Un sondaj prezentat de CNN arată că vicepreședinta Statelor Unite, Kamala Harris, este percepută mai favorabil decât fostul președinte Donald Trump după dezbaterea televizată de marți seara, parte a campaniei pentru alegerile prezidențiale din SUA, relatează dpa, preluat de Agerpres.

Milioane de telespectatori din SUA au urmărit pentru prima dată duelul dintre Kamala Harris și Donald Trump, în timpul unei dezbateri de 90 de minute transmisă în direct pe ABC News marți seară. 

Conform datelor citate de dpa, 45% dintre respondenți au o opinie favorabilă despre Harris, comparativ cu doar 39% pentru Trump. În ceea ce privește aprecierile negative, Harris are de asemenea un avantaj: doar 44% opinii nefavorabile față de 51% pentru Trump, care încearcă să revină la Casa Albă.

Pe de altă parte, Trump a fost considerat câștigător în domeniul economic, unde a obținut un scor de 55% în comparație cu 35% pentru Harris.

Citiți și Lupta pentru mintea și inima americanilor. Care au fost temele dominante din dezbaterea Harris-Trump și cât de mult a contat limbajul nonverbal în netezirea drumului spre fotoliul prezidențial

Sondajul a fost realizat de o organizație specializată pentru mai multe mass-media americane, inclusiv CNN, și a inclus alegători înregistrați care au urmărit dezbaterea de la Philadelphia transmisă în direct de ABC.

Dezbaterea nu pare să fi influențat semnificativ intenția de vot a electoratului, potrivit dpa. Aproximativ 82% dintre respondenți au declarat că dezbaterea nu le-a schimbat opțiunile de vot pentru scrutinul prezidențial din noiembrie. 

Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan, a avut ”o discuție pragmatică” cu Jill Bruby, șefa securității nucleare din SUA și subsecretar de stat în Departamentul pentru Energie al SUA, tema principală abordată fiind tehnologiile emergente.

Ivan i-a evidențiat oficialului american că ”România este în avangarda soluțiilor energetice inovative care vor sigura energia pentru ca țara noastră să devină un hub regional în tehnologii emergente, IT și telecomunicații”.

”Împreună cu partenerii noștri americani, devenim mai puternici și influenți în întreaga regiune. Tehnologiile emergente – inteligența artificială, calculul cuantic – produc și vor continua să genereze beneficii consistente în toate aspectele vieții moderne, însă procesarea cea mai rapidă a datelor necesită resurse considerabile de energie”, a menționat ministrul.

Având acest obiectiv, de a transforma țara noastră în hub regional privind tehnologiile emergente, Guvernul a adoptat la începutul lunii aprilie modificarea unei legislații vechi de peste 20 de ani pentru a le oferi cercetătorilor același statut pe care îl au cei din marile centre de cercetare din statele occidentale.

Având acest obiectiv, de a transforma țara noastră în hub regional privind tehnologiile emergente, Guvernul a adoptat la începutul lunii aprilie modificarea unei legislații vechi de peste 20 de ani pentru a le oferi cercetătorilor același statut pe care îl au cei din marile centre de cercetare din statele occidentale.

Practic, executivul a pus bazele unui cadru prin care, ”atât acei cercetători foarte buni care sunt plecați în afară țării să aibă motivația de a se întoarce în România dar, mai ales, cei care sunt acum pe băncile școlii să știe că pot să aibă predictibilitate, o carieră, un prestigiu aici, acasă”, conform declarațiilor de la acel moment ale ministrului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

România se bucură astăzi de cel mai mare număr de IT-iști raportat la 1000 de locuitori și este pe locul șase în lume.

Iscusința acestora va fi importantă în acțiunile de digitalizare a sectorului energetic stabilite de Comisia Europeană în vederea creșterii eficienței energetice.

De altfel, competitivitatea Uniunii Europene va depinde din ce în ce mai mult de digitalizarea tuturor sectoarelor și de consolidarea punctelor forte în domeniul tehnologiilor avansate, care vor stimula investițiile, crearea de locuri de muncă și bunăstare, arată cel mai recent raport privind competitivitatea UE, elaborat de fostul premierul italian și fost președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, însărcinat de Comisia Europeană pentru conceperea unui astfel de document. 

Așadar, Uniunea Europeană trebuie să-și ancoreze competitivitatea într-o piață unică nefragmentată, care să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele, conform propunerilor revoluționare prezentate de un alt fost premier italian, și anume Enrico Letta, care a sugerat în raportul privind viitorul pieței unice dat publicității la mijlociul lunii aprilie o a cincea libertate, consacrată inovării.

Țările Uniunii Europene au solicitat deja o nouă strategie cuprinzătoare pentru piața unică până în 2025 pentru a utiliza potențialul său maxim în vederea sporirii autonomiei europene.

Astfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și-a stabilit în planul pentru următorii cinci ani ca strategia de securitate economică să devină pilon al politicii externe UE.

Vicepreședinta SUA și candidata democrată pentru fotoliul de președinte american Kamala Harris l-a provocat pe candidatul republican Donald Trump aproape pe tot parcursul celei o oră și 45 de minute din prima și posibil singura lor dezbatere înainte de alegerile prezidențiale programate să aibă loc în prima marți a lunii noiembrie, informează CNN, The Guardian și AP.

Cu mai puțin de două luni înainte de alegeri și cu câteva ore înainte ca primele buletine pentru votul anticipat să înceapă să fie distribuite prin poștă în Alabama, dezbaterea i-a adus față în față de cei doi candidați pentru a-și prezenta viziunea despre politica externă, avort, migrație, democrația americană, în fața unor cetățeni care, în luna iulie, erau martorii retragerii din cursa prezidențială a lui Joe Biden și înlocuirii acestuia cu Kamala Harris, fapt ce i-a lăsat pe alegători cu nevoia unor clarificări suplimentare despre programul politic al candidatei din partea democraților.

Din aproape toate punctele de vedere, prestația lui Harris a părut a fi opusul celei a președintelui Joe Biden din iunie, cu răspunsuri clare, focalizate, menite să evidențieze contrastul dintre ea și Trump, în timp ce Biden a fost uneori confuz, ezitant și incoerent.

Una dintre regulile acceptate de cei doi candidați a fost aceea de a vorbi doar atunci când microfonul era pornit. Doar că Harris și-a folosit limbajul corpului și expresiile faciale în intervalul în care vorbea Trump pentru a-l confrunta și pentru a exprima faptul că răspunsurile acestuia i se par ridicole, amuzante sau ambele – o schimbare pronunțată față de expresia lui Biden care a rămas cu gura căscată atunci când Trump l-a atacat.

În timp ce Trump, în vârstă de 78 de ani, i-a pus din nou la îndoială originea rasială, Harris, în vârstă de 59 de ani, prima femeie, prima persoană de culoare și prima persoană de origine sud-asiatică care a ocupat funcția de vicepreședinte, a făcut un gest către Trump și a răspuns: ”Cred că poporul american vrea mai mult de atât, vrea mai mult de atât”.

Candidatul republican și-a arătat din nou refuzul de a accepta că a pierdut alegerile în fața lui Biden, în urmă cu patru ani, încercând să răstălmăcească criticile la adresa sa prin a spune că acestea ar putea fi asociate cu tentativa de asasinat căreia i-a supraviețuit în iulie.

”Probabil am încasat în glonț din cauza lucrurilor pe care le spun despre mine. Ei vorbesc despre democrație, eu sunt o amenințare la adresa democrației. Ei sunt amenințarea la adresa democrației”, a spus el.

”Donald Trump a fost concediat de 81 de milioane de cetățeni să fim clari cu privire la acest lucru. Și este evident că îi este foarte greu să proceseze acest lucru”, a reacționat de cealaltă parte Harris, care a încercat să arate o poziție mai moderată extinderea Medicare pentru toți și programele de răscumpărare obligatorie a armelor – și chiar renunțarea la poziția sa conform căreia paiele de plastic ar trebui interzise – ca pragmatism.

Întrebată despre schimbarea pozițiilor sale cu privire la o serie de probleme, ea a repetat de două ori o frază pe care a folosit-o pentru a încerca să o explice, spunând: ”Valorile mele nu s-au schimbat”.

Trump a recurs din nou la informații false 

Donald Trump a atacat-o pe Kamala Harris pentru inflația din timpul administrației Biden, din care și aceasta face parte. El nu a omis să își direcționeze din nou avertismentele cu privire la imigranții care ajung în SUA, o temă care a dominat campania sa.

De-a lungul campaniei sale, Trump s-a aplecat asupra imigrației ilegale, o problemă care i-a frământat pe Biden și Harris odată cu creșterea numărului de treceri ilegale ale frontierei și sosirea a mii de persoane care au nevoie de adăpost în orașele conduse de democrați. El i-a acuzat pe democrați că favorizează un număr mare de treceri neautorizate – deși acestea au scăzut în ultimele luni, în parte datorită noilor restricții privind azilul impuse de administrația Biden.

Dar, așa cum face adesea în mitingurile sale și pe contul său de social media, Trump a înșirat o serie de falsuri sau afirmații nedovedite despre migranți. Una dintre aceste afirmații a fost un zvon dezmințit pe care Trump și aliații săi l-au răspândit online în ultimele zile, susținând că imigranții haitieni dintr-un oraș din Ohio vânează și mănâncă animale de companie. Oficialii din Springfield, Ohio, spun că nu au nicio dovadă în acest sens.

Temele fierbinți de pe agenda internațională 

Întrebată cum ar asigura pacea în Gaza, Harris a amintit mai întâi ororile atacurilor Hamas din 7 octombrie 2023 din Israel. Ea a criticat ușor răspunsul Israelului, un bombardament continuu care a ucis zeci de mii de palestinieni, înainte de a pivota spre sprijinul său pentru o soluție cu două state, dreptul Israelului de a se apăra și un angajament de a reconstrui Gaza.

”Avem nevoie de un acord de încetare a focului și de eliberarea ostaticilor”, a declarat Harris. Biden și alții au recunoscut recent că un astfel de acord este departe.

În legătură cu războiul din Ucraina, Trump a afirmat că va depune eforturi pentru a pune capăt rapid războiului dintre Rusia și Ucraina – deși a refuzat de două ori să spună că el crede că este în interesul SUA ca Ucraina, care se bucură de sprijin bipartizan în Congres, să câștige războiul.

Trump a oferit și mai puține detalii. ”Ea urăște Israelul”, a spus el despre Harris, adăugând că îi urăște și pe ”arabi”.

Acesta a încercat în trecut să stârnească furia arabilor americani față de modul în care Biden a gestionat conflictul.

Dar marți a renunțat rapid la această tactică, reproșându-i în schimb lui Harris că l-a desconsiderat pe prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu în timpul unei vizite recente la Capitol Hill – ea s-a întâlnit, de fapt, cu acesta, dar nu a participat la discursul său în fața Congresului – și declarând din nou că nimic din toate acestea ”nu s-ar fi întâmplat” dacă el ar fi fost încă la Casa Albă.

La fel și în ceea ce privește războiul Rusiei din Ucraina, conform fostului președinte, care – după ce s-a oprit pentru a remarca faptul că îl ”cunoaște foarte bine pe Putin” – a declarat că ”Rusia nu ar fi invadat niciodată Ucraina” în timpul mandatului său.

”Voi rezolva (n.r. restabili pacea) chiar înainte de a deveni președinte”, a adăugat Trump, susținând că alegerea sa va reseta situația geopolitică și, aproape prin definiție, va anunța o înțelegere.

Harris, la rândul său, a folosit discuția Rusia-Ucraina pentru a-l ataca pe Trump în legătură cu simpatia sa bine documentată pentru oamenii puternici și despoții internaționali.

”Este bine cunoscut faptul că acești dictatori și autocrați vă încurajează să fiți din nou președinte”, a spus Harris, ”pentru că este atât de clar că vă pot manipula cu lingușeli și favoruri”.

Trump a ripostat, amintind de eforturile sale de a convinge țările membre NATO să plătească mai mult pentru alianță și criticându-o pe Harris pentru refuzul lui Biden de a face acest lucru.

Harris a răspuns că ea crede că Trump ar putea, de fapt, să pună capăt rapid războiului – prin capitularea în fața lui Putin. Și în acest fel, a adăugat ea, punând în pericol Polonia de la granița de vest a Ucrainei.

Trump a adus în mod repetat în discuție modul în care administrația a gestionat retragerea SUA din Afganistan, susținând că acest lucru a arătat slăbiciunea Casei Albe și că Biden nu a concediat suficiente persoane ca răspuns la această situație. Harris a declarat că a fost de acord cu decizia lui Biden de a retrage trupele americane din Afganistan în 2021, afirmând că Trump ”a negociat una dintre cele mai slabe înțelegeri pe care vi le puteți imagina” pe această temă în timpul mandatului său de președinte.