REPUBLICA MOLDOVA
Maia Sandu, “uimită” și recunoscătoare de viteza cu România a reușit să obțină aprobarea rapidă a sancțiunilor UE împotriva celor care destabilizează R. Moldova
Published
2 years agoon
Insistența României de a sancționa, la nivelul UE, persoanele care întreprind acțiuni de destabilizare a situației din R. Moldova a avut rezultatul scontat în circa două luni, fapt apreciat la Chișinău, președinta Maia Sandu arătându-se “uimită” de viteza cu care au fost aplicate sancțiunile pe numele lui Ilan Șor, Vlad Plahotniuc, Marina Tauber Gheorghe Cvacaliuc și alții, și a apreciat aportul României în acest proces.
“Este un exemplu pe care nu l-am mai văzut în Uniunea Europeană, pentru că atunci când România a venit și a făcut această propunere să se creeze un mecanism de sancționare a celor care destabilizează R. Moldova, eu m-am gândit că asta o să ia vreo doi ani, pentru că știu cât durează procedurile în UE. Acum eu sunt uimită că s-a reușit în două luni de la momentul în care s-a făcut propunerea să se aprobe un mecanism de sancționare. Asta vorbește și despre insistența României și despre faptul că mecanismul a fost pregătit foarte bine și vorbește și despre o transformare la nivelul instituțiilor europene, când un asemenea mecanism a fost aprobat atât de rapid. E clar și de ce. În doi ani de zile, destabilizarea produce aici efecte și daune majore procesului democratic. Dar, în același timp, faptul că România a venit cu propunerea și că a reușit să insiste și să se aprobe așa repede este foarte și foarte util”, a declarat în președinta Maia Sandu miercuri seară la TVR Moldova, relatează Ziarul Național.
Șefa statului moldovean a adăugat că relațiile R. Moldova cu România “sunt mai bune ca oricând”.
“Relațiile între R. Moldova și România sunt mai bune ca oricând și apreciem acest lucru, vocea României este foarte și foarte puternică în susținerea R. Moldova pe calea integrării europene”, a continuat ea
Maia Sandu își dorește ca Republica Moldova să se poată mișcă mai repede pe anumite proiecte comune cu România.
“Avem proiecte pe poduri, avem alte proiecte de infrastructură, există totuși o oportunitate politică, care noi credem și sperăm că o să continue, dar trebuie să fim conștienți de moment – oricât de greu este, să folosim pe cât de mult se poate această oportunitate politică și să interconectăm pe cât de mult se poate. Aceasta este nu doar important din punct de vedere politic sau simbolic, aceasta este foarte important din punct de vedere economic. Agenții economici vorbitori de limbă rusă mă întreabă când o să se construiască celelalte poduri, e foarte important pentru noi ca să putem să ieșim pe piața europeană mai ușor și mai repede, pentru că altfel sunt costuri de producție, dacă stăm la vamă și asta înseamnă că și competitivitatea noastră se reduce. Dacă avem tranziție mai ușoară, dacă sunt mai multe poduri, mai multe drumuri, dacă avem conectare mai rapidă, atunci este mult mai ușor. Deci ceea îmi doresc ca și la Chișinău, și la București să reușim să ne mișcăm mai repede pe proiecte, chiar dacă știu că sunt proiecte mari, cu proceduri sofisticate”, a conchis Maia Sandu.
47 de șefi de stat și de guvern sunt așteptați la Castelul Mimi din Bulboaca, o podgorie situată la aproximativ 35 km de capitala moldovenească Chișinău, pentru a participa la acest eveniment.
Aceasta reprezintă o creștere față de cei 44 de lideri care au fost invitați la primul summit CPE din octombrie, la Praga. Acestora li se vor alătura șefii instituțiilor UE. Cu aproximativ 50 de lideri prezenți, summitul din această săptămână este una dintre cele mai mari reuniuni ale liderilor mondiali din acest an, după Adunarea Generală a ONU și COP.
Summitul de joi a fost precedat de adoptarea sau anunțarea unor decizii importante pentru viitorul european al Republicii Moldova. Pe lângă lansarea MPUE și furnizarea de echipamente pentru apărare, UE a decis să suplimenteze cu 145 de milioane de euro sprijinul său macro-financiar pentru R. Moldova, a inclus primele șapte persoane pe lista de sancțiuni în cadrul regimului de măsuri restrictive creat la propunerea României pentru a sancționa pe cei care încearcă să destabilizeze ordinea democratică din R. Moldova și a încheiat cu autoritățile de la Chișinău un acord pentru reducerea tarifelor de roaming începând cu data de 1 ianuarie 2024.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
La Forumul Economic Mondial de la Davos, Scholz a făcut apel la „calm” în privința președinției lui Trump: Parteneriatul dintre Europa și SUA este indispensabil pentru pacea și securitatea globală
SONDAJ INSCOP: 69,1% dintre români ar vota un naționalist ca președinte. 61,6% și-ar schimba opțiunea dacă respectivul candidat ar propune ieșirea din UE și 81% ar face la fel dacă ar propune apropierea de Rusia
SONDAJ INSCOP: Aproape 9 din 10 români se opun ieșirii din NATO și UE și susțin direcția Occident a României. 45% consideră că Rusia susține propaganda în România
Țările UE au aprobat Planul Fiscal pe termen mediu al României. Ministrul Tanczos Barna: Un “semnal de încredere din partea Consiliului UE”
În debutul noii epoci Trump, von der Leyen evocă la Davos “o eră de competiție geostrategică dură” care schimbă regulile între puterile lumii: Pentru Europa, cursa începe acasă. În relația cu SUA, miza este mare pentru ambele părți
Emil Hurezeanu îl felicită pe Marco Rubio, noul șef al diplomației SUA: Relația transatlantică, vitală în confruntarea cu instabilitatea geopolitică
REPUBLICA MOLDOVA
R. Moldova va beneficia de un grant, în valoare de 1,3 miliarde de lei, din partea SUA pentru dezvoltarea infrastructurii de transport și sporirea rezilienței cibernetice a țării
Published
5 days agoon
January 16, 2025By
Teodora IonRepublica Moldova va beneficia de un grant, în valoare de 1,3 miliarde de lei, din partea Statelor Unite ale Americii (SUA), pentru dezvoltarea infrastructurii de transport și sporirea rezilienței cibernetice a țării, informează Guvernul de la Chișinău printr-un comunicat.
Premierul Dorin Recean și șeful Misiunii Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) în Moldova, John Allelo, au semnat miercuri o declarație comună în acest sens.
Aceasta vizează alocarea unui suport adițional, în cadrul Acordului de asistență privind obiectivul de dezvoltare, semnat de guvernele Republicii Moldova și Statelor Unite ale Americii (SUA).
„Mulțumim Guvernului SUA pentru susținerea programelor de dezvoltare în țara noastră. Grantul de 1,3 miliarde de lei, acordat Republicii Moldova, va contribui la prosperitatea cetățenilor noștri și asigurarea calității înalte a vieții, într-un mediu de pace și securitate”, a spus premierul Dorin Recean.
O parte din suma alocată va fi destinată proiectelor de dezvoltare a infrastructurii de transport, în scopul îmbunătăți cooperării comerciale și economice dintre Republica Moldova și Ucraina. O altă parte din grant va fi utilizată pentru construirea zonelor de parcare pentru camioane, în apropierea frontierelor de stat, achiziționarea de echipamente și furnizarea de asistență tehnică pentru dezvoltarea Centrului Logistic Multimodal Berești.
De asemenea, fondurile alocate sunt destinate sporirii rezilienței cibernetice în cadrul instituțiilor publice și de stat. Asistența va include instruiri în domeniul securității cibernetice și dezvoltarea abilităților conexe pentru a putea anticipa și răspunde la amenințările din sectorul cibernetic.
”Vom continua să investim în proiectele de care beneficiază direct oamenii din Republica Moldova și să contribuim la viitorul prosper și sigur al cetățenilor”, a menționat șeful misiunii USAID Moldova, John Allelo.
Acordul de asistență privind obiectivul de dezvoltare dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru creșterea economică durabilă ancorată în integrarea europeană a fost semnat la Chișinău, la data de 28 septembrie 2016.
Pe parcursul celor treizeci de ani de parteneriat cu Guvernul Republicii Moldova, Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) a implementat peste 130 de proiecte de dezvoltare, oferind 2,1 miliarde de dolari în cadrul parteneriatului cu Republica Moldova.
REPUBLICA MOLDOVA
Chișinăul “dezaprobă ferm” declarațiile consilierului lui Putin, care a spus că “R. Moldova ar putea să dispară”: O ingerință inadmisibilă
Published
7 days agoon
January 15, 2025Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova “dezaprobă ferm declarațiile” lui Nikolai Patrușev, consilierul președintelui rus Vladimir Putin și membru permanent al Consiliului de Securitate al Rusiei, care promovează scenarii alarmiste despre viitorul Republicii Moldova, susținând că țara “ar putea să dispară”.
Reprezentanții Ministerului de Externe de la Chișinău spun că “astfel de afirmații reprezintă o ingerință inadmisibilă în treburile interne ale statului nostru și urmăresc destabilizarea regiunii”.
“R. Moldova este un stat suveran, angajat ferm pe calea democrației și integrării europene, conform voinței cetățenilor săi. R. Moldova va continua să își apere interesele cu fermitate, prin mijloace pașnice și dialog constructiv, bazat pe respectul suveranității și principiile dreptului internațional”, subliniază reprezentanții Ministerului de Externe într-un comunicat citat de Ziarul de Gardă.
Recent, consilierul prezidențial Nikolai Patrușev a declarat într-un interviu pentru o instituție media controlată de Kremlin că “politica anti-rusească a R. Moldova poate duce la dispariția sa”.
“Nu exclud ca politica agresivă anti-rusească de la Chișinău să ducă fie la apartenența Moldovei la un alt stat, fie la încetarea existenței sale”, a declarat Patrușev pentru ziarul Komsomolskaia Pravda, afiliat Kremlinului.
Totodată, mâna dreaptă a lui Vladimir Putin prezice că şi Ucraina va înceta să existe ca stat încă din 2025 şi spune că nu se va număra printre priorităţile noului preşedinte al SUA, Donald Trump.
În plus, el include România alături de Ungaria, Slovacia şi Austria printre statele faţă de care Bruxelles-ul, spune el, şi-a pierdut dreptul de a mai vorbi în numele lor.
REPUBLICA MOLDOVA
Maia Sandu avertizează: După criza umanitară provocată pe malul stâng, Kremlinul speră la o criză politică pe malul drept
Published
1 week agoon
January 14, 2025By
Diana ZaimPreședinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a susținut o conferință de presă după ce a convocat ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS) privind situația din sectorul energetic și a informat că malul drept nu are datorii față de Gazprom. De asemenea, liderul moldovean a avertizat că după criza umanitară provocată pe malul stâng, Kremlinul are ca scop să provoace o criză politică pe malul drept.
„Scopul acestei crize umanitare provocate de Kremlin pe malul stâng este provocarea unei crize politice pe malul drept și escaladarea situației. Federația Rusă, în ultimii ani, a întreprins mai multe încercări de destabilizare pe malul drept și a încercat de fiecare dată să implice regimul de la Tiraspol în aceste acțiuni de destabilizare. Ceea ce se întâmplă acum este și o formă de presiune care vine de la Kremlin pe regimul de la Tiraspol, pentru ca acesta să fie mai cooperant în aceste acțiuni ale Kremlinului orientate pentru a destabiliza situația în Republica Moldova”, a declarat Maia Sandu”, a transmis șeful statului Maia Sandu.
Maia Sandu a subliniat în fața presei că nu există datorii față de Gazprom: „Malul drept nu are datorii față de Gazprom, așa cum în mod fals insinuează partea rusă și încearcă să justifice această decizie de a nu furniza în continuare gaze pe malul stâng. Nu există datorii, există un audit internațional care confirmă acest lucru.”
„Această criză energetică este provocată de decizia concernului Gazprom de a nu livra gaze naturale pe malul stâng, în pofida obligațiilor contractuale, contract semnat încă din anul 2021. Gazprom a decis, încă din 2022, în mod unilateral, să nu își onoreze angajamentele față de malul drept, reducând atunci substanțial livrările de gaze naturale și, de atunci, gazele naturale care au continuat să vină de la Gazprom au mers pe malul stâng. De la 1 ianuarie, așa cum cunoașteți cu toții, aceste gaze nu mai sunt furnizate pe malul stâng și această situație a generat o criză umanitară pe malul stâng. În secolul nostru avem oameni care nu au căldură, care nu au electricitate sau apă câteva ore pe zi. Este o situație extrem de complicată pentru acești oameni. Chișinăul nu împiedică tranzitul de gaze rusești pe teritoriul nostru”, a mai adăugat aceasta.
România livrează deja energie electrică Republicii Moldova, acoperind o bună parte din deficitul de aproximativ 600 MW, rezultat din stoparea gazului rusesc către Transnistria.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Eurodeputatul Dan Motreanu: Indiferent de schimbările politice, legătura transatlantică rămâne esențială ca pilon al stabilității globale
Gheorghe Falcă, apel către români să respingă ferm orice formă de extremism: Cei care glorifică crimele trecutului nu merită să ne reprezinte viitorul
La Forumul Economic Mondial de la Davos, Scholz a făcut apel la „calm” în privința președinției lui Trump: Parteneriatul dintre Europa și SUA este indispensabil pentru pacea și securitatea globală
Decizia lui Donald Trump de a retrage SUA din Acordul de la Paris reprezintă o ”evoluție cu adevărat nefericită”, subliniază UE: Europa va continua să colaboreze cu toate națiunile care doresc să protejeze natura
Invocând cazul României, Comisia Europeană va lua măsuri ferme împotriva manipulării digitale în procesele electorale și pentru combaterea dezinformării
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins, în unanimitate, cererea lui Călin Georgescu de reluare a alegerilor prezidențiale anulate de CCR
Vicepreședinta CE, Roxana Mînzatu, a discutat cu partenerii sociali din Polonia despre provocările cu care se confruntă pe piața muncii din UE
Vicepreședintele Chinei subliniază la Forumul Economic de la Davos că ”protecționismul nu duce nicăieri”: Multilateralismul este ”calea corectă pentru menținerea păcii mondiale”
SONDAJ INSCOP: 69,1% dintre români ar vota un naționalist ca președinte. 61,6% și-ar schimba opțiunea dacă respectivul candidat ar propune ieșirea din UE și 81% ar face la fel dacă ar propune apropierea de Rusia
SONDAJ INSCOP: Aproape 9 din 10 români se opun ieșirii din NATO și UE și susțin direcția Occident a României. 45% consideră că Rusia susține propaganda în România
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Vicepreședintele Chinei subliniază la Forumul Economic de la Davos că ”protecționismul nu duce nicăieri”: Multilateralismul este ”calea corectă pentru menținerea păcii mondiale”
Donald Trump proclamă debutul “epocii de aur” în discursul inaugural: Declinul Americii a luat sfârșit. Am fost salvat de Dumnezeu pentru a face America măreață din nou
Donald Trump a depus jurământul solemn și a devenit oficial cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii
Românii își aleg președintele pe 4 mai. Campania electorală începe pe 18 februarie
În discursul de adio înainte de a-i preda ștafeta puterii lui Trump, Joe Biden avertizează că SUA ar putea cădea în “mâinile unei oligarhii” care amenință democrația prin “abuz de putere”: “Este rândul vostru să stați de pază”
Ciolacu: Bugetul pentru 2025, construit pe o abordare prudentă care să permită închiderea anului cu un deficit de 7%
Într-un discurs-moștenire, Biden îi predă lui Trump o politică externă în care SUA “câștigă competiția mondială”: China nu ne va depăși. De când a început războiul, eu am stat în centrul Kievului, nu Putin
Mark Zuckerberg anunță că “va reduce drastic cenzura” pe Facebook și Instagram și va acorda “prioritate libertății de exprimare”, criticând guvernele, presa tradițională și UE
Președintele Austriei se va întâlni cu liderul extremei-drepte pentru a-i încredința formarea unui guvern
Susținători ai Ucrainei au protestat la Bratislava împotriva politicilor pro-ruse ale premierului Fico: Slovacia e Europa
Trending
- SUA1 week ago
Într-un discurs-moștenire, Biden îi predă lui Trump o politică externă în care SUA “câștigă competiția mondială”: China nu ne va depăși. De când a început războiul, eu am stat în centrul Kievului, nu Putin
- EDITORIALE1 week ago
Iulian Chifu: Succesiunea lui Trudeau la conducerea Canadei în epoca Trump
- ROMÂNIA1 week ago
Care sunt principalele realizări ale României în 2024 și care sunt domeniile în care țara noastră are potențialul de a se dezvolta (clasament al asociației ”Cred în România”)
- ROMÂNIA6 days ago
Ciolacu: Bugetul pentru 2025, construit pe o abordare prudentă care să permită închiderea anului cu un deficit de 7%
- ROMÂNIA5 days ago
Românii își aleg președintele pe 4 mai. Campania electorală începe pe 18 februarie