Social-democraţii din Finlanda, care conduc o coaliţie guvernamentală formată din cinci partide, au ales-o duminică pe Sanna Marin, ministrul transporturilor în vârstă de 34 de ani, să devină premier săptămâna viitoare, urmând să fie cel mai tânăr prim-ministru din istoria ţării, preluând această funcţie după demisia lui Antti Rinne, informează Reuters.

Antti Rinne a demisionat la începutul acestei săptămâni după ce Partidul de Centru, membru al coaliţiei, a spus că îşi retrage sprijinul pentru el din cauza felului în care a gestionat o grevă a poştaşilor.

“Avem multă muncă de făcut pentru a restabili încrederea”, a declarat Sanna Marin presei după ce a obţinut la limită votul în rândul membrilor din conducerea partidului, informează Agerpres.

Pe locul al doilea s-a plasat Antti Lindman, şeful grupului parlamentar al partidului (SDP).

“Avem un program de guvernare comun care ţine coaliţia împreună”, a mai spus Sanna Marin.

Coaliţia, care a ajuns la guvernare în urmă cu doar şase luni, a convenit să continue programul după ce Rinne a anunţat că demisionează la cererea Partidului de Centru.

Antti Rinne a demisionat săptămâna trecută după ce un membru al coaliției de guvernământ și-a retras sprijinul pentru acesta pe fondul nemulțumirilor legate de gestionarea unor greve ale muncitorilor din companiile de stat.

Demisia premierului Rinne vine într-un moment delicat, în care Finlanda se află pe ultima sută de metri la prezidarea Consiliului Uniunii Europene și joacă rolul central în negocierile privind componența următorului Cadru Financiar Multianual 2021-2027, negocieri marcate de tensiuni între statele membre care doresc diminuarea alocărilor bugetare către anumite domenii și state membre, precum România, care s-au coalizat pentru a obține mai mulți bani pentru coeziune și agricultură, fonduri vitale pentru dezvoltarea regiunilor europene rămase în urmă. 

Noua Comisie Europeană, prima din istorie condusă de o femeie, precum și noul președinte al Consiliului European și-au preluat oficial prerogativele duminică, 1 decembrie, cu un program care se anunţă foarte încărcat şi cu mai multe propuneri concrete în primele 100 de zile de la preluarea mandatului. Preluarea acestor mandate coincide și cu un alt capitol de istorie europeană, aniversarea a 10 ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, actul de funcționare al Uniunii Europene prin intermediul căruia, de pildă, a fost creată instituția Consiliului European.

Noii lideri ai celor două instituții UE, succesori ai lui Jean-Claude Juncker și Donald Tusk, Ursula von der Leyen și Charles Michel vor fi prezenți duminică la Casa Istoriei Europene de la Bruxelles, alături de președintele Parlamentul European David Sassoli și președinta Băncii Centrale Europene Christine Lagarde, la o ceremonie de marcare a unui deceniu de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

Ursula von der Leyen și Charles Michel au devenit președinții Comisiei Europene și Consiliului European în urma unui acord între șefii de state sau de guverne. Spre deosebire de Michel, care a trebuit validat doar de liderii europeni, von der Leyen a trecut printr-un amplu proces de învestire în funcție, de la un vot majoritar fragil de alegere în funcție în Parlamentul European, la formarea echipei de comisari europeni și audierile complexe și prelungite ale acestora în comisiile PE și până la votul consistent din 27 noiembrie. Prima Comisie Europeană condusă de o femeie și de un german după 52 de ani a fost validată cu 461 de voturi, 157 împotrivă, 89 abțineri. 

În lipsa unui comisar desemnat al Marii Britanii, împotriva căreia a fost lansată o procedură de infringement, noua Comisie Europeană este formată din 27 de comisari, între care și comisarul pentru transporturi nominalizat de România, Adina Vălean. Structura Comisiei Europene 2019-2024 este următoarea:

Președinte: Ursula von der Leyen (Germania, PPE);

Trei vicepreședinți executivi: Frans Timmermans (Olanda, PES – responsabil Pactul Ecologic European); Margrethe Vestager (Danemarca, Renew Europe – responsabil o Europă pregătită pentru era digitală); Valdis Dombrovskis (Letonia, PPE – responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor și comisar pentru servicii financiare)

Cinci vicepreședinți: Josep Borrell (Spania, PES – Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate); Věra Jourová (Cehia, Renew Europe – valori și transparență); Margaritis Schinas (Grecia, PPE – promovarea modului nostru de viață european; Maroš Šefčovič (Slovacia, PES – relații interinstituționale și prospectivă); și Dubravka Šuica (Croația, PPE -Democrație și demografie).

Alți 18 comisari europeni, după cum urmează: Johannes Hahn (Austria, PPE – portofoliul pentru buget și administrație); Didier Reynders (Belgia, Renew Europe – portofoliul pentru justiție); Mariya Gabriel (Bulgaria, PPE – portofoliul pentru inovație, cercetare, tineret, cultură și educație); Stella Kyriakides (Cipru, PPE – portofoliul pentru sănătate); Kadri Simson (Estonia, Renew Europe – portofoliul pentru energie); Jutta Urpilainen (Finlanda, PES – portofoliul pentru parteneriate internaționale); Thierry Breton (Franța, Renew Europe – portofolil pentru piață internă, politică industrială, industira de apărare și spațiu); Olivér Várhelyi (Ungaria, PPE – portofoliul pentru vecinătate și extindere); Phil Hogan (Irlanda, PPE – portofoliul pentru comerț); Paolo Gentiloni (Italia, PES – portofoliul pentru economie); Virginijus Sinkevičius (Lituania, Verzii – portofoliul pentru mediu, oceane și pescuit); Nicolas Schmit (Luxemburg, PES – portofoliul pentru locuri de muncă și afaceri sociale); Helena Dalli (Malta, PES – portofoliul pentru egalitate); Janusz Wojciechowski (Polonia, ECR – portofoliul pentru agricultură); Elisa Ferreira (Portugalia, PES – portofoliul pentru coeziune și reforme); Adina Vălean (România, PPE – portofoliul pentru transporturi); Janez Lenarčič (Slovenia, Renew Europe – portofoliul pentru gestionarea crizelor); Ylva Johansson (Suedia, PES – portofoliul pentru afaceri interne).

Mai multe despre noua Comisie Europeană aici.

Citiți și Ursula von der Leyen pentru Calea Europeană: Fondurile pentru coeziune și agricultură vor fi integrate în conceptul mai larg al Pactului Ecologic European și al digitalizării. Va trebui să ajustăm bugetul

Citiți și Ursula von der Leyen pentru Calea Europeană: Europa nu va fi niciodată o alianță pur militară. Uniunea Europeană a Apărării va fi întotdeauna complementară cu NATO

Politico Europe: Care sunt provocările noii Comisii?

Printre promisiunile pe care le-a făcut în Parlamentul European înainte de votul de confirmare din iulie sunt propunerea unui Pact ecologic european în urma aplicării căruia Europa ar urma să devină primul continent neutru din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050, propunerea unui instrument legal privind instituirea unui salariu minim corect la nivelul UE, propunerea de măsuri de transparenţă privind salarizarea menite să asigure echitatea de gen, precum şi iniţierea unei legislaţii asupra “implicaţiilor umane şi etice” ale inteligenţei artificiale.

Într-un articol intitulat “Provocarea reală de 100 de zile a Ursulei von der Leyen”, Politico Europe prezintă calendarul primelor 100 de zile ale noii Comisii Europene, în care, pe lângă sarcinile asumate de preşedinta sa, echipa executivului european va trebui să gestioneze şi numeroase alte chestiuni aflate sau nu în afara controlului său.

Deşi mandatul oficial al noii Comisii a început pe 1 decembrie, prima întâlnire oficială a Colegiului Comisarilor va avea loc pe 4 decembrie, în care vor fi luate mai multe decizii birocratice, printre care metodele de lucru, inclusiv ordinea de succesiune în executiv, respectiv ordinea în care vicepreşedinţii îi vor prelua atribuţiile în absenţă.

Pe 11 decembrie se aşteaptă deja ca Ursula von der Leyen să-şi prezinte Pactul ecologic european sau “European Green Deal”, un pachet foarte ambiţios de propuneri pentru combaterea schimbării climatice, care se anticipează că va fi piesa de rezistenţă a preşedinţiei ei.

von der Leyen speră ca liderii UE, care se vor aduna la Consiliul European pe 12 decembrie, se vor pune de acord asupra obiectivului de neutralitate din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050. Mulţi militanţi ai cauzei susţin că sunt necesare obiective şi mai ambiţioase, dar liderii UE nu au adoptat nici măcar obiectivul referitor la 2050 la summitul din luna iunie din cauza opoziţiei unor ţări din Europa Centrală şi de Est.

Iar a doua zi, la Consiliul European, se aşteaptă o discuţie tensionată privind noul Cadru Financiar Multianual, care se va aplica pe o perioadă de şapte ani începând cu 1 ianuarie 2021. Ursula von der Leyen şi echipa ei vor depune eforturi pentru a schimba gândirea liderilor statelor membre pentru a face loc priorităţilor ei politice, care nu au fost luate în considerare când Comisia Europeană şi-a prezentat propunerea ei iniţială de buget, în mai 2018.

Înainte de finalul anului, Comisia von der Leyen, împreună cu experţii naţionali în securitate cibernetică, trebuie să finalizeze o listă de măsuri pe care ţările le pot lua pentru a reduce riscurile asupra reţelelor 5G.

31 ianuarie, ziua a 62-a dintre primele o sută ale mandatului ei, ar putea fi ziua Brexitului sau a unei noi amânări. În funcţie de evoluţiile din Marea Britanie, Ursula von der Leyen şi echipa ei ar putea începe în sfârşit negocierile privind un acord comercial cu Londra, dacă nu cumva liderii UE vor fi acceptat o nouă amânare.

Politico Europe mai notează că după primele 100 de zile, chiar dacă va reuşi să mobilizeze majorităţi în Parlamentul European și depășească diviziunile şi tensiunile între capitalele europene, şi chiar să treacă peste capcana Brexit-ului şi pericolele sale, noua şefă a a Comisiei Europene tot va mai avea în faţă 94% din mandat şi o sumedenie de probleme.

Donald Tusk i-a predat, vineri, lui Charles Michel mandatul de președinte al Consiliului European, în cadrul unei ceremonii ce a avut loc în clădirea Consiliului, la Bruxelles. Fostul prim-ministru polonez, șef al Consiliului European din 2014, va prelua funcția de președinte al Partidului Popular European, în vreme ce Michel, fost prim-ministru al Belgiei, devine lider al instituției responsabile de organizarea summit-urilor europene în urma unui acord între șefii de state sau de guverne din țările UE.

”După cum ați observat, problema conducerii Consiliului este o chestiune internă belgiano-poloneză. Nu văd de ce am schimba asta”, a glumit Donald Tusk, în condițiile în care primul președinte al Consiliului European a fost Herman van Rompuy (2009-2014, la rândul său fost prim-ministru belgian.

Tusk, care a ales un mod inedit de a-i preda ștefeta lui Michel, a inventariat din nou crizele pe care UE le-a avut de înfruntat, culminând cu Brexit și glumind că ”unii observatori includ în aceste crize și faptul că au fost doi de Donald, la Washington și la Bruxelles”. Donald Tusk este recunoscut pentru modul original în care 

”Obiectivul nostru comun este și ar trebui să fie unitatea Uniunii Europene. (…) Sunt foarte mândru că în ultimii cinci ani am avut privilegiul de a servi Europa. Nu pentru a servi o idee abstractă, ci pentru oameni, națiuni și interesele lor comune. Europa este cel mai bun loc de pe Pământ, cel puțin atâta timp cât rămâne un continent de libertate și stat de drept, care este locuit de o comunitate conștientă de istoria și cultura sa”, a completat Tusk.

De cealaltă parte, Charles Michel și-a început discursul de primire a mandatului cu un tribut pentru Donald Tusk și a subliniat că ”va fi un privilegiu să servească cetățenii europeni”.

”În ultima lună, am călătorit prin Europa, vorbind cu oamenii. Am auzit atât de multe idei pozitive despre cum putem colabora și crea o unitate de neîntrerupt. Impresia mea copleșitoare este energia și optimismul despre viitorul Europei. Astăzi Uniunea noastră ar trebui să fie mândră de cât de departe am ajuns. Două războaie mondiale, un război rece, Zidul Berlinului, dictaturile au distrus vieți. Toate acestea sunt în spatele nostru. Astăzi trăim în pace. Dar trebuie să rămânem vigilenți, foarte vigilenți. Vreau să fac totul pentru a promova respectul și înțelegerea reciprocă între liderii europeni și țările noastre. (…) Vreau ca Europa să devină lider global al economiei verzi, cu locuri de muncă, inovație și o calitate înaltă a vieții. Trebuie să găsim o cale de înaintare care să funcționeze pentru toate statele membre. Și oamenii lor”, a spus Michel.

Ca parte a turneului său diplomatic înainte de preluare mandatului, Charles Michel s-a aflat, miercuri, la București pentru o întrevedere cu Klaus Iohannis.

Primul eveniment major pentru Charles Michel în noua sa funcție va fi Consiliul European de iarnă din 12-13 decembrie.