Connect with us

INTERNAȚIONAL

Maia Sandu, proaspătul premier al Republicii Moldova, salută recunoaşterea de către UE a noului executiv de la Chişinău. Prima ședință a cabinetului său se va desfășura la sediul parlamentului

Published

on

©Facebook/maia.sandu

Maia Sandu, premierul Republicii Moldova, învestit de către majoritatea parlamentară ACUM-PSRM, a salutat duminică recunoaşterea de către Uniunea Europeană a noului executiv de la Chişinău, totodată anunțând că guvernul său recent învestit se va reuni luni în Parlament, relatează Unimedia şi Radio Chișinău

,,UE a recunoscut oficial guvernul legitim votat ieri de parlament. Acesta este un pas important şi un argument în plus ca fosta guvernare să accepte tranziţia paşnică a puterii. […] Suntem ferm convinşi că, în scurt timp, vor urma mesaje similare din partea tuturor partenerilor noştri internaţionali”, a declarat dna Sandu într-un briefing de presă.

Cu această ocazie, Maia Sandu a chemat la dialog opoziţia parlamentară pentru a efectua o tranziţie paşnică a puterii.

Într-o declarație comună transmisă ieri, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, și comisarul european pentru politica de vecinătate și negocieri de extindere, Johannes Hahn, au declarat că UE este pregătită să colaboreze cu ,,guvernul legitim de la Chișinău pe baza unui angajament reciproc față de reforme și principiile fundamentale consacrate în acordul nostru de asociere”.

De asemenea, cei doi oficiali europeni au făcut apel la calm și dialog între actorii politici din Republica Moldova.

,,Având în vedere evoluțiile care au urmat deciziilor luate sâmbătă de către Parlamentul Republicii Moldova, Uniunea Europeană își reiterează cu fermitate apelul la calm și reținere. Dialogul dintre reprezentanții aleși în mod democratic trebuie să rămână cheia pentru găsirea unei soluții la actuala criză politică”, se mai arată în declarație. 

Citiți și Șefa diplomației din UE, Federica Mogherini, și comisarul european pentru politică de vecinătate și extindere, Johannes Hahn, au declarat că UE este pregătită să colaboreze cu noul guvern legitim din Republica Moldova

Maia Sandu, numită la conducerea noului guvern al Republicii Moldova, a mai anunțat că acesta se va întruni luni în şedinţă, începând cu ora 11.00, informează Radio Chişinău şi Unimedia.

Potrivit declarațiilor dintr-o conferinţă de presă, ședinţa se va desfăşura la sediul parlamentului. Deși noul premier nu a indicat de ce şedinţa guvernului se va desfăşura la parlament, surse din Reublica Moldova ar fi declarat că miniştrii noului executiv nu au acces în sediul guvernului, relatează Radio Chișinău.

Ea a declarat că la prima ședință a Guvernului pe care îl conduce se vor pune în discuții primele demiteri și numiri în funcții, dar nu a oferit mai multe detalii.

 Totodată, Maia Sandu a precizat că nu beneficiază, în calitate de premier, de serviciile de pază din partea SPPS, ceea ce reprezintă o încălcare a legii, iar referitor la declaraţiile şefului Inspectoratului General al Poliției (IGP), Alexandru Pînzari, că nu îl recunoaşte pe Andrei Năstase în calitate de ministru de interne, ea a spus că ar fi o sfidare la adresa ordinii de drept.

Şeful IGP a dat de înţeles că rămâne în subordinea Guvernului Pavel Filip şi nu se va supune Guvernului Maiei Sandu, declarat neconstituţional de Curtea Constituţională.

„Noi reacţionăm la legislaţia în vigoare şi la normele constituţionale. Ministrul meu este ministrul Jizdan”, a declarat Alexandru Pînzari pentru TV8, relatează Adevărul.

Maia Sandu a transmis structurilor de forţă că noua guvernare nu a venit să se răzbune, dar să facă ordine:

„Asiguraţi eliberarea instituţiilor de stat ca noul Guvern să poate să-şi înceapă activitatea. Altă cale nu există. Vă ordon să vă faceţi datoria faţă de ţară şi cetăţeni”.

Amintim că instanța supremă din Republica Moldova, Curtea Constituţională, a dizolvat Parlamentul. Preşedintele interimar, Pavel Filip, a semnat decretul privind stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate – 6 septembrie 2019. Parlamentul a declarat în afara legii Guvernul Filip şi cere intervenţia Consiliului de Securitate al ONU în situaţia din Republica Moldova. De asemenea, cei 61 de deputaţi ACUM-PSRM nu recunosc deciziile Curţii Constituţionale.

Citiți și reacția președintelui Klaus Iohannis și a premierului Viorica Dăncilă cu privire la evoluțiile politice din Republica Moldova:

Președintele României, Klaus Iohannis face apel la respectarea democrației și a statului de drept în Republica Moldova: Stabilitatea acestui stat este esențială pentru continuarea parcursului său european

Guvernul României face apel la toate forțele politice din Republica Moldova să respecte procesul democratic și voința cetățenilor exprimată prin vot la alegerile din februarie

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Directorul FBI: Rusia bate ”toba dezinformării” pentru a submina campania candidatului democrat Joe Biden și încrederea americanilor în procesul electoral

Published

on

© Joe Biden/ Facebook

Rusia ”interferează” în alegerile prezidențiale din SUA din acest an prin utilizarea ”zgomotului de tobe al dezinformării”, care îl vizează pe candidatul democrat Joe Biden, a avertizat joi directul FBI, Christopher Wray. De asemenea, Rusia încearcă, în plus, să submineze, cu această ocazie, încrederea americanilor în procesul electoral, anunță Reuters, citat de Agerpres.

În cadrul unei audieri în Comisia pentru securitate internă din Camera Reprezentanților, unde Partidul Democrat deține majoritatea, șeful Biroului Federal de Investigații a spus că Moscova încearcă de asemenea să submineze ceea ce consideră că ar fi establishmentul antirusesc în SUA.

Declarația oficialului american aparte în contextul în care, la data de 7 august, directorul Centrului național de contraspionaj și securitate, avertiza că Rusia, China și Iranul vor încerca să se amestece în alegerile prezidențiale organizate în prima zi de marți a lunii noiembrie, adică pe data de 3 noiembrie.

La aceste afirmații se adaugă recenta dezvăluire a Microsoft Corp, care informa la 11 septembrie că a detectat atacuri cibernetice din Rusia şi China care vizau persoane şi organizaţii politice legate de pregătirile pentru alegerile prezidenţiale din SUA.

Hackeri au vizat echipele de campanie ale preşedintelui republican Donald Trump şi ale candidatului democrat Joe Biden, a precizat Microsoft la acela moment pe blogul său, precizând că a detectat 200 de atacuri legate de grupuri de hackeri ruşi.

Numeroase analize ale agenţiilor de informaţii americane au conchis că Rusia a acţionat pentru a stimula campania din 2016 a preşedintelui Donald Trump şi a o submina pe cea a rivalei sale Hillary Clinton. Trump a respins mult timp această acuzaţie, iar Rusia a negat orice implicare.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele Donald Trump nu va fi prezent la Adunarea Genrală a ONU din acest an

Published

on

© United Nations

Preşedintele american Donald Trump nu va fi prezent la Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) prevăzută pentru săptămâna viitoare, contrar afirmaţiilor sale de luna trecută, a anunţat şeful său de cabinet Mark Meadows pentru jurnalişti la bordul Air Force One, informează vineri AFP și Agerpres.

Preşedintele Trump a declarat luna trecută că vrea să-şi susţină discursul în sala Adunării Generale de la New York, chiar dacă liderii altor ţări nu vor participa din cauza pandemiei provocate de noul tip de coronavirus.

Principalele activităţi din cadrul celei de-a 75-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, cu discursuri succesive ale şefilor de stat, se vor derula în special prin videoconferinţă între 21 şi 29 septembrie.

Adunarea generală a ONU este compusă din cele 192 de state membre. Adunarea generală poate discuta orice problemă referitoare la Carta ONU sau la funcţiunile oricărui organism al ONU. Poate face recomandări statelor membre ONU şi Consiliului de Securitate în orice chestiune cu excepţia celor aflate în dezbaterea Consiliului de Securitate al ONU. Adunarea generală primeşte şi analizează rapoarte din partea altor organe şi organisme ONU şi a Secretarului General al Organizaţiei mondiale. Alege cei 10 membri nepermanenţi ai Consiliului de Securitate şi pe unii membri ai Consiliului de Tutelă. Împreună cu Consiliul de Securitate, dar votând independent, alege membrii Curţii Internaţionale de Justiţie. De asemenea, numeşte Secretarul General al ONU, la recomandarea Consiliului de Securitate. Aprobă bugetul Organizaţiei mondiale.

Deciziile în probleme privind pacea şi securitatea internaţionale sunt adoptate cu 2/3 din votul statelor membre, iar în alte probleme, cu majoritate simplă. Potrivit regulilor de procedură, Adunarea generală are următoarea structură: cele şase comisii principale, comitetele procedurale (Comitetul General – format din preşedintele Adunării Generale, care îl şi prezidează, cei 21 de vice-preşedinţi ai Adunării generale şi preşedinţii celor şase comisii principale), comitetele permanente (Comitetul Consultativ pentru Probleme Administrative şi Bugetare şi Comitetul pentru Contribuţii).

Adunarea generală îşi desfăşoară activitatea în cadrul sesiunilor plenare anuale, care se deschid în luna septembrie a fiecărui an, precum şi în cadrul celor şase comisii. Dezbaterile generale în cadrul plenarei Adunării generale a ONU se desfăşoară de-a lungul unei perioade de două săptămâni. Sesiunile se organizează la sediul ONU din New York. Sesiuni speciale pot fi organizate la cererea Secretarului General sau la cererea majorităţii statelor membre. Sesiuni de urgenţă pot fi organizate în 24 de ore, în baza unei cereri primite de Secretarul General din partea Consiliului de Securitate (potrivit unei decizii adoptate cu 9 voturi favorabile) sau a unei decizii adoptate de Adunarea generală (majoritate simplă).

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Negociatorii-șefi ai UE și Regatului Unit, întâlnire la Bruxelles în încercarea de a evita întreruperea discuțiilor referitoare la relația post-Brexit

Published

on

© Michel Barnier/ Twitter

Negociatorii-șefi ai Uniunii Europene și Regatului Unit au avut joi o întrevedere la Bruxelles în încercarea de a evita întreruperea negocierilor referitoare la viitoarea relație post-Brexit, în pofida tensionării atmosferei ca urmare a proiectului de lege anunțat de Londra prin care modifică Acordul de retragere, adoptat de Guvernul britanic și Camera Comunelor actuale, anunță AFP, citat de Agerpres.

 ”Echipa de negociere din Marea Britanie a purtat discuţii informale utile cu UE săptămâna aceasta, întrucât încercăm să ajungem la un acord până la jumătatea lunii octombrie cu privire la viitoare noastră relaţie”, a declarat un purtător de cuvânt al Executivului de la Londra.

Acesta a mai spus că ”s-au făcut câteva mici progrese, dar rămân diferențe semnificative în ceea ce privește aspecte cheie, inclusiv pescuitul și ajutoarele de stat. Vom continua să lucrăm din greu pentru a depăşi aceste diferenţe în discuţiile noastre săptămâna viitoare, fără a ne compromite poziţia fundamentală: aceea de a fi o ţară independentă”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Londra.

Înaintea acestei întrevederi între șefii echipelor de negociere, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Eric Mamer, a respins acuzaţiile prim-ministrului britanic. Boris Johnson susţine că Bruxelles-ul nu negociază cu bună-credinţă şi ameninţă cu o ”blocadă” alimentară a schimburilor comerciale dintre Irlanda de Nord şi Marea Britanie dacă nu se ajunge la un acord până la sfârşitul perioadei de tranziţie, la sfârşitul anului 2020.

”Michel Barnier a arătat (…) că, şi în chestiuni extrem de complexe şi de sensibile din punct de vedere politic, Comisia şi UE negociază cu bună-credinţă”, a afirmat Mamer.

”UE nu ameninţă aprovizionarea cu alimente a Irlandei de Nord”, a subliniat un alt purtător de cuvânt pe Twitter. ”Ne-am angajat să punem în practică cu fidelitate protocolul” menit să evite revenirea la o frontieră între Irlanda şi Irlanda de Nord, dar pe care Marea Britanie ameninţă să îl pună sub semnul întrebării, a adăugat acesta.

Premierul britanic Boris Johnson refuză se renunțe la acest proiect de lege care încalcă dreptul internațional și care a depășit luni un prim obstacol, fiind adoptat în Camera Comunelor, în pofida avertismelor venite din partea Comisiei Europene de a retrage acest proiect din cauză căruia Regatul Unit riscă să fie adus în fața justiției în cazul în care nu se va întâmpla acest lucru. 

Anumite secțiuni ale proiectului de lege care reglementează piața internă în Regatul Unit vor aduce atingere acordului cu Bruxelles-ul privind Irlanda de Nord și ajutorul de stat. În virtutea Protocolului privind Irlanda de Nord, această provincie britanică ar trebui să urmeze unele dintre regulile UE după perioada de tranziţie post-Brexit pentru a garanta absenţa frontierei fizice şi pentru a evita resurgenţa tensiunilor în această regiuni, însângerată de trei decenii de ”tulburări”.

Miercuri, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a atras atenția premierului britanic, Boris Johnson, să respecte Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, subliniind că ”încrederea reprezintă fundația oricărui parteneriat puternic”.

Făcând trimitere la cuvintele lui Margaret Thatcher din discursul susținut în 16 aprilie 1975, lider al Partidului Conservator din 11 februarie 1975 și fost premier britanic în perioada 1979-1990, Ursula von der Leyen i-a solicitat lui Johnson să nu încalce dreptul internațional prin nerespectarea anumitor prevederi din Protocolul privind Irlanda de Nord, parte a Acordului de retragere.

”Vă reamintesc cuvintele lui Margaret Thatcher: <<Marea Britanie nu încalcă tratatele. Acest lucru ar avea urmări negative pentru Marea Britanie, asupra relațiilor cu restul lumii și asupra oricărui tratat comercial>> Aceste cuvinte erau valabile atunci, sunt valabile și astăzi. Încrederea reprezintă fundația oricărui parteneriat puternic”, i-a transmis von der Leyen lui Boris Johnson.

Săptămâna trecută, într-o manifestare a dezacordului față de acest derapaj al Londrei, liderii grupurilor politice din Parlamentul European au atras atenția că  sub nicio formă nu vor vota un acord UE-Regatul Unit privind viitoarele relații în cazul în care Regatul Unit nu respectă Acordul de retragere din UE. 

Următoarea rundă oficială de negocieri, în care sunt implicaţi sute de experţi care vor discuta despre cele mai spinoase probleme, vor demara la Bruxelles în săptămâna care începe pe 28 septembrie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending