Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Manfred Weber, liderul PPE din Parlamentul European: România merge în direcţia greşită în ceea ce priveşte statul de drept. Guvernul României are o mare responsabilitate în schimbarea direcţiei

Published

on

Candidatul Parlamentului Popular European (PPE) la președinția viitoarei Comisii Europene, Manfred Weber, a lansat joi un apel către guvernul român de a lua măsurile adecvate pentru consolidarea statului de drept și combaterea corupției, avertizând că executivul de la București are o mare responsabilitate în această privință.

Foto: European Parliament

”Ceea ce vrem să realizăm e clar: dorim extinderea spaţiului Schengen, iar România şi Bulgaria trebuie să devină membre ale acestui spaţiu. Este obiectivul nostru comun, este direcţia noastră comună pentru care luptăm. Raportul din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru Bulgaria este foarte pozitiv, vizează implementarea principiilor statului de drept, în timp ce raportul MCV referitor la România este unul extrem de negativ. România merge în direcţia greşită în ceea ce priveşte statul de drept, iar asta creează probleme în legătură cu aderarea la spaţiul Schengen. Încă nu cunoaştem (care va fi) rezultatul discuţiilor despre aderare, dar guvernul României are o mare responsabilitate în schimbarea direcţiei, în caz contrar România are şanse mai mici” de aderare la Schengen, a spus Weber, care este şi liderul grupului europarlamentar PPE, într-o întâlnire cu jurnalişti români la sediul din Bruxelles al Parlamentului European, anunță Agerpres

El a răspuns astfel unei întrebări legate de apariţia în presa bulgară a unor relatări privind întâlnirea sa recentă, desfăşurată la Bruxelles, cu vicepreşedintele partidului bulgar GERB (formaţiune membră a PPE), Ţvetan Ţvetanov. În respectiva întâlnire a fost abordată problema aderării Bulgariei la spaţiul Schengen de liberă circulaţie.

Liderul grupului europarlamentar PPE a evidenţiat faptul că România a făcut mulţi paşi în ceea ce priveşte pregătirea tehnică pentru aderarea la Schengen, dar a atenţionat că, deşi nu există o legătură formală între admiterea în spaţiul Schengen şi raportul MCV, ”din punct de vedere politic problema este aceea că oamenii din restul spaţiului Schengen se tem că lupta împotriva corupţiei din România nu evoluează în mod adecvat”. ”O spun din nou, guvernul român are o mare responsabilitate de a clarifica semnele de întrebare în următoarele săptămâni, altfel situaţia va avea un impact negativ asupra aderării României la Schengen”, a spus eurodeputatul german.

Parlamentul European a votat cu largă majoritate rezoluția privind statul de drept în România, cu o zi înainte ca legislativul european să adopte o rezoluție privind un mecanism cuprinzător la nivelul UE pentru protejarea democrației, a statului de drept și a valorilor fundamentale.

Europarlamentarii au  adoptat cu 473 de voturi pentru, 151 de voturi contra și 40 de abțineri, dintr-un total de 664, documentul referitor la România. 

Documentul abordează chestiunile modificărilor legislației judiciare și penale din România, intervenția violentă a forțelor de ordine la protestele din 10 august, riscurile de dezincriminare a corupției, atacurile la adresa libertății mass-media și invită ”Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale, astfel cum este prevăzut în tratat”.

Astfel, potrivit textului rezoluției, legislativul european solicită, printre altele, ”Parlamentului și Guvernului României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar; îndeamnă la purtarea unui dialog constant cu societatea civilă și subliniază că trebuie abordate chestiunile menționate mai sus pe baza unui proces transparent și incluziv; încurajează solicitarea din proprie inițiativă a avizelor Comisiei de la Veneția cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă.”

Reamintim că marți, 13 noiembrie, Comisia Europeană a publicat cel mai dur raport MCV pentru România din ultimii ani,  în care țara noastră are opt recomandări suplimentare, executivul european cerând Guvernului de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO, la doar o zi distanță după ce cel mai vechi membru al Parlamentului European, germanul Elmar Brok, a cerut activarea articolului 7 împotriva României.

Trebuie amintit că articolul 7 al Tratatului Uniunii Europene, cunoscut și sub numele de ”soluția nucleară”, a fost în trecut activat, de către două instituții diferite, Comisia Europeană, resprectiv Parlamentul European, împotriva Poloniei și Ungariei. 

Tema unei rezoluții privind situația din România este posibilă în condițiile în care la sesiunea plenară din 1-4 octombrie, deputații europeni au dezbătut cu premierul Viorica Dăncilă starea democrației și a statului de drept în țara noastră.

Discuțiile referitoare la situația internă de la București au fost amânate și în contextul în care președintele Klaus Iohannis a susținut pe data de 23 octombrie, la Strasbourg, un discurs privind viitorul Europei și a dezbătut cu membrii Parlamentului European pe marginea acestui subiect.

Situația statului de drept din România a fost abordată și în dezbaterea privind viitorul Europei între președintele Klaus Iohannis și membrii Parlamentului European. Ulterior, într-o conferință de presă cu președintele Parlamentului European, șeful statului  a precizat că rezoluția care ar urma să fie adoptată în Parlamentul European după dezbaterea referitoare la statul de drept în România este una extrem de neobișnuită în contextul preluării de către acel stat membru a președinției Consiliului UE.

Contextul politic din această privință este unul delicat, ținând că cont pe 19 octombrie Comisia de la Veneția a recomandat Guvernului să modifice complet amendamentele aduse ambelor coduripenal și de procedură penală, printr-un proces de consultare cuprinzător și să vină cu propuneri legislative coerente și solide care să aibă sprijinul larg al societății românești și care să respecte standardele europene. 

Trebuie reamintit faptul că Executivul european, prin vocea prim-vicepreședintelui Executivului european, Frans Timmermans, a transmis la data de 4 octombrie o scrisoare premierului Viorica Dăncilă în care acesta solicita lămuriri cu privire la modificările amintite mai sus, un răspuns fiind așteptat până la începutul lunii noiembrie.

În cadrul dezbaterii privind situația statului de drept din România, amintite mai suspremierul Viorica Dăncilă a spus că România va ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția. Discuțiile din plenul reunit la Strasbourg au avut loc la două zile distanță după ce, în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a legislativului european, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, a avertizat Guvernul României cu chemarea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale.

Dezbaterea din Parlamentul European,  care a avut loc la începutul lunii octombrie, a reprezentant cea de-a treia reuniune a deputaților europeni privind situația din România,  în mai puțin de doi ani, după ce plenul Parlamentului European a discutat pe marginea situației din România în februarie 2018, tot la Strasbourg, și în februarie 2017, la Bruxelles, după adoptarea ordonanței 13 privind amnistia și grațierea, ulterior abrogată.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru, co-negociator al PE pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență: Sprijinirea ecosistemelor industriale este esențială pentru redresarea post-pandemie

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Sprijinirea ecosistemelor industriale este esențială pentru redresarea post-pandemie, iar statele membre se pot ghida după Strategia Industrială a UE privind măsurile pe care le pot include în planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR), a declarat eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), co-negociator privind Mecanismul de Redresare și Reziliență și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea acestui instrument.

Pandemia ne-a afectat pe toți la nivel personal, dar și profesional. Unele domenii de activitate au fost complet…

Posted by Dragoș Pîslaru on Tuesday, 20 April 2021

 

„Pandemia ne-a afectat pe toți la nivel personal, dar și profesional. Unele domenii de activitate au fost complet blocate, iar oamenii și-au pierdut sursele de venit. Pentru ei, în special, și pentru toți cetățenii României și ai celorlalte state membre UE, implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) devine un element cheie în perioada următoare, planurile naționale PNRR fiind cele care susțin scoaterea țărilor din căderea economică în care se află pe fondul pandemiei. În cadrul negocierilor pentru MRR, am explicat încă de la început că nu putem vorbi de redresare dacă nu ne gândim la moduri concrete de a ajuta ecosistemele industriale. Și putem face asta identificând cât mai corect nevoile apărute pe fondul pandemiei”, a spus Dragoș Pîslaru, într-un mesaj pe Facebook.

În context, eurodeputatul, membru în Comisia pentru industrie, transport, cercetare și energie (ITRE), a împărtășit câteva idei care merită reținute în urma analizării studiului privind impactul pandemiei asupra economiei statelor membre, realizat de Departamentul tematic al Parlamentului European pentru politici economice, științifice și privind calitatea vieții, după cum urmează:

▪️ sectoarele industriale au fost afectate diferit: dacă digitalizarea a fost chiar favorizată de contextul epidemiologic actual, iar educația și mediul de afaceri au îmbrățișat-o cât de repede a fost posibil în funcție de stat, industriile care se bazau pe contactul cu oamenii au suferit acut în urma restricțiilor de mobilitate impuse.
▪️  mediul cultural, de exemplu, va avea nevoie de mult timp și multă susținere financiară pentru a se recupera după acest șoc.
▪️  anumite industrii, precum cea alimentară sau cea chimică, vor cunoaște o redresare în V, adică rapidă și într-un timp scurt.
▪️ în țările europene s-a observat o tendință clară de investiții și reorientare către o economie verde; industria constructoare de mașini, de pildă, nu a fost atât de grav afectată de pandemie tocmai pentru că mașinile electrice au fost pe un trend ascendent.

Astfel, Dragoș Pîslaru subliniază că în cazul PNRR-urilor „nu există o rețetă care să fie valabilă pentru toată lumea, ci fiecare stat trebuie să vină cu propuneri adaptate la realitățile cu care se confruntă”, însă Strategia Industrială a Uniunii Europene este punctul comun de plecare, documentul explicând în detaliu „cum ne putem transforma economia în a deveni mai competitivă dacă investim în 14 ecosisteme”.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Liderii politici din PE, mesaj de solidaritate pentru Cehia: Un atac cu implicarea agenților secreți ruși este un act de ostilitate inacceptabil 

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

La inițiativa Renew Europe, liderii grupurilor politice din Parlamentul European fac apel la solidaritate în urma rapoartelor recente care arată că au fost implicate servicii de informații rusești GRU în explozia din 2014 din Cehia, unde doi cetățeni cehi și-au pierdut viața, se arată în comunicatul oficial.

„Suntem șocați de rapoartele recente privind implicarea serviciilor de informații rusești GRU în explozia din 2014 a unui depozit de arme din Republica Cehă, în care au fost uciși doi cetățeni cehi. Aceiași agenți GRU sunt legați de otrăvirea lui Serghei și Iulia Skripal în Regatul Unit în 2018. Acesta este un alt atac comis de persoane afiliate statului rus pe un teritoriu suveran din Uniunea Europeană. Acesta demonstrează limitele îngrijorătoare pe care Rusia le va atinge pentru a submina Europa și reconfirmă comportamentul periculos și răuvoitor al guvernului rus”, au transmis liderii.

De asemenea, cei cinci lideri subliniază că un atac cu implicarea serviciilor de informații rusești GRU asupra cetățenilor europeni din oricare dintre statele membre ale UE trebuie privit ca un atac grav asupra întregii Uniunii: Acesta este un act de ostilitate inacceptabil. Astăzi, suntem pe deplin solidari cu Republica Cehă și facem apel la toate statele membre și la Consiliul European să își arate, de asemenea, solidaritatea prin adoptarea unor măsuri ferme, comune și concrete față de Rusia ca răspuns la acest atac.”

Semnatarii inițiativei sunt: Manfred Weber, președintele Grupului PPE, Iratxe García-Perez, președinta Grupului S&D, Dacian Cioloș, președintele Grupului Renew Europe, Philippe Lamberts și Ska Keller, copreședinți Grupul Verzilor/ALE și Ryszard Legutko și Raffaele Fitto, copreședinți Grupul ECR. 

Republica Cehă a anunțat sâmbătă că expulzează 18 membri ai Ambasadei Rusiei la Praga, anunțul fiind cu atât mai suprinzător cu cât este motivat de o suspiciune că serviciile secrete ruse au fost implicate în explozia de la un depozit de muniţii, eveniment petrecut în urmă cu șapte ani.

Gravitatea anunțului a fost subliniată de faptul că însuși premierul Andrej Babis a ieșit alături de ministrul de externe Jan Hamacek, într-o scurtă intervenție televizată, pentru a da vestea, mai precizează sursa menționată, citând Deutsche Welle.

“Există o bănuială bine întemeiată cu privire la implicarea unor ofiţeri ai serviciului de informaţii rus GRU, unitatea 29155, în explozia depozitului de muniţii din zona Vrbetice”, (localitate aflată la circa 300 de kilometri sud-est de Praga), a declarat premierul Babis.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș salută un “acord istoric” privind legea europeană a climei: Va consacra angajamentul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, a salutat miercuri acordul istoric privind legea climatică la care au ajuns negociatorii Parlamentului European și cei ai Consiliului Uniunii Europene.

“Acordul istoric asupra legii climatice va consacra angajamentul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Un moment semnificativ de ambiție, solidaritate și speranță”, a scris Cioloș, pe Twitter.

Parlamentul European şi statele membre ale UE au ajuns miercuri la un acord politic pentru adoptarea obiectivului de reducere netă cu cel puţin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră în UE până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, a anunțat Consiliul UE într-un comunicat, urmat de un mesaj al Comisiei Europene, care a aclamat un “moment istoric”.

Citiți și “Moment istoric”: Acord politic între Parlamentul European și statele UE privind reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030

Acordul asupra obiectivului UE, care va fi integrat oficial într-o lege privind clima aflată în pregătire, survine cu o zi înaintea unui summit virtual despre climă iniţiat de preşedintele american Joe Biden, în cursul căruia Washingtonul ar urma să îşi dezvăluie propriul obiectiv revizuit pentru 2030.

Ținta a făcut obiectul unor negocieri intense între liderii Celor 27, care s-au înţeles în noiembrie asupra unei reduceri de 55%, şi Parlamentul European, care cerea o reducere de cel puţin 60%.

Potrivit Consiliului UE, elementele acordului provizoriu includ și înființarea unui Comitet consultativ științific european privind schimbările climatice, compus din 15 experți științifici de diferite naționalități, cu cel mult 2 membri care dețin cetățenia aceluiași stat membru pentru un mandat de patru ani. 

Acest Comitet independent va avea sarcina, printre altele, de a furniza consultanță științifică și de a raporta cu privire la măsurile UE, obiectivele climatice și bugetele orientative pentru gazele cu efect de seră, precum și coerența acestora cu legislația europeană în domeniul climei și cu angajamentele internaționale ale UE asumate în temeiul Acordului de la Paris.

Acordul politic provizoriu este supus aprobării de către Consiliu și Parlament, înainte de a parcurge etapele formale ale procedurii de adoptare. Acordul provizoriu a fost încheiat de președinția portugheză a Consiliului și de reprezentanții Parlamentului European, pe baza mandatelor instituțiilor respective.

Anul trecut, în decembrie, cei 27 de șefi de state sau de guverne din Uniunea Europeană au ajuns  la un acord privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030, unanimitatea fiind întrunită și într-un moment simbolic, la un an de la lansarea de către Comisia Europeană a Pactului Verde European, considerat drept “momentul omului pe Lună” pentru Europa. 

Continue Reading

Facebook

Team2Share

ROMÂNIA26 mins ago

Moody’s: România, printre principalii câștigători ai creșterii finanțării europene pentru regiunea CEE

ROMÂNIA30 mins ago

Guvernul va aproba Strategia Energetică şi Planul Naţional Integrat Energie-Schimbări Climatice în această lună: Vom avea ţinte noi de regenerabile

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

NextGenerationEU: Comisia Europeană salută decizia Curții Constituționale din Germania de a da undă verde planului de redresare în valoare de 750 mld. euro

U.E.2 hours ago

Sondaj: Tinerii europeni sunt mai îngrijorați de schimbările climatice decât de pandemia de COVID-19

POLITICĂ2 hours ago

Senat: Florian Bodog (PSD) a rămas fără imunitate parlamentară. Marcel Ciolacu anunțase că senatorii social-democrații vor vota pentru ridicarea imunității

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Dragoș Pîslaru, co-negociator al PE pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență: Sprijinirea ecosistemelor industriale este esențială pentru redresarea post-pandemie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Liderii politici din PE, mesaj de solidaritate pentru Cehia: Un atac cu implicarea agenților secreți ruși este un act de ostilitate inacceptabil 

NATO3 hours ago

Bogdan Aurescu găzduiește trilaterala de securitate a miniștrilor de externe din România, Polonia, Turcia. În premieră, vor participa și șefii diplomațiilor din Georgia și Ucraina pe tema tensiunilor din Est

Dacian Cioloș3 hours ago

Dacian Cioloș salută un “acord istoric” privind legea europeană a climei: Va consacra angajamentul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisarul european Adina Vălean: Certificatul verde digital, un facilitator al călătoriilor, nu o condiție prealabilă pentru libera circulație în UE

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending