Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European, cere Guvernului României să retragă candidatura lui Ioan Mircea Pașcu la poziția de comisar european interimar

Published

on

Liderul grupului PPE în Parlamentul European, Manfred Weber, a cerut marți Guvernului României să retragă candidatura lui Ioan Mircea Pașcu pentru poziția de comisar european interimar, oferind drept exemplu decizia Guvernului din Estonia, care a decis să nu o mai propună pe Kadri Simson pentru poziția de comisar interimar.

Apreciem decizia guvernului estonian de a nu propune un comisar interimar pentru perioada rămasă până la finalul mandatului, evitând o inacceptabilă risipă din banii plătitorilor de taxe. Cere acum guvernului român să facă același lucru. Procesul de aprobare trebuie stopat”, a scris Weber, pe Twitter.

Guvernul Estoniei a decis luni că nu mai este necesar să ocupe un post de comisar european în actuala Comisie aflată pe final de mandat, preferând ca persoana desemnată să se concentreze pe responsabilitățile pe care le va avea în Comisia condusă de Ursula von der Leyen, Kadri Simson fiind deopotrivă propunerea executivului de la Tallin pentru poziția de comisar european interimar și comisar în Colegiul Comisiei Ursulei von der Leyen.

Estonia și România au decis la începutul lunii iulie, după ce Andrus Ansip și Corina Crețu au devenit europarlamentari, să nominalizeze candidați pentru a deveni membri ai actualei Comisii Europene până la finalul mandatului. Spre deosebire de executivul din Estonia, a cărei propunere a fost trimisă și pentru viitoarea Comisie, Guvernul României l-a propus pe Ioan Mircea Pașcu pentru perioada rămasă din mandatul 2014-2019, aproximativ patru luni.

La acel moment, președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker s-a opus numirii unor noi comisari din cauza costurilor pe care le vor determina instalările în funcție a unor comisari europeni, evaluate de executivul la 1 milion de euro/ comisar pentru următoarele patru luni.

În schimb, președintele Comisiei Europene a fost nevoit să se conformeze noii situații după ce Consiliul Uniunii Europene a respins propunerea sa ca urmare a opoziției Estoniei și a României.

În consecință, la 12 iulie, Jean-Claude Juncker a trimis o scrisoare președintelui Parlamentului European David Sassoli prin care confirma competențele celor doi candidați din partea României și Estoniei – Ioan Mircea Pașcu și Kadri Simson – pentru a deveni comisari europeni interimari, însă a decis atunci să nu le aloce acestora niciun portofoliu. În această situație a nealocării niciunui portofoliu, potrivit procedurii, Pașcu și Simson ar fi trebuit audiați de Conferința Președinților de Comisii din Parlamentul European, lucru care nu s-a întâmplat din cauza imposibilității acestui format de a se reuni.

Cel mai recent, președintele Comisiei pentru Control Bugetar (CONT) a Parlamentului European, Monika Hohlmeier, i-a transmis o scrisoare președintelui Legislativului european, David Sassoli, prin care îi transmite acestuia din urmă că nu ar trebui să accepte numirea celor doi comisari interimari, printre care și Ioan Mircea Pașcu, invocând faptul că ar fi costuri de mult prea ridicate, pentru un mandat de doar câteva săptămâni.

Actuala Comisie Europeană își încheie mandatul la 31 octombrie, iar executivul Ursulei von der Leyen, în care a fost nominalizată Rovana Plumb din partea României, își va prelua atribuțiile la 1 noiembrie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) explică ce așteptări are Parlamentul European de la Bugetul UE pentru perioada 2021-2027

Published

on

© European Union 2019 – EP/photographer

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei ITRE,  explică ce așteptări are Parlamentul European de la Bugetul UE pentru perioada 2021-2027. 

Într-o postare pe Facebook, Cristian Bușoi precizează că bugetul pe termen lung al UE ajută „milioane de studenți, mii de cercetători, orașe, companii, regiuni și ONG-uri, contribuind, de asemenea, la sănătatea cetățenilor și siguranța alimentelor, drumuri noi și mai bune, căi ferate și aeroporturi, un mediu mai curat și o mai bună securitate la frontierele externe ale UE”.

 

Astfel, pentru bugetul multianual pentru perioada 2021-2027, Parlamentul European dorește să finanțeze adecvat noile inițiative ale UE (de exemeplu, combaterea schimbărilor climatice sau a sărăciei în rândul copiilor), să mențină finanțarea pentru agricultură și susținerea regiunilor mai sărace, precum și să stimuleze programele pentru cercetare, studenți și IMM-urile.

Bugetul UE pe termen lung stabilește limite pentru utilizarea finanțării, nu doar în general, ci și în anumite domenii politice, pe o perioadă de șapte ani. 

Menționăm în acest context că Parlamentul European s-a declarat dezamăgit de eșecul Consiliului European de a găsi un acord cu privire la următorul cadru financiar multianual și la resursele proprii

Parlamentul propune un buget multianual echivalent cu 1,3% din venitul național brut (VNB) al UE, ceea ce se află cu mult peste propunere respinsă a președintelui Charles Michel, care a înaintate liderilor europeni o propunere de finanțare de 1,074% din VNB. Acest proiect cuprindea tăieri de 11 miliarde de euro la politica de coeziune și de 14% la politica agricolă, două politici tradiționale pe care Parlamentul European le susține puternic și asupra cărora nu dorește să facă concesii. 

Continue Reading

Gheorghe Falcă

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE): Un proiect european de aproximativ 4 milioane de euro a schimbat fața Palatului Cultural din Arad

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Palatul Cultural a redevenit o bijuterie arhitecturală din patrimoniul Aradului grație unui proiect european de aproximativ 4 milioane de euro, transmite eurodeputatul PNL, Gheorghe Falcă.

Într-o postare pe Facebook, eurodeputatul menționează că acoperișul, fațada principală și sala de spectacole ale Palatului Cultural au fost reabilitate, iar punctul final în acest proiect l-a constituit dezvelirea statuii lui Ludovic Szántay, arhitectul arădean care a proiectat clădirea.

Gheorghe Falcă mai spune că acest moment a fost marcat prin organizarea unui concert special de orgă, care a fost „o investiție de aproximativ 3 milioane de lei din bugetul local, prima investiție de acest tip din România ultimilor 60 de ani”.

Eurodeputatul consideră că reabilitarea Palatului Cuultural este o dovadă a faptului că „Administrația PNL Arad a înțeles nevoia de dezvoltare culturală a unui oraș și importanța investițiilor în acest domeniu”.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu avertizează: Sute de mii de programe europene, în pericol, dacă Bugetul UE 2021-2027 nu este aprobat la timp

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Fostul comisar european pentru politica regională, actualul eurodeputat Corina Crețu, avertizează asupra riscului de continuitate, de anul viitor, a „sute de mii de programe din întreaga Uniune Europeană” în contextul în care liderii europeni nu au putut ajunge nici la summitul special al Consiliului European, încheiat ieri, la un acord asupra Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027. 

Într-o postare pe Facebook, actualul eurodeputat menționează blocajul creat între țările Europei de Vest și cele din Est, care, în opinia sa, este „o situație care riscă să lase răni greu de vindecat” și își exprimă regretul, în calitate de fost membru al Comisiei Juncker, că „propunerea acesteia – care a încercat să acomodeze toate nevoile și ambițiile – nu a fost luată în considerare”.

Totuși, spune aceasta, „e îmbucurător faptul că statele care au nevoie de reducerea decalajelor – cele care fac parte din Grupul “Prietenii coeziunii” (și din care face parte și România, n.r.) – au rămas unite și s-au luptat pentru a convinge că Uniunea Europeană trebuie sa rămână un proiect politic al solidarității, care urmărește reducerea sărăciei și îmbunătățirea vieții oamenilor”.

În ceea ce privește România,  Corina Crețu spune că este „regretabil faptul că nu există o dezbatere serioasă la nivel național în legătură cu șansele reale pe care le are România pentru o dezvoltare robustă cu ajutorul fondurilor europene”, mai precis o dezbatere în care să se reflecte „asupra modului în care puteam beneficia mai mult de oportunitățile pe care le-am avut, astfel încât să înțelegem cu toții ce putem face mai bine pentru viitor”.

„Așa cum adesea se întâmplă în viață, abia când nu mai ai ceva înțelegi cât de mult însemna acel lucru…Riscăm să trăim această tragedie: am avut miliarde de euro la dispoziție pe care nu le-am folosit acolo unde era cea mai mare nevoie de bani, iar viitorul este incert pentru că, foarte probabil, nu vom mai putea conta pe aceste fonduri”, avertizează Corina Crețu. 

Cu toate acestea, eurodeputatul român speră la un compromis în cadrul negocierilor care vor urma, astfel încât să se găsească un răspuns adecvat cerințelor din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, acelea de reducere a decalajelor de dezvoltare dintre țări, dar și a disparităților din interiorul acestora.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending