Preşedinta Maia Sandu a făcut apel către liderii statelor democratice să susţină Republica Moldova pentru ca aceasta să poată rămâne parte a lumii libere, în discursul său susţinut miercuri seara în cadrul celui de-al doilea summit pentru democraţie găzduit de preşedintele american Joe Biden, informează Radio Chişinău, potrivit Agerpres.

“O democraţie stabilă este ca un far – o lumină strălucitoare, pe care Moldova o vede acum printr-o lentilă murdară de fum. Având un război în plină forţă la hotar şi fiind ţinta unor atacuri hibride finanţate de Kremlin, care urmăresc destabilizarea ţării, democraţia Moldovei este fragilă. Cu toate acestea, nu vom permite acestor ameninţări să ne distrugă stabilitatea, securitatea sau modul nostru de viaţă”, a declarat Maia Sandu, în discursul său.

Preşedinta Republicii Moldova a vorbit şi despre efortul autorităţilor de la Chişinău în vederea consolidării proceselor democratice, referindu-se în special la reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei. Ea a mai spus că în pofida provocărilor, autorităţile sunt hotărâte în angajamentul lor.

Honoured to address the #SummitforDemocracy and stand with our allies in promoting peace and prosperity through democracy.
As a young democracy, Moldova has made significant progress and will continue pushing forward with reforms and fighting against foreign interference. pic.twitter.com/6I5wU7Qldn

— Maia Sandu (@sandumaiamd) March 29, 2023

“Guvernarea noastră a venit la putere într-o perioadă de aparent eşec al democraţiei – o perioadă de corupţie politică. (…) Noi am iniţiat reforme care vizează eliminarea corupţiei din vamă, din sistemul bancar, din educaţie şi din administraţia publică. Acum ducem o luptă importantă împotriva corupţiei din justiţie. Lipsa onestităţii în justiţie sabotează credinţa că democraţia poate oferi securitate, oportunităţi economice şi dreptate”, a spus ea.

De asemenea, Maia Sandu a subliniat că este la fel de important ca statele democratice să lucreze împreună mai eficient pentru a contracara dezinformarea şi propaganda ce ameninţă regimurile noastre democratice.

Citiți și Șase țări UE, printre care Polonia și țările baltice, s-au alăturat R. Moldova și Ucrainei într-un apel internațional adresat marilor companii IT pentru protejarea democrației și combaterea dezinformării

La cel de-al doilea summit pentru democraţie, găzduit de preşedintele american Joe Biden, participă lideri din 120 de ţări, organizaţii ale societăţii civile şi companii din tehnologie.

Premierii Republicii Moldova, Ucrainei, Poloniei, țărilor baltice și ai altor două țări europene – Cehia și Slovacia – au semnat o scrisoare deschisă prin care îndeamnă marile companii în domeniul IT să acționeze împotriva manipulării și interferențelor informaționale străine, inclusiv a campaniilor de dezinformare care subminează pacea și stabilitatea în Europa.

Apelul Chișinăului vine în contextul participării la cel de-al doilea Summit pentru Democrație, găzduit de președintele SUA, Joe Biden, și la care va participa, astăzi, cu un discurs, președinta Maia Sandu, informează Guvernul moldovean.

Scrisoarea adresată companiilor internaționale solicită acestora să fie mai vigilente și să reziste să fie folosite ca mijloc de promovare a obiectivelor maligne. Semnatarii subliniază importanța cooperării și a angajării cu o gamă largă de părți interesate – guverne, societate civilă, experți și mediul academic – pentru a asigura un răspuns eficient al întregii societăți la dezinformare.

Documentul subliniază că guvernele semnatare au constatat că dezinformarea este desfășurată pentru a destabiliza țările, a slăbi democrațiile și, în cazul statelor aspirante pentru aderare la UE, să deraieze procesele de transformare și modernizare.

Pentru a soluționa aceste probleme, scrisoarea propune mai multe acțiuni concrete. Acestea includ utilizarea algoritmilor care prioritizează acuratețea și veridicitatea informațiilor partajate, politici de moderare mai clare și reguli mai stricte pentru conținuturile plătite de către utilizatori verificați.

”Acesta este un apel la acțiune, deoarece manipularea și interferența malignă străină, inclusiv campaniile de dezinformare reprezintă o amenințare la adresa democrației, a stabilității și a securității noastre naționale. Marile companii de tehnologie au puterea de a fi aliați vitali în efortul nostru comun de a combate atacurile informaționale ostile împotriva democrațiilor și a ordinii internaționale bazate pe reguli.”, spun prim-miniștrii Estoniei, Poloniei, Letoniei, Cehiei, Lituaniei, Republicii Moldova, Slovacia și  Ucrainei.

In an open letter by eight European leaders to #bigtech companies, we stress the urgent need to take more efficient steps against disinformation.

Social media should not be used to destabilise democracies. Tech platforms also have a responsibility to make sure it doesn’t happen. pic.twitter.com/2uLxKPXSkP

— Kaja Kallas (@kajakallas) March 29, 2023

”Vă îndemnăm să vă uniți forțele cu guvernele democratice și cu societatea civilă și să lucrați împreună pentru a proteja integritatea informațiilor și pentru a asigura securitatea societăților noastre.” notează liderii europeni în apelul comun lansat astăzi.

Apelul face parte din efortul mai amplu de promovare a valorilor democratice și de combatere a dezinformării.

Recent, Consiliul European i-a cerut Comisiei Europene, la propunerea României, să prezinte  un nou pachet de sprijin pentru Republica Moldova, pentru a nu o lăsa ”pradă unor dezinformări, unor atacuri hibride şi unor ameninţări verbale din partea Rusiei”.

Solicitarea venită din partea țării nostrea se înscrie în eforturile întreprinse pentru a ajuta Chișinăul în fața acțiunilor  de destabilizare sponsorizate de Moscova. Amintim în acest sens apelul lansat de ministrul de externe, Bogdan Aurescu, cu ocazia reuniunii omologilor din UE, și anume de a stabili o misiune civilă pentru securitatea Republicii Moldova și de a crea unui centru StratCom pentru combaterea dezinformării și un nou regim de sancțiuni împotriva Rusiei.

Răspunsul a fost oferit la scurt timp de Înaltul Reprezentant la UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

”În prezent, pregătim o nouă misiune în Republica Moldova pentru a consolida capacitatea țării de a contracara amenințările hibride“, a adăugat Borrell.

Între timp, Uniunea Europeană a decis să cumpere un radar mobil cu rază lungă de acțiune pentru armata Republicii Moldova, alocând încă 40 de milioane de euro pentru apărarea acestei țări.

Republica Moldova speră să semneze până la sfârșitul anului cel puțin începerea negocierilor de aderare la UE, în timp ce accelerează procesul de implementare a reformelor solicitate de Bruxelles, a anunțat miercuri ministrul moldovean de externe, Nicu Popescu, într-un interviu pentru Reuters, citat de Agerpres.

În fruntea priorităților se află reformarea sistemului de justiție ”extrem de corupt”, dat fiind faptul că jumătate din recomandările Comisiei Europene sunt axate pe acest domeniu, a menţionat oficialul de la Chişinău.

”Aderarea la UE a unor ţări precum (Republica) Moldova şi Ucraina este cea mai bună şi singura cale de a ne asigura că partea noastră de Europa revine la o situaţie de pace”, a spus ministrul Nicu Popescu, în timpul unei vizite la Berlin.

Vitale pentru stabilitatea Republii Moldova sunt și proiectele de infrastructură, precum și nterconectorul care leagă direct reţeaua sa electrică de cea a României, fără a mai trece pe teritoriul ucrainean, ceea ce i-ar diversifica şi spori securitatea aprovizionării cu energie.

Ministrul Nicu Popescu a spus că există sprijin politic şi economic internaţional pentru asemenea proiecte, dar procedurile de implementare a lor sunt prea lente. Fiind parţial finanţat din fonduri europene, termenul limită pentru realizarea acestei interconexiuni a reţelelor electrice este 2026.

Prioritatea strategică a Guvernului de la Chișinău este aceea de ”a accelera reformele pentru a aduce Europa acasă, pentru aderarea la Uniunea Europeană până în 2030”, a evidențiat premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, într-o recentă vizită pe care a efectuat-o la București. 

Chișinăul a depus cererea la 3 martie 2022, în același timp cu Georgia, gest stimulat de unul similar întreprins de Kiev la 28 februarie 2022, la patru zile după ce Rusia a invadat Ucraina.

La 7 martie, anul trecut, Consiliul Uniunii Europene a invitat Comisia să își prezinte avizele cu privire la aceste cereri.

Georgia și Republica Moldova au primit prima parte din chestionar referitoare la criteriile politice și economice la data de 11 aprilie 2022, iar partea referitoare la acquis-ul UE la data de 19 aprilie. Chișinăul și-a transmis răspunsurile la data de 22 aprilie și, respectiv, 12 mai. Georgia și-a transmis răspunsurile la data de 2 mai și, respectiv, 10 mai.

Parcurgerea acestor etape a deschis Comisiei Europene calea de a recomanda ca Ucrainei și Republicii Moldova să li se acorde statutul de țări candidate, în vreme ce Georgiei i s-a oferit o perspectivă de a deveni membră a UE, decizia șefilor de stat sau de guvern, reuniți într-un summit al Consiliului European, venind la 23 iunie 2022.