Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți 24 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au transmis duminică un mesaj video comun cu ocazia aniversării a 75 de ani de la crearea Organizației Națiunilor Unite, marcată anul acesta mai mult în mediul virtual din cauza pandemiei de COVID-19.

“Putem aborda problemele globale numai dacă lucrăm împreună și promovăm cooperarea internațională. Împreună putem construi societăți mai rezistente și mai ecologice. Uniți suntem puternici”, este mesajul care însoțește videoclipul publicat pe contul de Twitter al președintelui Consiliului European, Charles Michel.

“Mai mult decât oricând, astăzi, cooperarea internațională garantează succesul pe mai departe al ONU în beneficiul cetățenilor noștri”, a transmis președintele Klaus Iohannis, în mesajul său.

În ce-i privește, Angela Merkel și Emmanuel Macron au făcut apel la multilateralism și la unitate globală.

Long live the @UN! From the European Union #UNGA75.

We can only address global issues by working together and promoting international cooperation.

Pulling together we can build more resilient and greener societies.

🇺🇳 UN & EU 🇪🇺

UNITED WE ARE STRONGER pic.twitter.com/BVTh5bduCX

— Charles Michel (@eucopresident) September 27, 2020

Liderii europeni au înregistrat aceste mesaje în contextul unui summit virtual cu prilejul celei de a 75-a aniversări a ONU, având în vedere că Adunarea Generală de la New York nu se va desfășura asemenea cutumei, cu lideri globali vorbind de la tribuna unicului for global.

În mesaje separate transmise în cursul săptămânii, cancelarul german Angela Merkel a cerut luni o reformare a Organizației Națiunilor Unite și o mai mare unitate între membrii săi. Merkel urmat unui discurs susținut de președintele francez Emmanuel Macron, acesta avertizând că ”casa noastră comună este în dezordine” și fundaţiile sale se erodează, zidurile sale crapă chiar sub loviturile violente ale celor care au construit-o.

Din partea României, ministrul de externe Bogdan Aurescu a transmis Adunării Generale a ONU că România va acționa neobosit în sprijinul cooperării multilaterale și a ordinii internaționale bazate pe reguli.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat într-un interviu pentru săptămânalul Journal du dimanche că liderul de la Minsk Aleksandr Lukaşenko “trebuie să plece”, informează duminică AFP.

“Ceea ce se întâmplă în Belarus este o criză de putere, o putere autoritară care nu poate accepta logica democraţiei şi care se agaţă cu forţa. Este clar că Lukaşenko trebuie să plece”, a declarat Macron, potrivit Agerpres, care amintește că liderul de la Elysee va efectua de luni până miercuri prima sa vizită în Lituania şi Letonia, două state baltice care speră în sprijinul său în confruntarea cu criza politică din Belarus şi cu presiunile Rusiei.

Alături de Estonia, Lituania și Letonia au adoptat o serie de sancțiuni coordonate care se adresează unui număr de 30 de oficiali ai regimului de la Minsk, inclusiv președintele autoritar Aleksandr Lukașenko, care a fost declarat persona non-grata în cele trei state baltice. Mai mult, lidera opoziţiei din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, s-a refugiat în Lituania.

Preşedinţia franceză a indicat că “nu este exclus” ca Emmanuel Macron să se întâlnească la Vilnius cu opozanta belarusă, care s-a aflat săptămâna trecută la Bruxelles pentru întâlniri cu Comisia pentru afaceri externe din Parlamentul European și cu miniștrii de externe din țările UE, însă aceștia din urmă au eșuat în a ajunge la un consens privind un cadru de măsuri restrictive împotriva autorităților din Belarus pe fondul opoziției Ciprului.

Svetlana Tihanovskaia a declarat joi pentru Le Figaro că “aşteaptă multe” de la Macron şi speră că acesta “se va implica în a ne ajuta să ieşim din impas”.

Franţa solicită o tranziţie paşnică în Belarus prin încheierea represiunii şi apoi prin iniţierea unui dialog care să ţină seama de voinţa populaţiei “evitând riscul unei represiuni mai mari sau chiar o intervenţie a Rusiei”, a reamintit preşedinţia franceză.

Vizita lui Macron în Letonia și Lituania va surveni cu câteva zile înainte de summitul special al Consiliului European din 1-2 octombrie, consacrat exclusiv relațiilor externe ale UE și îndeosebi situației din Belarus. Poziția lui Emmanuel Macron privind criza din Belarus apare în condițiile în care Uniunea Europeană și Statele Unite și-au armonizat pozițiile în privința lui Lukașenko. Departamentul de Stat, statele membre ale UE și Parlamentul European au anunțat, pe rând, că nu îl recunosc pe Aleksandr Lukașenko drept ”președintele legitim ales al Belarusului”.

În ceea ce priveşte rolul preşedintelui rus Vladimir Putin în găsirea unei soluţii la criza politică declanşată după realegerea contestată a preşedintelui Lukaşenko pe 9 august, Emmanuel Macron consideră că suntem încă departe de o astfel de ipostază.

“Întâmplător am vorbit cu Vladimir Putin pe 14 septembrie, în ziua în care l-a primit pe Lukaşenko la Soci. I-am spus că Rusia are un rol de jucat şi acest rol poate fi pozitiv dacă îl determină pe Lukaşenko să respecte adevărul urnelor şi să elibereze prizonierii politici. Asta a fost acum două săptămâni, suntem încă departe”, a declarat preşedintele francez.

În competiția dintre marile puteri în secolul al XXI-lea, Uniunea Europeană este alături de SUA și nu de China, a afirmat vineri, în cadrul Adunării Generale a ONU, președintele Consiliului European Charles Michel.

“De când am devenit președinte al Consiliului European, mi s-a pus adesea o întrebare atât simplă, cât și brutală”, a spus Michel în discursul său pre-înregistrat și difuzat pe ecranele sălii Adunării Generale onusiene de la New York.

“În noua rivalitate dintre Statele Unite și China, de partea cui va fi Uniunea Europeană? Răspunsul meu este următorul: Suntem profund conectați cu Statele Unite. Împărtășim idealuri, valori și o afecțiune reciprocă care au fost consolidate prin încercări ale istoriei“, a subliniat, cu tărie, Michel, într-o perioadă în care relația transatlantică a fost supusă unor teste de reziliență pe fondul mandatului lui Donald Trump la Casa Albă sau a dezbaterii privind autonomia strategică europeană.

Deși a recunoscut că există uneori “abordări sau interese divergente” între Bruxelles și Washington, Michel a spus că Europa nu împărtășește valorile pe care se bazează sistemul politic și economic din China.

“Nu vom înceta să promovăm respectarea drepturilor universale ale omului, inclusiv cele ale minorităților precum uigurii. Sau în Hong Kong, unde sunt puse sub semnul întrebării angajamentele internaționale care garantează statul de drept și democrația”, a completat el, având în vedere că SUA au cerut insistent partenerilor europeni să se alăture în confruntarea tiraniei Partidului Comunist Chinez.

“China este un partener crucial în abordarea provocărilor comune, precum încălzirea globală, COVID-19 sau reducerea datoriilor în Africa. Și China este, de asemenea, un partener comercial important. Cu toate acestea, suntem hotărâți să reechilibrăm această relație către o mai mare reciprocitate și o concurență mai loială”, a spus Michel în discursul său.

Remarcile lui Michel au urmat unui summit prin videoconferință, alături de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și cancelarul german Angela Merkel, cu președintele chinez Xi Jinping, ocazie cu care liderii europeni au reafirmat viziunea că Beijingul este “un concurent economic” și “un rival sistemic”, deși nu au neglijat nici importanțai cooperării în dosare de interes comun precum schimbările climatice și relațiile comerciale.

În schimb, pledoaria șefului Consiliului European este subsecventă primului discursul privind Starea Uniunii Europene al Ursulei von der Leyen, care a arătat, în premieră, că Uniunea Europeană este “pregătită să construiască o nouă agendă transatlantică” indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA, acolo unde președintele Donald Trump, un contestatar al Uniunii Europene, concurează cu fostul vicepreședinte Joe Biden.

Punerea în dezbatere a ideii că Europa ar avea de ales între SUA și China într-o confruntare hegemonică a celor două a pornit de la o afirmație a lui Josep Borrell de la finalul lunii mai. Înaltul Reprezentant al Uniunii a invocat “sfârșitul sistemului global condus de SUA” și zorii “secolului asiatic”, spunând că presiunea de a alege o tabără este în creștere.

Ulterior, acesta a revenit asupra declarațiilor sale privind presiunea de a alege o tabără: “UE nu este neutră în această confruntare. Împărtășim același sistem politic cu SUA și nu vrem să îmbrățișăm sistemul politic din China“. În schimb, șeful diplomației europene a afirmat cu acea ocazie că el are în vedere o doctrină Sinatra, referindu-se la melodia “My Way”, pe care în cursul lunilor următoare a definit-o ca o pledoaria pentru ca UE să investească în suveranitatea sa strategică.

Referirile la autonomia strategică europeană au lipsit însă din discursul președintelui Comisiei Europene privind Starea Uniunii.