Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș va semna în perioada următoare cu viceprim-ministrul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, Vladimir Bolea, o Declarație comună privind cooperarea în domeniul investițiilor și fondurilor europene între instituțiile pe care le coordonează. 

Detaliile au fost stabile în timpul întrevederii celor doi oficiali, la București, ce a avut loc joi.

”Prin viitoarea Declarație pe care o vom semna la Chișinău vom pune bazele unei cooperări importante: experții din MIPE îi vor sprijini pe funcționarii din Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova să se specializeze în accesarea fondurilor europene și să găsească soluții pentru consolidarea capacității administrative. Așa cum știm, banii europeni au reprezentat o sursă majoră de finanțare pentru dezvoltarea României și îi ajutăm pe colegii noștri de peste Prut să devină mai repede specialiști în utilizarea fonduri europene, un aspect esențial pentru dezvoltarea Republicii Moldova”, a declarat ministrul Marcel Boloș.

Acesta a amintit că lucrează ”cu fondurilor europene încă de la aderarea României la Uniunea Europeană, din 2007” și știe ”cât de complicat este să înveți din mers, să descifrezi regulile, să construiești mecanisme de absorbție și să te lupți cu birocrația”.

”Am fost de ambele părți ale acestui proces – am scris proiecte, am gestionat implementarea lor, am văzut provocările din teren, dar și din birourile instituțiilor care le coordonează. Tocmai de aceea, i-am asigurat că vom contribui direct la creșterea capacității administrative a Republicii Moldova, pregătind-o pentru momentul în care va deveni parte a Uniunii Europene. Drumul Republicii Moldova spre Europa este ireversibil, iar noi vom fi acolo, la fiecare pas”, a dat asigurări Boloș.

Concret, funcționarii MIPE vor putea asigura pentru omologii din Republica Moldova cursuri de formare profesională, transfer de bune practici și de expertiză.

Un alt subiect de discuție în cadrul reuniunii a fost dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare și portuare care leagă cele două state, necesară pentru dezvoltarea economică a celor două state, dar și în contextul viitoarei reconstrucții a Ucrainei.

Corespondență din Bruxelles

Republica Moldova are posibilitatea de a participa la programele de achiziții militare în comun de la nivelul Uniunii Europene, a declarat joi seară președintele interimar Ilie Bolojan, într-o conferință de presă la finalul summitului Consiliului European de la Bruxelles.

Întrebat în ce mod ar putea Republica Moldova să fie implicată în proiectele de apărare care sunt prevăzute în Cartea Albă, șeful statului a precizat că “există o posibilitate ca țările care sunt candidate să intre în aceste parteneriate pentru a face achiziții în comun”.

“Deci, ar fi, ar exista această posibilitate”, a precizat el.

Liderii celor 27 de state membre ale UE au discutat despre Cartea Albă a Apărării și planul “ReArm Europe/ Readiness 2030” prezentate miercuri de Comisia Europeană.

În vreme ce Cartea albă prezintă soluții pentru a acoperi lacunele critice în materie de capacități și pentru a construi o bază industrială de apărare puternică pe continent, Planul ReArm Europe/Readiness 2030 constituie brațul financiar al acestor eforturi. Din a sa putere financiară de foc de 800 de miliarde de euro, 650 de miliarde de euro depind de disponibilitatea statelor membre de a crește cu până la 1,5% din PIB investițiile militare, sub beneficiul scutirii de la regula deficitului bugetar pentru o perioadă de patru ani. Restul de 150 de miliarde de euro constituie împrumuturi pe care Comisia Europeană le va putea contracta și statele membre să le acceseze în comun sub anumite condiții, unele dintre criterii fiind legate de a achiziționa armament produs în Europa sau în țări terțe cu care UE are parteneriate de securitate încheiate.

Mecanismul, denumit SAFE (Security in Action for Europe), va exclude Regatul Unit, SUA și Turcia de la contractele de apărare finanțate cu aceste împrumuturi de 150 de miliarde de euro, cu excepția cazului în care semnează un acord de parteneriat pentru securitate și apărare cu UE.

Programul de împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro va fi deschis statelor membre ale UE ca parte a unei creșteri masive a cheltuielilor pentru apărare, însă 65% din costurile echipamentelor finanțate trebuie să provină de la furnizori din UE și Norvegia. Restul ar putea fi cheltuit în țări din afara UE care au un acord de securitate cu Uniunea. Potrivit Financial Times, în conformitate cu termenii planului, țările UE ar putea cheltui 35% din împrumuturi pe produse care utilizează componente din Coreea de Sud, Japonia, Albania, Republica Moldova, Macedonia de Nord și Ucraina.

La 21 mai 2024, Republica Moldova a devenit prima țară care a semnat un parteneriat de securitate și apărare cu UE. Noul parteneriat de securitate cu Bruxelles-ul are ca scop creșterea implicării Republicii Moldova în misiunile de apărare ale UE, inclusiv în exercițiile militare reale, și integrarea acesteia în inițiativele industriei de apărare, cum ar fi achizițiile comune.

Generalul Chris Donahue, comandantul Forțelor armate ale SUA în Europa și Africa a sosit joi într-o vizită la Chișinău, prima în Republica Moldova de la preluarea funcției în decembrie trecut, pentru a discuta cu autoritățile moldovene probleme legate de securitate.

“Generalul Donahue se va întâlni cu oficiali ai guvernului Republicii Moldova, inclusiv cu conducerea Ministerului Apărării, pentru a discuta despre cooperarea dintre Statele Unite și Republica Moldova în vederea consolidării securității ambelor țări”.

Vizita sa la Chișinău urmează celei a generalului de brigadă Charles Morrison, directorul Statului Major Comun al Gărzii Naționale din Carolina de Nord (NCNG).

Generalul de brigadă Morrison a discutat cu responsabili din cadrul Ministerului Apărării un plan de activități pe termen lung între NCNG și Armata Națională a Republicii Moldova.