Connect with us

U.E.

Manfred Weber lansează, la Atena, un plan în 12 puncte pentru șefia Comisiei Europene în care propune ”un tratat global împotriva plasticelor de unică folosință și 5 milioane de locuri de muncă pentru tineri”

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Candidatul Partidului Popular European la funcția de președinte al Comisiei Europene, Manfred Weber, va lansa marți, la Atena, un plan alcătuit din 12 puncte, document ce face parte din programul său de campanie pentru poziția de top la nivelul executivului european și în care va propune, între altele, un tratat global pentru interzicerea plasticului de unică folosință.

Dacă nu luptăm rapid în întreaga lume împotriva mizeriei din mări, următoarea generație va avea probleme imense. Voi propune un tratat global care interzice plasticul de unică folosință“, a declarat Weber pentru cotidianul german Bild am Sonntag.

Potrivit sursei citate de Politico Europe, Manfred Weber vrea să se asigure că acordurile comerciale negociate de UE vor pune capăt muncii ilegale a copiilor în întreaga lume. 

Printre cele 12 propuneri ale sale se vor număra promisiunea creării a 5 milioane de locuri de muncă pentru tineri, acordarea de credite pentru locuințe pentru familiile tinere prin intermediul Băncii Europene de Investiții sau creșterea numărului de angajați ai  Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă(Frontex) cu până la 10.000 de persoane până în 2022.

Propunerea lui Weber privind un tratat global împotriva plasticelor de unică folosință apare în contextul în care Parlamentul European a votat luna trecută interzicerea produselor din plastic de unică folosință din 2021. Potrivit Comisiei Europene, mai mult de 80% din deșeurile marile sunt din plastic. Produsele vizate de această legislație constituie 70% din totalul deșeurilor marine.

În ce privește creșterea numărului de angajați ai Frontex, eurodeputații au adoptat săptămâna trecută, la ultima sesiune plenară din acest ciclu legislativ, noi măsuri de consolidare a poliției de frontieră și a gărzii de coastă, pentru o mai bună protecție a granițelor externe ale UE. Între măsuri se regăsește și cea privind înființarea unui nou corp permanent al cărui personal operațional să ajungă la 5.000 de angajați și în 2021, urmând ca până în 2027 corpul permanent să devina pe deplin operațional, cu 10.000 de angajați. Acesta va include, de asemenea, un grup de reacție rapidă pentru intervenții în situații de urgență.

Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European în ultimii cinci ani, este candidatul popularilor europeni la funcția de președinte al Comisiei Europene, poziție pentru care concurează cu mai mulți candidați de top ai celorlalte familii politice europene, îndeosebi Frans Timmermans, actual prim-vicepreședinte al Comisiei Europene și candidatul socialiștilor europeni.

Președintele Comisiei Europene este propus de șefii de stat sau de guvern, reuniți la nivelul Consiliului European, luând în calcul rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European din 23-26 mai. Ulterior, acesta trebuie să primească un vot de susținere din partea Parlamentului European.

Ultimele sondaje – care iau în calcul participarea Marii Britanii la alegeri – estimează că PPE va obţine 180 de locuri în noul legislativ, S&D 149 de locuri, iar ALDE 76.

 

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Țările UE pledează pentru o strategie mai robustă privind China, însă șeful diplomației europene și Germania nu vor să urmeze politica de sancțiuni aplicată de SUA

Published

on

© European Union

Miniştrii europeni de externe au discutat vineri prin videoconferinţă despre o consolidare a strategiei lor faţă de China pentru a contracara diplomaţia tot mai agresivă a Beijingului şi pentru a grăbi eforturile menite să pună capăt accesului neîngrădit pentru companiile chineze în Europa, relatează agenţia Reuters, potrivit Agerpres.

În contextul criticilor europene faţă modul în care China a gestionat focarul de coronavirus declanşat în această ţară, miniştrii europeni au avut această discuţie înaintea a două posibile summituri UE-China, primul preconizat pentru sfârşitul lunii iunie şi celălalt în septembrie.

Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a cerut o strategie ”mai robustă” faţă de China şi a transmis Consiliului de Securitate al ONU ”îngrijorarea profundă” a europenilor faţă de noua lege chineză privind securitatea în Hong Kong, adoptată joi.

”Considerăm că aceasta riscă serios să submineze principiul o ţară, două sisteme”, a spus Borrell după reuniunea miniştrilor europeni, referindu-se la autonomia Hong Kong-ului. ”Relaţia noastră cu China se bazează pe încredere şi respect reciproc, dar această decizie pune aceste lucruri în discuţie”, a completat el, conform unui comunicat.

În pofida acestor reacţii, UE încearcă să găsească o cale de mijloc în raport cu rivalitatea americano-chineză, fiind puţin probabil ca UE să urmeze exemplul SUA de instituire a unor sancţiuni împotriva Chinei, ideea unei asemenea măsuri fiind dezaprobată însuşi de Borrell, la fel şi de ministrul german de externe Heiko Maas, care a pledat mai degrabă pentru dialog.

Pe de altă parte, în interior, UE este divizată cu privire la politica de urmat faţă de China, unele dintre statele membre având relaţii apropiate cu Beijingul şi beneficiind de generozitatea acestuia.

Citiți și Bogdan Aurescu, la reuniunea miniștrilor de externe din UE: România pledează pentru redefinirea relațiilor UE-China și pentru importanța coordonării transatlantice

Uniunea Europeană a fost supusă recent unor critici pentru că a cedat unei acțiuni de cenzură din partea Chinei, care a dispus eliminarea unui pasaj dintr-un articol de opinie semnat în comun de cei 27 de ambasadori ai țărilor UE acreditați la Beijing și care trebuia publicat în China Daily, un cotidian ce aparține Partidului Comunist Chinez. Totodată, la o reuniune virtuală a ambasadorilor germani care a avut loc luni, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a dat de înțeles că Europa ar putea fi nevoită să aleagă între China și Statele Unite ca principal aliat pe scena mondială pe fondul schimbărilor geopolitice.

Borrell a recunoscut anterior că UE a fost naivă în ceea ce privește relația cu China, afirmațiile sale fiind făcute după ce Beijingul a făcut presiuni pentru eliminarea unor pasaje critice cu privire la acțiunile Chinei dintr-un raport privind dezinformarea realizat de Serviciului European de Acțiune Externe, dar și după ce autoritățile chineze au dispus cenzurarea unui articol de opinie semnat de ambasadorii statelor membre ale UE la Beijing.

La momentele respective, Josep Borrell a dat asigurări că diplomații Uniunii Europene “nu vor mai permite niciodată” Chinei să cenzureze declarații ale UE.

De asemenea, șeful diplomației europene declara la începutul lunii mai că China este un rival sistemic al Europei, care a fost “puțin naivă” cu privire la intențiile Beijingului, acesta adăugând că abordarea Uniunii Europene în raport cu China devine din ce în ce mai realistă.

Totodată, el a emis un avertisment cu privire la tensiunea din ce în ce mai mare dintre China și SUA și tulburarea geopolitică globală pe care a produs-o focarul de coronavirus, precizând că pandemia de COVID-19 “a aruncat în aer” ordinea globală, și a cerut o anchetă internațională independentă privind răspândirea pandemiei.

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: Semnatarii Declarația Grupului de interes al PE privind accesul echitabil la asistența medicală solicită eliminarea restricțiilor de export pentru medicamente

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Semnarea Declarației Grupului de interes al Parlamentului European privind accesul echitabil la asistența medicală este un document prin care se atrage atenția Comisiei Europene să investească mai mult în găsirea unor soluții pentru combaterea pandemiei și să nu lase pe nimeni în urmă nici după criza COVID-19, transmite eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE).

 

„Vedem cu toții că răspândirea COVID-19 a pus societățile și economiile noastre sub tensiune și a arătat ce lipsuri sunt în sistemele de sănătate. Încă dinainte de pandemie, Europa se confrunta cu deficit de medicamente, iar acest gol este accentuat acum de criză. Avem nevoie de o procedură accelerată pentru punerea pe piață, în condiții de maximă siguranță, a medicamentelor și vaccinurilor împotriva COVID-19 și, mai apoi, de o procedură comună de achiziții publice, care să evite specula și creșterea nejustificată a prețurilor”, spune Dan Motreanu.

Acesta mai explică că pacienții cronici au, de asemenea, nevoie să li se garanteze tratamentele care nu au substitut. Și, cum nicio țară nu poate asigura furnizarea tuturor medicamentelor, noi, eurodeputații semnatari ai acestui apel către Comisia Europeană, solicită eliminarea restricțiilor de export pentru medicamente.

„Criza COVID-19 ne-a învățat că nu trebuie să lăsăm pe nimeni în urmă, nici acum și nici în viitor. E clar că prioritatea imediată a UE este să asigure acces echitabil la diagnostice, medicamente, dispozitive medicale și echipamente de protecție pentru toate statele lovite de pandemie. Salutăm eforturile făcute de Comisie și sumele alocate pentru cercetare însă trebuie să avem mereu în vedere că boala nu cunoaște granițe, iar pacienții au drepturi egale”, punctează eurodeputatul PPE.

De asemenea, eurodeputații semnatari ai declarației solicită Comisiei să continue inițiativele planificate anterior: Planul pentru combaterea cancerului, siguranța pacienților, sănătatea digitală, spațiul european de date privind sănătatea și îngrijirea integrată, strategia farmaceutică pentru Europa. Nu în ultimul rând, Europa trebuie să pună accent special pe sănătatea mintală. Actuala criză a avut și are un impact psihosocial puternic în special în rândul persoanelor cu afecțiuni cronice și a celor în vârstă.

„Sănătatea nu este doar o problemă națională. Este o prioritate urgentă a politicii de sănătate europeană. Tocmai de aceea, nu mai putem accepta rolul limitat al UE în gestionarea amenințărilor fundamentale pentru sănătatea cetățenilor europeni”, mai spune Dan Motreanu.

Continue Reading

U.E.

Comisia Europeană lansează un site care vine în sprijinul europenilor care doresc să-și petreacă vacanța în alte țări ale Uniunii Europene

Published

on

Comisia Europeană finalizează un site web pentru ca europeni care doresc să-și petreacă vacanța în alte țări ale Uniunii Europene să vadă clar opțiunile de care dispun, a precizat comisarul european pentru Piață Internă, Thierry Breton, la postul BFM Business, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”Acum avem protocoale comune pentru trecerea frontierelor, pentru a-i primi pe turişti în locurile lor de vacanţă”, a declarat comisarul, în contextul în care cele 27 de state membre UE ridică treptat măsurile restrictive impuse pentru a combate răspândirea COVID-19.

Site-ul în cauză, numit Reopen.eu, va ”centraliza toate bunele practici, astfel încât, dacă doriţi să vă deplasaţi prin UE, să ştiţi cum să faceţi pentru a ajunge dintr-un punct în altul şi ce veţi găsi la sosire, inclusiv în termeni de precauţie”, a explicat Thierry Breton.

Amintim că Executivul european a cerut statelor membre ale spațiului Schengen și statele asociate spațiului Schengen la începutul lunii mai să prelungească cu încă 30 de zile, până la 15 iunie, restricția temporară privind călătoriile neesențiale către UE. Cu toate acestea, unele țări membre ale Uniunii Europene au demarat deja acțiuni individuale de redeschidere a frontierelor, în pofida apelului Executivului european la măsuri coordonate.

De altfel, reședintele Adunării Naționale a Franței, Richard Ferrand, și omologul său german, Wolfgang Schaeuble, președintele Budestagului, au cerut redeschiderea cât mai rapidă a frotierelor din Europa, după câteva săptămâni de restricționare a circulației ca urmare a pandemiei de coronavirus.

Să nu uităm că la 15 aprilie președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cooperare cu președintele Consiliului European, Charles Michel, au prezentat o foaie de parcurs europeană pentru ridicarea treptată, într-un mod coordonat, a măsurilor de izolare adoptate de statele membre în vederea limitării răspândirii viruslui SARS-CoV-2. În acest context, Comisa Europeană a stabilit prin foaia de parcurs trei principii-cheie: o abordare europeană, un calendar și măsuri de însoțire.

În ceea ce privește sectorul turistic, Executivul european a prezentat la mijlocul lunii mai pachetul de recomandări și linii directoare pentru a ajuta statele membre să ridice treptat restricțiile de călătorie și să permită firmelor din domeniul turismului să își reia activitatea, după luni de carantină, respectând, în același timp, măsurile necesare de sănătate.

Pachetul de recomandări urmărește să ajute sectorul turistic europeană să-și revină în urma pandemiei de coronavirus, sprijinind întrepinderile, asigurându-se, în același timp, că Europa continuă să fie principala destinată a turiștilor.

Pachetul Comisiei pentru turism și transport include:

– o strategie globală de redresare pentru anul 2020 și nu numai,

– o abordare comună pentru restabilirea liberei circulații și ridicarea restricțiilor la frontierele interne ale UE, într-un mod gradual și coordonat,

– un cadru care să asigure restabilirea treptată a transportului, garantând în același timp siguranța pasagerilor și a personalului,

– o recomandare care urmărește să facă din voucherele de călătorie o alternativă atractivă la rambursarea în numerar,

– criterii pentru reluarea treptată, în condiții de siguranță, a activităților turistice și pentru elaborarea de protocoale sanitare pentru unitățile de primire turistice cum ar fi hotelurile.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending