Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European, cere Guvernului României să retragă candidatura lui Ioan Mircea Pașcu la poziția de comisar european interimar

Published

on

Liderul grupului PPE în Parlamentul European, Manfred Weber, a cerut marți Guvernului României să retragă candidatura lui Ioan Mircea Pașcu pentru poziția de comisar european interimar, oferind drept exemplu decizia Guvernului din Estonia, care a decis să nu o mai propună pe Kadri Simson pentru poziția de comisar interimar.

Apreciem decizia guvernului estonian de a nu propune un comisar interimar pentru perioada rămasă până la finalul mandatului, evitând o inacceptabilă risipă din banii plătitorilor de taxe. Cere acum guvernului român să facă același lucru. Procesul de aprobare trebuie stopat”, a scris Weber, pe Twitter.

Guvernul Estoniei a decis luni că nu mai este necesar să ocupe un post de comisar european în actuala Comisie aflată pe final de mandat, preferând ca persoana desemnată să se concentreze pe responsabilitățile pe care le va avea în Comisia condusă de Ursula von der Leyen, Kadri Simson fiind deopotrivă propunerea executivului de la Tallin pentru poziția de comisar european interimar și comisar în Colegiul Comisiei Ursulei von der Leyen.

Estonia și România au decis la începutul lunii iulie, după ce Andrus Ansip și Corina Crețu au devenit europarlamentari, să nominalizeze candidați pentru a deveni membri ai actualei Comisii Europene până la finalul mandatului. Spre deosebire de executivul din Estonia, a cărei propunere a fost trimisă și pentru viitoarea Comisie, Guvernul României l-a propus pe Ioan Mircea Pașcu pentru perioada rămasă din mandatul 2014-2019, aproximativ patru luni.

La acel moment, președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker s-a opus numirii unor noi comisari din cauza costurilor pe care le vor determina instalările în funcție a unor comisari europeni, evaluate de executivul la 1 milion de euro/ comisar pentru următoarele patru luni.

În schimb, președintele Comisiei Europene a fost nevoit să se conformeze noii situații după ce Consiliul Uniunii Europene a respins propunerea sa ca urmare a opoziției Estoniei și a României.

În consecință, la 12 iulie, Jean-Claude Juncker a trimis o scrisoare președintelui Parlamentului European David Sassoli prin care confirma competențele celor doi candidați din partea României și Estoniei – Ioan Mircea Pașcu și Kadri Simson – pentru a deveni comisari europeni interimari, însă a decis atunci să nu le aloce acestora niciun portofoliu. În această situație a nealocării niciunui portofoliu, potrivit procedurii, Pașcu și Simson ar fi trebuit audiați de Conferința Președinților de Comisii din Parlamentul European, lucru care nu s-a întâmplat din cauza imposibilității acestui format de a se reuni.

Cel mai recent, președintele Comisiei pentru Control Bugetar (CONT) a Parlamentului European, Monika Hohlmeier, i-a transmis o scrisoare președintelui Legislativului european, David Sassoli, prin care îi transmite acestuia din urmă că nu ar trebui să accepte numirea celor doi comisari interimari, printre care și Ioan Mircea Pașcu, invocând faptul că ar fi costuri de mult prea ridicate, pentru un mandat de doar câteva săptămâni.

Actuala Comisie Europeană își încheie mandatul la 31 octombrie, iar executivul Ursulei von der Leyen, în care a fost nominalizată Rovana Plumb din partea României, își va prelua atribuțiile la 1 noiembrie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dan Motreanu

Dan Motreanu: Eu, ca deputat în Parlamentul European, voi apăra mereu drepturile lucrătorilor români

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE), membru în cea mai mare familie politică a Parlamentului European, a menționat într-un mesaj scris pe pagina de Facebook că va apăra mereu drepturile lucrătorilor români și transmite că toate statele membre trebuie să aplice normele europene în cazul lucrătorilor sezonieri.

”Toate statele membre trebuie să aplice normele Uniunii Europene. Eu, ca deputat în Parlamentul European, voi apăra mereu drepturile lucrătorilor români. Aceștia trebuie să aibă condiții decente de cazare și muncă, oriunde decid să își desfășoare activitatea”.

Liberalul Dan Motreanu precizează că a primit această garanție din partea  comisarului european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, căruia i-a solicitat condiții decente de cazare și muncă pentru lucrătorii sezonieri.

De asemenea, în scrisoarea trimisă către deputatul român, comisarul european a subliniat că lucrătorii sezonieri au aceleași drepturi pentru a ocupa un loc de muncă ca și lucrătorii naționali, iar odată angajați au dreptul la egalitate de tratament cu aceștia în ceea ce privește condițiile de muncă, inclusiv remunerarea. În plus, au dreptul la a aceleași avantaje sociale și fiscale ca și lucrătorii statului membru gazdă, mai informează Dan Motreanu.

Într-o rezoluție adoptată la sfârșitul lunii iunie, Parlamentul îndeamnă Comisia să evalueze situația generală a ocupării forței de muncă și condițiile de sănătate și de siguranță ale lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri, inclusiv rolul agențiilor de muncă temporară, al agențiilor de recrutare, al altor intermediari și al subcontractanților, pentru a identifica lacunele de protecție și eventuala necesitate de a revizui cadrul legislativ existent.

Lucrătorii sezonieri și cei transfrontalieri pot fi angajați în alt stat membru al UE pe baza dreptului lor la liberă circulație pe teritoriul UE. Legislația statelor membre gazdă se aplică în temeiul principiului tratamentului egal. Accesul la ajutorul de șomaj și protecția socială sunt reglementate prin coordonarea sistemelor de securitate socială, în prezent în curs de revizuire.În prezent, 1.3 de milioane de persoane din UE trăiesc într-un stat membru și lucrează în altul.

În 2018, cel mai mare număr de lucrători transfrontalieri a plecat din Polonia pentru a lucra în Germania (125 000 de persoane, dintre care multe lucrează în construcții), din Franța în Luxemburg (88 000), din Germania în Luxemburg (52 000), din Slovacia în Austria (48 000, majoritatea fiind femei care lucrează în sectorul asistenței medicale) și din Franța în Belgia (46 000).

Aproximativ 800 000 până la un milion de lucrători sezonieri sunt angajați în fiecare an în UE, în principal în sectorul agroalimentar: 370 000 în Italia, 300 000 în Germania, 276 000 în Franța și 150 000 în Spania.

Citiți și: Dan Motreanu: Adoptarea de PE a Rezoluției privind drepturile lucrătorilor sezonieri și transfrontalieri obligă practic Comisia Europeană și statele membre să îmbunătățească situația acestora

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Parlamentul European a aprobat finanțări de 585 de milioane de euro pentru srijinul refugiaților sirieni aflați în Turcia, Iordania și Liban

Published

on

© European Union, 2017

Parlamentul European a dat undă verde Uniunii Europene să cheltuie 585 de milioane de euro pentru a continua sprijinul umanitar pentru refugiații din țările din vecinătate. 

Cea mai mare parte a banilor va fi cheltuită în Turcia. Eurodeputaţii au dat undă verde pentru 485 de milioane de euro care să permită continuarea ajutorului umanitar de urgenţă către refugiaţii din Turcia.

Comunitățile gazdă și refugiații sirieni și  palestinieni (tot din Siria)  din Iordania și Liban vor fi sprijiniți cu un total de 100 de milioane euro: ”Acești bani vor fi folosiți pentru finanțarea proiectelor care oferă acces la educație, susțin mijloacele de trai și oferă servicii de sănătate, canalizare, apă și deșeuri, precum și protecție socială”, se arată în comunicatul oficial.

La sfârșitul lunii februarie autoritățile elene s-au confruntat cu un val de refugiație sirieni după ce administrația de la Ankara a anunțat că aceștia nu vor mai fi opriți să ajungă în Europa, în semn de protest fața de uciderea a 33 de soldați turci în Siria.

Reamintim că în luna martie a anului 2016, Uniunea Europeană și Turcia au agreat un acord de limitare a imigrației ilegale, în încercarea de a oferi migranților o alternativă la a-și pune viața în periocol.

Pentru a atinge acest scop, cele două părți au convenit atunci ca toți noii migranți aflați în situație neregulamentară care traversează, începând cu data de 20 martie 2016, frontiera dinspre Turcia către insulele grecești vor fi returnați în Turcia. De asemenea, pentru fiecare sirian care este returnat către Turcia dinspre insulele grecești, un alt sirian va fi relocat dinspre Turcia către UE, ținând seama de criteriile privind vulnerabilitatea ale ONU.

Turcia găzduieşte 3,6 milioane de refugiaţi sirieni.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu, apel la responsabilitatea Guvernului: ”Să acționeze la Curtea de Justiției a UE Pachetul de Mobilitate”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu (PRO România, S&D) consideră Pachetul de Mobilitate o decizie ”incorectă pentru transportatorii din România” și solicită Guvernului României ”să răspundă cu toată responsabilitatea și să acționeze la Curtea de Justiție a UE această Directivă”, fiind  singura soluție ”rațională și echitabilă”.

Potrivit fostului comisar european, deznodământul pentru Pachetul de Mobilitate propus de Comisia Europeană ar fi fost diferit dacă s-ar fi acționat la timp.

Corina Crețu speră că decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene să statueze în consecință de cauză: ”Refuz să cred că Uniunea Europeană este o competiție între state, cu beneficii doar pentru unii.” 

Parlamentul European a aprobat miercuri toate cele trei acte legislative care vizează Pachetul Mobilitate, fără amendamente și în forma adoptată de miniștrii statelor membre ale UE, susținând astfel regulile revizuite pentru a îmbunătăți condițiile de muncă ale șoferilor și pentru a opri denaturarea concurenței în transportul rutier.

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România avertizează că pe termen mediu și lung România va  pierde aproximativ 200.000 de șoferi profesioniști, inclusiv familiile lor și se va confrunta cu o criză fără precedent pe piața muncii: ”Totodată, estimăm că vom pierde 30% din operatorii de transport români care nu vor putea supraviețui crizei coronavirus, iar jumatate din firmele rămase care operează transport rutier internațional vor părăsi România înainte de 18 luni, termenul de intrare în vigoare al tuturor prevederilor Pachetului Mobilitate 1.”

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending