra libertatea și independența, ci ne protejează pe toți – Moldova și UE. Și trebuie să sprijinim Ucraina”, a spus Sandu, a cărei țară a dobândit pe 23 iunie, alături de Ucraina, statutul de țară candidată la Uniunea Europeană.

Potrivit șefului statului, Europa trebuie să facă mai mulți pași pentru a-și consolida structurile. Sandu a remarcat importanța luptei împotriva corupției, a dezinformării și a propagandei, a asigurării independenței și securității energetice, precum și necesitatea asigurării unor reguli clare și transparente pentru aderarea la UE a țărilor care doresc să devină parte a acesteia.

”Avem nevoie de noi legi și norme internaționale transparente, iar Europa trebuie să-și asume un rol mai important pe arena internațională”, a spus președintele.

”Suntem îngrijorați de riscurile pe care le aduce războiul, acum totul este în pericol. Moldova este o țară slabă, nu avem un sistem de apărare serios, avem structuri de stat slabe, încercăm să monitorizăm situația și să vedem riscurile, încercând să ne pregătim pentru ele. Am aplicat să aderăm la Uniunea Europeană pentru că credem că UE este un proiect pentru pace, nu doar pentru democrație”, a spus Sandu.

Forumul European Alpbach are loc anual din 1945. La el iau parte peste 3 000 de oameni din 50 de țări – politicieni, oameni de știință, antreprenori și studenți, care discută modalități de rezolvare a problemelor europene și globale.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

REPUBLICA MOLDOVA

Reprezentanți ai Transelectrica și oficiali din R. Moldova au agreat pașii pentru ca OPCOM să devină operatorul de piață electrică din țara vecină

Published

on

© Transelectrica/ Facebook

Reprezentanții Transelectrica și cei ai Republicii Moldova, în frunte cu Andrei Spînu, vicepremierul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, au discutat despre consolidarea colaborării în domeniul energetic.

Potrivit unui comunicat al companiei, în cadrul întâlnirii a fost abordată analiza oportunității de extindere a OPCOM (Operatorul pieței de energie electrică și de gaze naturale din România), filială a CNTEE Transelectrica SA, pe piața de energie electrică din Republica Moldova, fiind agreați astfel pașii următori pentru ca OPCOM să devină operatorul de piață electrică din Republica Moldova. La discuții au luat parte Gabriel Andronache, președintele Directoratului CNTEE Transelectrica SA, Bogdan Toncescu, membru al Directoratului, precum și Victor Ionescu, directorul general OPCOM.

Vizita de la sediul CNTEE Transelectrica SA vine în continuarea discuțiilor găzduite miercuri de Ministerul Energiei, privind dezvoltarea cooperării energetice dintre România și Republica Moldova prin proiecte concrete.

Președintele Directoratului Gabriel Andronache a participat la întâlnirea de la Ministerul Energiei, dedicată proiectelor de interconectare energetică, susținând principalele priorități bilaterale în ceea ce privește transportul energiei electrice.

Pe masa discuțiilor cu partenerii moldoveni s-au aflat soluțiile de urgentare a proiectului Liniei Electrice Aeriene 400 kV de interconexiune Suceava (RO) – Bălți (MD), precum și soluțiile de dezvoltare a unei noi interconexiuni printr-o linie de 400 kV. Acestea vor fi incluse într-o actualizare a Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernului Republicii Moldova privind interconectarea sistemelor energetice (gaze naturale și rețele electrice).

Totodată, printre subiectele tratate s-a numărat și stadiul demersurilor de integrare a ÎS Moldelectrica în cadrul ENTSO-E, proces pentru care Transelectrica și-a reafirmat sprijinul prin punerea la dispoziția operatorului de transport și sistem din Moldova expertiza necesară îndeplinirii pașilor de conformitate.

Vizita delegației de nivel înalt din Republica Moldova reconfirmă parteneriatul puternic și sprijinul pe care Transelectrica este pregătită să-l acorde statului vecin în eforturile de asigurare a securității energetice.

Alături de vicepremierul Spînu, din delegația Moldovei au făcut parte Constantin Borosan, secretar de stat, Eliza Postolachi, șef de cabinet viceprim-ministru, Carolina Novac, consilier prim-ministru, Victor Bînzari, director general interimar SA Energocom, Sergiu Aparatu, administrator interimar Î.S. Moldelectrica, Alexandru Săndulescu, înalt consilier UE în domeniul energetic, Mihaela Manoli, ministru-consilier, și Roxana Samson, Secretar I.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Polemicile create în jurul aderării Republicii Moldova la NATO sunt parte a războiului hibrid, susține ministrul apărării de la Chișinău

Published

on

© Ministerul Apărării al Republicii Moldova

Polemicile create în jurul aderării Republicii Moldova la NATO sunt parte a războiului hibrid, susține ministrul apărării Anatolie Nosatîi de la Chișinău, potrivit IPN.md, Radio Chişinău şi EFE, preluat de Agerpres.

Ministrul apărării susține, de asemenea, că discuțiile privind revizuirea statutului de neutralitate sunt apanajul politicienilor, iar o eventuală decizie privind aderarea la o alianță militară trebuie luată după un amplu proces de consultare cu cetățenii. De altfel, el a mai punctat că Moldova nu este pregătită pentru aderarea la NATO, iar polemicile create în jurul acestui subiect sunt parte a războiului hibrid. 

„Cu regret, domeniul apărării a fost dat uitării, n-au fost făcute investiţii, de aceea nu putem face faţă provocărilor din prezent. Statutul nostru de neutralitate ne-a lasat să fim de unii singuri şi cu un sistem de apărare care nu este relevant în situaţia actuală”, a subliniat Anatolie Nosatîi.

Potrivit acestuia, armata – estimată la aproximativ 6.500 de militari profesionişti (plus 2.000 de soldaţi care fac serviciul militar obligatoriu în fiecare an) – a primit până acum “puţină atenţie”, notează EFE.

În acest sens, ministrul moldovean al apărării a pledat pentru crearea de alianţe militare fără a renunţa la neutralitatea consacrată de Constituţie.

Pe de altă parte, președinta Maia Sandu a declarat, într-un interviu pentru Politico, că invazia Rusiei în Ucraina determină Republica Moldova să se gândească dacă nu cumva țara trebuie să renunțe la neutralitatea consacrată prin constituție și să se integreze într-o „alianță mai mare”.

„Acum, există o discuție serioasă … despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianță mai mare”, a spus ea. „Și dacă ajungem, la un moment dat, la concluzia, ca națiune, că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic”, a insistat președinta R. Moldova, care anterior a solicitat aliaților sisteme antiaeriene și sprijin financiar pentru Republica Moldova, în contextul în care războiul rus în Ucraina continuă.

În declarați sa, Sandu a avut grijă să nu menționeze numele NATO, anatemă pentru președintele rus Vladimir Putin, care încearcă deja să destabilizeze guvernul pro-UE al Moldovei. Rusia a avertizat împotriva unei cooperări militare suplimentare între Moldova și aliații occidentali.

Deși Moldova nu este membră a NATO, ea cooperează cu organizația și contribuie la forța de menținere a păcii condusă de NATO în Kosovo.

 

 

 

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Ursula von der Leyen: Comisia Europeană propune creșterea asistenței macro-financiare pentru Republica Moldova cu 145 de milioane de euro

Published

on

© Maia Sandu/ Twitter

Comisia Europeană a propus marți majorarea asistenței macro-financiare (AMF) în curs de acordare Republicii Moldova cu până la 145 de milioane de euro, ceea ce ridică suma totală a sprijinului în curs de acordare pentru această țară la 295 de milioane de euro, a informat executivul european într-un comunicat, în timp ce șefa Comisiei, Ursula von der Leyen, a subliniat că UE este solidară cu Republica Moldova pentru a face față undelor de șoc cauzate de războiul Rusiei în Ucraina.

Prin această propunere, Comisia este alături de Republica Moldova, care continuă să își pună în aplicare agenda de reforme, în timp ce se confruntă cu consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, se luptă cu o criză energetică și găzduiește un număr mare de refugiați din Ucraina. Propunerea vine în urma anunțului făcut de președintele von der Leyen la Chișinău în noiembrie 2022 cu privire la un sprijin financiar suplimentar pentru Moldova.

“Suntem solidari cu Moldova, în timp ce undele de șoc ale războiului brutal al Rusiei continuă să aibă un impact asupra țării. Astăzi propunem să suplimentăm asistența macro-financiară pentru Moldova cu 145 de milioane EUR. Acest lucru va sprijini în mare măsură economia și securitatea energetică a țării”, a declarat, marți, von der Leyen.

Asistența suplimentară are ca scop acordarea unui sprijin suplimentar Republicii Moldova, a cărei economie a fost grav afectată de consecințele invaziei Rusiei în Ucraina, precum și de o criză energetică semnificativă care continuă din octombrie 2021.

Majorarea asistenței macro-financiare ar ajuta țara să acopere o parte din nevoile sale de finanțare suplimentară în 2023, să sprijine stabilitatea macroeconomică și să asigure continuarea reformelor. Propunerea de astăzi ar însoți programul în curs de desfășurare al țării în cadrul Fondului Monetar Internațional.

Cele două plăți suplimentare în cadrul propunerii de majorare a AMF ar fi strict condiționate de progresele satisfăcătoare înregistrate în cadrul programului Fondului Monetar Internațional și de punerea în aplicare a unor noi condiții de politică care urmează să fie convenite între Moldova și UE și adăugate la memorandumul de înțelegere existent. Aceste condiții de politică ar viza abordarea unora dintre deficiențele fundamentale expuse în ultimii ani în economia și sistemul de guvernanță economică din Moldova, precum și în alte domenii-cheie, inclusiv buna guvernanță și lupta împotriva corupției, statul de drept și securitatea energetică. Condițiile ar veni în completarea angajamentelor asumate de Moldova în cadrul programului convenit cu Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, precum și a operațiunilor de sprijin bugetar ale UE, a Acordului de asociere și a obiectivelor generale ale relațiilor UE-Moldova, sprijinind în continuare Moldova pe calea sa europeană.

Din suma suplimentară de până la 145 de milioane de euro, până la 45 de milioane de euro vor fi acordate sub formă de granturi și până la 100 de milioane de euro sub formă de împrumuturi în condiții de finanțare favorabile.

Suma ar urma să fie plătită în două tranșe suplimentare planificate pentru trimestrele al treilea și al patrulea din 2023, cu condiția îndeplinirii condițiilor de politică.

Parlamentul European și Consiliul trebuie acum să examineze și să adopte propunerea de majorare a asistenței macro-financiare actuale acordate Moldovei. Odată adoptată, propunerea va intra în vigoare și vor putea fi efectuate plățile.

Continue Reading

Facebook

Marian-Jean Marinescu9 seconds ago

Marian-Jean Marinescu: PPE dorește să examineze modul în care a fost negociat acordul aerian UE-Qatar pentru a elimina orice suspiciune de ingerințe străine

ROMÂNIA22 mins ago

Raport Transparency International: România, pe locul 63 din cele 180 de țări în care a fost analizată percepția asupra corupției

ROMÂNIA1 hour ago

Ajutorul de stat de 1,6 mld. de euro pentru înființarea Băncii Române de Investiții și Dezvoltare a fost aprobat de Bruxelles

ROMÂNIA2 hours ago

Aurescu, convorbire telefonică cu ministrul de externe leton: Letonia susține ferm aderarea României la Schengen și consideră nejustificată întârzierea unei decizii

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Qatargate: Comisia pentru Afaceri Juridice a Parlamentului European a votat pentru ridicarea imunității a doi eurodeputați

ENGLISH2 hours ago

Vasile Blaga considers that the result of the Austrian elections is more likely to hinder than help Romania in its efforts to join Schengen: Diplomatic efforts must continue

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul digitalizării, Sebastian Burduja: România, printre primele țări europene care reglementează politica de ”cloud first”

INTERNAȚIONAL3 hours ago

FMI ajustează pozitiv previziunile privind creșterea economică globală în 2023

U.E.4 hours ago

UE speră semneze un acord de liber schimb cu Mercosur până în iulie, înaintea următorul summit cu America Latină

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Boris Johnson afirmă că “Putin a pavat calea Ucrainei către NATO”: De dragul stabilității și al păcii, trebuie să începem acum procesul de a aduce Ucraina în NATO

NATO3 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.4 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO4 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO5 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL6 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

NATO1 week ago

Secretarul general al NATO are încredere că decizia trimiterii de tancuri de luptă în Ucraina va veni în curând: Este un moment crucial al războiului

Team2Share

Trending