Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Manfred Weber propune ca principiul Spitzenkandidat să devină ”un act juridic european”: Următoarele Comisii Europene vor trebui debarasate de stigmatul că au fost selectate în culise

Published

on

© EPP/ Twitter

Fostul candidat al PPE la funcția de președinte al Comisiei Europene, Manfred Weber, recunoaște că procesul Spitzenkandidat în baza căruia el a candidat la șefia Comisiei Europene, iar Jean-Claude Juncker a fost numit în fruntea executivului european în 2014, trebuie transpus în legislație.

Într-un editorial semnat în EU Observer, Weber face o serie de șase propuneri pentru îmbunătățirea democrației europene, materialul fiind difuzat cu o zi înainte ca Parlamentul European să voteze asupra candidaturii Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene, a cărei nominalizare de către Consiliul European pentru această funcție a condus la respingerea procedurii candidaților cap de listă (Spitzenkandidaten).

”Acest mandat al Parlamentului European trebuie să devină mandatul democratizării pe mai departe și al democrației parlamentare europene”, a scris Weber, propunând 1) transpunerea în lege a principiului candidaților cap de listă, 2) acordarea dreptului de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European, 3) precum și a dreptului de investigație parlamentară, asemenea parlamentelor naționale.

În primul rând, principiul candidaților cap de listă trebuie să fie consacrat într-un act juridic recunoscut de toți și obligatoriu. În forma sa actuală, principiul nu este perfect, dar este un pas important spre o mai mare democrație și transparență. Următoarele Comisii Europene vor trebui debarasate de stigmatul că au fost selectate în culise, chiar dacă acest lucru este în conformitate cu normele în vigoare. Decizia cu privire la cine va conduce Comisia în viitor ar trebui luată la urne și în Parlamentul European. Acest principiu simplu ar trebui să fie acceptat de toată lumea, inclusiv de Consiliul European”, a spus Weber, cel care a fost respins categoric de o parte însemnată a liderilor europeni, în frunte cu președintele francez Emmanuel Macron, pe motiv că nu are experiență executivă la nivel înalt.

De altfel, după ce șefii de stat sau de guvern au convenit pachetul de nume care vor conduce instituțiile UE în următorii cinci ani, Weber a denunțat o decizie provenită dintr-o ”axă Macron – Orban”

Au existat discuţii în culise şi întâlniri nocturne în cursul cărora axa Macron-Orban s-a impus. Sunt foarte dezamăgit, este clar. În calitate de politician, ştiu că se pot câştiga sau pierde alegeri. Dar ca Emmanuel Macron şi Viktor Orban să măture astfel dintr-o simplă mişcare a mâinii un rezultat electoral, nu mă aşteptam“, a spus Weber în urmă cu zece zile.

Celelalte propuneri consemnate de Manfred Weber în editorialul pentru EU Observer vizează acordarea unui rol cheie Parlamentului European în definirea programului de lucru al Uniunii Europene, crearea unui instrument prin care Parlamentul European să monitorizeze, să analizeze și să corecteze implementarea în legislația națională a regulamentelor și directivelor europene și o nouă definiție a principiului subsidiarității.

”UE și instituțiile sale sunt importante, dar, desigur, nu soluția pentru toate problemele. Trebuie să vă concentrați asupra a ceea ce este cu adevărat necesar și trebuie să vă decideți la nivelul UE. Următoarea Comisie, împreună cu parlamentele naționale și Parlamentul European, ar trebui să clarifice ce sarcini sunt mai bine tratate în Europa și care sunt mai bine la nivel național sau regional”, a detaliat el, referindu-se la și la votul Parlamentului European privind viitorul președinte al Comisiei Europene

”Alegerea președintelui Comisiei în această săptămână este una decisivă. Numai dacă oamenii se recunosc în acțiunile UE, Uniunea Europeană își poate recâștiga încrederea”, a mai spus Manfred Weber, al cărui grup politic și-a manifestat susținerea pentru Ursula von der Leyen, dată fiind proveniența sa din CDU-ului Angelei Merkel, cea mai puternică formațiune națională din Partidul Popular European.

Citiți și Sesiune plenară// Toate privirile spre Parlamentul European: Eurodeputații decid marți dacă Ursula von der Leyen va fi prima femeie președintă a Comisiei Europene

În cazul în care va fi votată de o majoritate absolută (50% plus unu) din membrii componenți ai Parlamentului, von der Leyen va deveni prima femeie președintă a Comisiei și întâiul german care va ocupa această funcție după 52 de ani.

Situația pe marginea acestui subiect este deopotrivă delicată și incertă după dezbaterile pe care von der Leyen le-a avut miercurea trecută cu grupurile politice din Parlamentul European, în contextul în care o majoritate pro-europeană în jurul ei poate fi construită din minim trei grupuri politice.

În urma discuțiilor pe care candidata Consiliului European, convenită cu sprijinul major al lui Emmanuel Macron și al Angelei Merkel, le-a avut miercuri cu grupurile politice din Parlamentul European se disting sprijinul fără echivoc al grupului PPE (182 de eurodeputați)precum și decizia grupurilor Verzilor și GUE/NGL de nu o vota pe von der Leyen la plenara de săptămâna viitoare.

Tabloul politic este întregit de poziții prudente în rândul celor două grupuri politice care pot înclina decisiv balanța – S&D (154 de eurodeputați) și Renew Europe (108 europarlamentari). După discuțiile cu von der Leyen, liderii ambelor grupuri menționate i-au transmis scrisori ministrului german al Apărării în care i-au formulat condiții pentru a-i da un vot favorabil în plenul Parlamentului European.

Incertitudinea cu privire la întrunirea unei majorități este consolidată de existența unei nemulțumiri concrete a Parlamentului European cu privire la rezultatele negocierilor dintre liderii europeni. O dovadă în acest sens a fost refuzul eurodeputaților de a lua în calcul recomandarea Consiliului European de a numi un om politic din Europa de Est din cadrul grupului S&D în fruntea Parlamentului European pentru primul mandat din actuala legislatură, cel ales președinte fiind italianul social-democrat David Sassoli.

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European după un summit cu negocieri maraton și încheiat cu respingerea candidaților instituiți prin intermediul principiului Spitzenkandidat, lui Manfred Weber fiindu-i reproșată lipsa de experiență executivă la nivel înalt, iar Frans Timmermans întâmpinând opoziția țărilor grupului de la Vișegrad, a Italiei, dar și a liderilor PPE care nu au fost de acord ca popularii europeni să cedeze șefia Comisiei Europene.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Relansare economică: Liderii instituțiilor UE susțin că “este esențial” un acord rapid între șefii de stat și de guvern, însă Angela Merkel se arată sceptică

Published

on

© European Union

Cancelarul german Angela Merkel și-a manifestat scepticismul cu privire la convenirea unui acord între liderii UE la summitul extraordinar de săptămâna viitoare consacrat planului de relansare a UE de 750 de miliarde de euro și a Cadrului Financiar Multianual de 1.100 de miliarde de euro.

Merkel și-a arătat această reținere în cadrul unei întâlniri cvadrilaterale pe care a avut-o miercuri, la Bruxelles, cu președinții Comisiei Europene, Consiliului European și Parlamentului European – Ursula von der Leyen, Charles Michel și David Sassoli. Reuniunea a fost convocată de Ursula von der Leyen în baza articolului 324 din Tratat, care prevede un mecanism de consultare și negocieri inter-instituționale între liderii instituțiilor UE.

Potrivit Politico Europe, care citează surse diplomatice, atât în cadrul “mini-summitului” cu liderii instituțiilor europene, cât și în discuții bilaterale, Angela Merkel și-a arătat îngrijorarea cu privire la “rigiditatea pozițiilor unor anumite țări” și și-a exprimat “preocuparea privind posibilitatea unui acord la următorul Consiliu European”.

Cancelarul german s-a aflat miercuri la Bruxelles, în prima sa vizită externă de la izbucnirea pandemiei, prilej cu care a prezentat în Parlamentul European prioritățile președinției germane la Consiliul UE, făcând un apel la unitate și la un acord rapid de relansare a UE: “Nimeni nu poate trece prin această criză pe cont propriu. Cu toții suntem vulnerabili”. În același cadru, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a emis un avertisment către statele membre și a arătat că fondurile de relansare depind de reformele implementate în baza recomandărilor de țară pentru fiecare stat membru al UE.

Pe de altă parte, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, cei patru lideri europeni “au fost de acord că ajungerea rapidă a unui acord asupra unui pachet ambițios de recuperare europeană este cea mai înaltă prioritate a UE pentru săptămânile următoare”.

Este esențial ca șefii de stat și de guvern să ajungă la un acord la această reuniune a Consiliului Europen pentru a permite demararea negocierilor inter-instituționale“, se arată în comunicatul comun al celor patru lideri.

Totodată, ei au subliniat că “închierea unui acord necesită o coordonare puternică a instituțiilor UE” și o “ratificare rapidă a elementelor cheie în concordanță cu prevederile constituționale ale fiecărui stat membru”.

În mod tradițional, negocierea bugetului multianual al Uniunii Europene este procesul unor tratative și reuniuni complexe, de lungă durată și marcate de tensiuni între lideri.

De această dată, în contextul pandemiei de COVID-19, situația este mai complicată. Liderii europeni trebuie să se pună de acord asupra unui buget multianual pentru următorii șapte ani, iar viziunile dintre statele membre sunt diferite. Anumite țări, precum Polonia și Ungaria, se opun unei condiționări a acordării fondurilor europene de criteriul respectării statului de drept. Altele, precum grupul celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, nu au susținut de la început o creștere a contribuțiilor la bugetul multianual, al cărui volum urma să fie afectat de Brexit.

Izbucnirea pandemiei și efectul scontat al celei mai mari recesiuni economice postbelice au determinat Comisia Europeană să vină cu un fond de relansare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde ar urma să fie acordate în regim de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi Bazat pe scheletul propunerii franco-germane de 500 de miliarde de euro, planul Comisiei este susținut de către Franța și Germania, dar și de Spania, Italia și Portugalia, țări ale căror economii sunt puternic afectate de criză.

Pe de altă parte, grupul celor patru state frugale nu este de acord cu această diferență între împrumuturi și subvenții, ele fiind reticente și la propunerea de a obține acest fond prin împrumuturi care ar trebui rambursate în comun pentru o perioadă de maxim 30 de ani, începând cu anul 2028. De asemenea, Grecia nu susține o condiționare a acordării acestor fonduri de criterii bazate pe reformele propuse de Comisia Europeană în mecanismul Semestrului European. Un alt punct disputat în negocieri este identificarea unor noi resurse proprii la nivel european, precum taxa pe plastic sau impozitarea companiilor digitale.

În același context, președintele Parlamentului European a afirmat într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro că eurodeputații continuă să solicite un buget mai mare pentru cercetare și pentru tineri, având în vedere că acest plan de relansare va pune o povară suplimentară pe viitorul generațiilor următoare. David Sassoli a amintit, astfel, că liderii europeni trebuie să țină cont de părerea Parlamentului European, care trebuie să dea votul final asupra planului de redresare și a bugetului multianual.

De asemenea, presa de la Bruxelles a notat luni că președintele Consiliului European este așteptat să prezinte până la finalul săptămânii propunerea sa revizuită privind bugetul multianual și privind planul de relansare, așa numitul “nego-box” pe baza căruia liderii vor dezbate la Consiliul din 17-18 iulie, după ce a avut săptămâna trecută consultări cu toți liderii UE.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Ramona Strugariu solicită din Parlamentul European crearea unui organism european pentru combaterea spălării banilor: Transparența este esențială

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

 

Europarlamentarul Ramona Strugariu (Alianța USR-PLUS, Renew Europe), prezentă în cadrul sesiunii plenare de la Bruxelles, a luat cuvânt în plenul Parlamentului European și a reiterat importanța creării unui organism european de supervizare pentru combaterea spălării banilor și a unei Unități Europene de Informații Financiare.

”Transparența este esențială, iar cine face afaceri curat nu are de ce să se teamă şi să se ascundă”, a menționat aceasta în timpul discursului său din plen.

Ramona Strugariu menționează faptul că aproximativ 1% din PIB-ul UE – reprezentând mai bine de 160 miliarde EUR – face anual obiectul unor activități financiare ilicite, precum spălarea de bani, traficul de arme și de persoane, traficul de droguri, evaziunea fiscală, finanțarea terorismului și alte activități suspecte care afectează viața cetățenilor europeni, potrivit Comisiei Europene, 

Potrivit europarlamentarului român, prin combaterea spălării banilor pot fi salvate chiar și vieți omenești: ”Combaterea spălării banilor și a paradisurilor ne protejează economiile, salvează vieți omenești și are un impact uriaș asupra unor comunități și țări întregi, grav afectate de fenomenul crimei organizate.”

Ramona Strugariu subliniază importanța unei reglementări europene ”clare” și ”curajoase” pentru o combatere eficientă a acestui fenomen: ”După acele încercări nereușite din trecut de transpunere corectă a Directivelor privind combaterea spălării banilor, acum este nevoie de o reglementare europeană clară și curajoasă, care să ne pună la dispoziție un set armonizat de reguli pentru combaterea eficientă a acestui fenomen infracțional.”

Ramona Strugariu este raportor din partea Grupului parlamentar Renew Europe al rezoluție privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, rezoluție care va fi votată vineri, în ultima zi a sesiunii plenare.

”Așa cum este subliniat și în rezoluție, reglementarea ar trebui să acopere, printre altele, domenii precum: identificarea beneficiarului real (beneficial owners), cadrul de cooperare între autoritățile competente și unitățile de informații financiare; protecția persoanelor care raportează suspiciuni de spălare de bani sau finanțare a terorismului”, a mai menționat aceasta.

Eurodeputatul militează pentru o transpunere urgentă în legislație a acestor priorități: ”Trebuie să transformăm urgent aceste priorități în legislație și să monitorizăm activ implementarea și impactul acesteia.”

Continue Reading

CONSILIUL UE

Angela Merkel, apel la apărarea valorilor și democrației europene de pericolul populist: Nu putem lupta împotriva pandemiei cu minciuni și dezinformare, cu ură și denigrare

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Cancelarul german Angela Merkel a făcut miercuri un apel la apărarea valorilor și democrației europene, într-un discurs pe care l-a susținut în plenul Parlamentului European cu ocazia prezentării priorităților președinției germane a Consiliului UE.

Merkel a emis un avertisment cu privire la politicienii care pot încerca să utilizeze criza provocată de pandemia de coronavirs pentru a promova o agendă populistă alimentată de frică și neîncredere.

Nu putem lupta împotriva pandemiei cu minciuni și dezinformare, cu ură și denigrare“, a spus ea, referindu-se la pericolele la adresa democrației.

O democrație are nevoie de adevăr și transparență. Prin asta se distinge Europa, iar Germania va susține acest lucru în timpul președinției sale”, a completat Merkel, în aplauzele sălii

Cancelarul german a făcut aceste precizări în contextul în care a vorbit despre transformările digitale ca provocări și oportunități majore pentru Europa.

Citiți și Angela Merkel, discurs în aplauzele Parlamentului European: Eu cred în Europa, sunt convinsă de idealul european. Europa va fi mai puternică doar dacă vom consolida coeziunea

Drepturile fundamentale, coeziunea, protecția climei, digitalizarea și responsabilitatea Uniunii Europene la nivel mondial sunt cele cinci priorități pe care Germania și le asumă în cadrul președinției sale la Consiliul Uniunii Europene, a spus Angela Merkel, într-un discurs susținut în plenul Parlamentului European de la Bruxelles și care s-a încheiat în aplauzele eurodeputaților.

“Pentru mine sunt foarte importante cinci subiecte: în primul rând, drepturile noastre fundamentale, coeziunea, protecția climei, digitalizarea și responsabilitatea Uniunii Europene la nivel mondial. Aceste cinci priorități sunt importante pentru că noi ne dorim ca Europa să se transforme în mod echitabil. De asemenea, vrem să protejăm și să ocrotim Europa. Doar atunci Europa va rezista într-o lume care se schimbă foarte rapid și, de asemenea, va fi suverană și își va putea asuma răspunderea la nivel mondial”, a spus cancelarul german, în plenul reunit al eurodeputaților.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending