Președintele francez Emmanuel Macron a îndemnat joi Europa să se trezească la realitate că nu este suficient de înarmată în fața amenințărilor globale, precum agresiunea Rusiei, care reprezintă o provocare existențială pentru continent.

Într-un important discurs despre Europa rostit la Sorbona, în ceea ce a părut o reeditare a discursului din 2017, Macron a cerut Europei să adopte o strategie de apărare “credibilă” care să fie mai puțin dependentă de SUA, după ce acum șapte ani a propus Inițiativa pentru o Europă suverană, unită și democratică.

Acum, Macron a revenit la unele dintre temele unui discurs pe care l-a ținut în septembrie 2017, la câteva luni după preluarea mandatului, în aceeași locație – Universitatea Sorbona din Paris -, dar într-un context care, la șapte ani distanță, a fost dat peste cap de Brexit, Covid-19 și invazia Rusiei în Ucraina.

Discours sur l’Europe. https://t.co/WAUhV5ZP5B

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) April 25, 2024

Europa trebuie să se ridice la înălțimea provocărilor unei lumi schimbate și să-și sporească apărarea, a declarat Macron, avertizând că UE nu este suficient de înarmată pentru a face față unor amenințări globale precum războiul Rusiei în Ucraina, a precizat liderul francez, citat de France24.

El a descris comportamentul Rusiei după invazia sa în Ucraina ca fiind “dezinhibat” și a spus că nu mai este clar unde se află “limitele” Moscovei.

“Europa noastră poate muri” – avertismentul celui care a decretat “moartea cerebrală a NATO” și a pledat pentru suveranitate europeană

De asemenea, Macron a tras un semnal de alarmă cu privire la ceea ce a descris ca fiind nerespectarea regulilor comerciale globale atât de către Rusia, cât și de către China, făcând apel la Uniunea Europeană să își revizuiască politica comercială.

“Europa noastră de astăzi este mortală și poate muri. Poate muri și acest lucru depinde doar de alegerile noastre”, a spus Macron, conform Le Monde și Deutsche Welle, liderul francez  avertizând că Europa nu este “înarmată împotriva riscurilor cu care ne confruntăm” într-o lume în care “regulile jocului s-au schimbat”.

El a spus că supraviețuirea blocului european “depinde doar de alegerile noastre” și a avertizat că “regulile jocului” s-au schimbat și că UE nu este “înarmată împotriva riscurilor cu care ne confruntăm”, Macron fiind recunoscut pentru astfel de declarații tari după ce în 2019, la 70 ani de la înființarea NATO, a afirmat Alianța Nord-Atlantică este în moarte cerebrală.

“Suntem încă prea lenți și nu suntem suficient de ambițioși”, a spus liderul de la Paris, făcând apel la o “Europă puternică”.

Parce que l’Europe c’est nous tous, Européens, je m’adresserai à vous demain. pic.twitter.com/DOHcWCBVkS

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) April 24, 2024

Președintele francez a cerut de mult timp ca Uniunea Europeană să se afirme ca un bloc geopolitic coeziv în fața rivalității cu Statele Unite și China și este un susținător puternic al politicii declarate a Bruxelles-ului de a obține “autonomie strategică”.

Joi, Macron a acuzat Washingtonul și Beijingul că au decis “să nu mai respecte regulile comerțului”, citând legea americană de reducere a inflației. El a afirmat că astfel de politici ar putea duce la “sărăcirea” Europei. 

În context, el a cerut o “revizuire” a politicii comerciale a UE pentru a apăra interesele europene.

“Nu poate funcționa dacă suntem singurii din lume care respectăm regulile comerțului – așa cum au fost redactate în urmă cu 15 ani – dacă chinezii și americanii nu le mai respectă prin subvenționarea sectoarelor critice”, a spus el.

Europa nu trebuie să fie niciodată “vasală” a SUA

Macron a susținut conceptul de suveranitate europeană, făcând apel la autonomie în domeniul apărării și al economiei.  “Cum putem să ne construim suveranitatea, autonomia, dacă nu ne asumăm responsabilitatea de a ne dezvolta propria noastră industrie europeană de apărare?”, a întrebat el.

“Trebuie să construim acest concept strategic al unei apărări europene credibile pentru noi înșine”, a declarat Macron, adăugând că Europa nu poate fi “vasalul” Statelor Unite. El a spus că va cere partenerilor europeni propuneri în următoarele luni și a adăugat că Europa are nevoie, de asemenea, de propria capacitate în domeniul apărării și securității cibernetice.

Europa “trebuie să arate că nu este niciodată vasala Statelor Unite și că știe să vorbească și cu toate celelalte regiuni ale lumii”, a subliniat președintele francez.

Macron a mai spus că ar trebui să se acorde prioritate furnizorilor europeni în achiziționarea de echipamente militare și a susținut ideea unui împrumut european pentru a finanța acest efort.

Extrema dreaptă conduce în sondajele de opinie din Franța înainte de alegerile europene

Fidel demersurilor sale răsunătoare – Inițiativa pentru o Europă suverană, unită și democratică la Sorbona sau scrisoarea către europeni privind “Renașterea europeană” – Macron a căutat să stabilească prin discursul “Sorbona II” o foaie de parcurs în timp ce europenii se pregătesc să meargă la urne în iunie 2024, iar liderii UE elaborează noua agendă strategică pentru perioada 2024-2029.

Macron speră prin acest discurs să relanseze sentimentul pro-european.

Sondajele arată că Franța, a doua țară ca mărime din UE, ar urma să trimită victorioasă în viitorul Parlament European pe formațiunea de extremă-dreapta a lui Marine Le Pen, care ar deveni cel mai mare partid național din PE alături de CDU din Germania. Aceste date relevă și o scădere semnificativă a Renew Europe, grupul politic la a cărui fondare partidul lui Emmanuel Macron a pus umărul.

Sondajele de opinie pentru alegerile europene din 9 iunie din Franța indică o susținere doar în jur de 10% pentru coaliția centristă a lui Macron, cu mult sub Adunarea Națională (RN) de extremă-dreapta, care se situează la aproximativ 30%, în timp ce socialiștii se află pe locul al doilea, în urma taberei prezidențiale.

Conform măsurătorilor sociologice, este probabil ca sprijinul pentru extrema dreaptă să crească în următorul Parlament European, dar partidele pro-europene – PPE, S&D, Renew și Verzii – vor deține în continuare 62,9% din locurile din Parlament în ceea ce este denumită drept “super marea coaliție” sau “cordon sanitar pro-european” în fața anti-europenilor. 

UE și China au convenit asupra unei foi de parcurs comune pentru cooperarea în domeniul economiei circulare. Această foaie de parcurs definește acțiunile pe care atât UE, cât și China le vor întreprinde pentru a le pune în aplicare până în 2024 în temeiul Memorandumului de înțelegere UE-China privind economia circulară.

Acțiunile prezentate în foaia de parcurs se concentrează asupra materialelor plastice, inclusiv asupra negocierilor în curs de desfășurare pentru un tratat global privind materialele plastice, dar și asupra lanțurilor valorice ale bateriilor și asupra refabricării.

„Tranziția către economia circulară este o provocare globală și necesită schimbări majore în toate țările din întreaga lume. Prin această foaie de parcurs, continuăm colaborarea noastră fructuoasă cu China pentru a impulsiona economia circulară și a crea noi oportunități pentru o producție și un consum mai durabile. Un angajament mai strâns și continuu cu China este esențial pentru a realiza nu numai economia circulară, ci și alte ambiții comune în materie de mediu“, a declarat comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius.

Primul atelier de lucru privind tranziția către o economie circulară pentru materialele plastice în UE și China este planificat pentru luna mai 2024. În cadrul acestuia se vor discuta mai detaliat aspecte legate de proiectare și de abordarea ciclului de viață în cadrul economiei circulare, de măsurile UE și China privind materialele plastice de unică folosință și de cele mai recente evoluții privind materialele plastice biobază, biodegradabile și compostabile. În cursul anului 2024 vor urma ateliere de lucru privind lanțurile valorice ale bateriilor și refabricarea.

Foaia de parcurs comună a fost convenită în marja Forumului Mondial al Economiei Circulare, între directorul general pentru Mediu al Comisiei Europene și vicepreședintele Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă din China. Aceasta va fi revizuită în cadrul următorului dialog la nivel înalt privind economia circulară.

Europarlamentarii au aprobat joi, în ultima sesiune plenară a Parlamentului European înainte de alegerile din iunie, Actul privind industria cu zero emisii nete pentru a sprijini producția de tehnologii curate în UE.

Potrivit unui comunicat al instituției, Actul privind industria cu zero emisii nete, convenit deja în mod formal cu statele membre, stabilește obiectivul ca, până în 2030, capacitatea Uniunii de producție strategică globală de tehnologii cu zero emisii nete să atingă cel puțin 40 % din nevoile de implementare ale Uniunii, pe baza planurilor naționale pentru energie și climă (NECP) și pentru a acoperi 15% din valoare globală de piață a acestor tehnologii.

Printre tehnologiile care vor fi sprijinite se numără toate tehnologiile regenerabile, nucleară, de decarbonizare industrială, de rețea, tehnologiile de stocare a energiei și biotehnologia.

Prevederile vor simplifica procesul de autorizare, stabilind termene maxime de autorizare a proiectelor, în funcție de scopul și rezultatul lor.

Acordul prevede crearea de văi industriale ”zero net”, accelerând procesul de autorizare prin delegarea unor părți privind colectarea probelor pentru evaluările de mediu către statele membre.

Criterii de sustenabilitate și reziliență

Sistemele naționale de sprijin care au ca scop să încurajeze gospodăriile și consumatorii să treacă mai repede la tehnologii precum panourile solare și pompele de căldură vor trebui să țină seama de criteriile de sustenabilitate și reziliență. Procedurile de achiziții publice și licitațiile pentru utilizarea surselor de energie regenerabilă ar trebui, de asemenea, să respecte astfel de criterii, în condițiile care urmează să fie definite de Comisie, pentru cel puțin 30% din volumul licitat pe an în statul membru sau, alternativ, pentru un maxim de șase gigawați licitați pe an și pe țară.

Legislația va încuraja finanțarea din veniturile provenite din sistemul național de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) și pentru majoritatea proiectelor strategice prin intermediul Platformei Tehnologii Strategice pentru Europa (STEP), reprezentând un pas spre un fond european pentru suveranitate.

Legislația a fost adoptată cu 361 de voturi pentru, 12 de voturi împotrivă și 45 de abțineri. Trebuie adoptată formal de Consiliu înainte de a deveni lege.

Aceste prevederi vin în contextul în care Uniunea Europeană are nevoie de o cantitate considerabilă de tehnologii energetice nepoluante pentru a atinge obiectivele climatice pentru 2030 și 2050.

Citiți și: Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării

Liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii

Europa importă în mare măsură aceste tehnologii, iar multe țări din afara UE și-au intensificat eforturile de a-și extinde capacitatea de producție de energie curată.