Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Manfred Weber propune ca principiul Spitzenkandidat să devină ”un act juridic european”: Următoarele Comisii Europene vor trebui debarasate de stigmatul că au fost selectate în culise

Published

on

© EPP/ Twitter

Fostul candidat al PPE la funcția de președinte al Comisiei Europene, Manfred Weber, recunoaște că procesul Spitzenkandidat în baza căruia el a candidat la șefia Comisiei Europene, iar Jean-Claude Juncker a fost numit în fruntea executivului european în 2014, trebuie transpus în legislație.

Într-un editorial semnat în EU Observer, Weber face o serie de șase propuneri pentru îmbunătățirea democrației europene, materialul fiind difuzat cu o zi înainte ca Parlamentul European să voteze asupra candidaturii Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene, a cărei nominalizare de către Consiliul European pentru această funcție a condus la respingerea procedurii candidaților cap de listă (Spitzenkandidaten).

”Acest mandat al Parlamentului European trebuie să devină mandatul democratizării pe mai departe și al democrației parlamentare europene”, a scris Weber, propunând 1) transpunerea în lege a principiului candidaților cap de listă, 2) acordarea dreptului de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European, 3) precum și a dreptului de investigație parlamentară, asemenea parlamentelor naționale.

În primul rând, principiul candidaților cap de listă trebuie să fie consacrat într-un act juridic recunoscut de toți și obligatoriu. În forma sa actuală, principiul nu este perfect, dar este un pas important spre o mai mare democrație și transparență. Următoarele Comisii Europene vor trebui debarasate de stigmatul că au fost selectate în culise, chiar dacă acest lucru este în conformitate cu normele în vigoare. Decizia cu privire la cine va conduce Comisia în viitor ar trebui luată la urne și în Parlamentul European. Acest principiu simplu ar trebui să fie acceptat de toată lumea, inclusiv de Consiliul European”, a spus Weber, cel care a fost respins categoric de o parte însemnată a liderilor europeni, în frunte cu președintele francez Emmanuel Macron, pe motiv că nu are experiență executivă la nivel înalt.

De altfel, după ce șefii de stat sau de guvern au convenit pachetul de nume care vor conduce instituțiile UE în următorii cinci ani, Weber a denunțat o decizie provenită dintr-o ”axă Macron – Orban”

Au existat discuţii în culise şi întâlniri nocturne în cursul cărora axa Macron-Orban s-a impus. Sunt foarte dezamăgit, este clar. În calitate de politician, ştiu că se pot câştiga sau pierde alegeri. Dar ca Emmanuel Macron şi Viktor Orban să măture astfel dintr-o simplă mişcare a mâinii un rezultat electoral, nu mă aşteptam“, a spus Weber în urmă cu zece zile.

Celelalte propuneri consemnate de Manfred Weber în editorialul pentru EU Observer vizează acordarea unui rol cheie Parlamentului European în definirea programului de lucru al Uniunii Europene, crearea unui instrument prin care Parlamentul European să monitorizeze, să analizeze și să corecteze implementarea în legislația națională a regulamentelor și directivelor europene și o nouă definiție a principiului subsidiarității.

”UE și instituțiile sale sunt importante, dar, desigur, nu soluția pentru toate problemele. Trebuie să vă concentrați asupra a ceea ce este cu adevărat necesar și trebuie să vă decideți la nivelul UE. Următoarea Comisie, împreună cu parlamentele naționale și Parlamentul European, ar trebui să clarifice ce sarcini sunt mai bine tratate în Europa și care sunt mai bine la nivel național sau regional”, a detaliat el, referindu-se la și la votul Parlamentului European privind viitorul președinte al Comisiei Europene

”Alegerea președintelui Comisiei în această săptămână este una decisivă. Numai dacă oamenii se recunosc în acțiunile UE, Uniunea Europeană își poate recâștiga încrederea”, a mai spus Manfred Weber, al cărui grup politic și-a manifestat susținerea pentru Ursula von der Leyen, dată fiind proveniența sa din CDU-ului Angelei Merkel, cea mai puternică formațiune națională din Partidul Popular European.

Citiți și Sesiune plenară// Toate privirile spre Parlamentul European: Eurodeputații decid marți dacă Ursula von der Leyen va fi prima femeie președintă a Comisiei Europene

În cazul în care va fi votată de o majoritate absolută (50% plus unu) din membrii componenți ai Parlamentului, von der Leyen va deveni prima femeie președintă a Comisiei și întâiul german care va ocupa această funcție după 52 de ani.

Situația pe marginea acestui subiect este deopotrivă delicată și incertă după dezbaterile pe care von der Leyen le-a avut miercurea trecută cu grupurile politice din Parlamentul European, în contextul în care o majoritate pro-europeană în jurul ei poate fi construită din minim trei grupuri politice.

În urma discuțiilor pe care candidata Consiliului European, convenită cu sprijinul major al lui Emmanuel Macron și al Angelei Merkel, le-a avut miercuri cu grupurile politice din Parlamentul European se disting sprijinul fără echivoc al grupului PPE (182 de eurodeputați)precum și decizia grupurilor Verzilor și GUE/NGL de nu o vota pe von der Leyen la plenara de săptămâna viitoare.

Tabloul politic este întregit de poziții prudente în rândul celor două grupuri politice care pot înclina decisiv balanța – S&D (154 de eurodeputați) și Renew Europe (108 europarlamentari). După discuțiile cu von der Leyen, liderii ambelor grupuri menționate i-au transmis scrisori ministrului german al Apărării în care i-au formulat condiții pentru a-i da un vot favorabil în plenul Parlamentului European.

Incertitudinea cu privire la întrunirea unei majorități este consolidată de existența unei nemulțumiri concrete a Parlamentului European cu privire la rezultatele negocierilor dintre liderii europeni. O dovadă în acest sens a fost refuzul eurodeputaților de a lua în calcul recomandarea Consiliului European de a numi un om politic din Europa de Est din cadrul grupului S&D în fruntea Parlamentului European pentru primul mandat din actuala legislatură, cel ales președinte fiind italianul social-democrat David Sassoli.

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European după un summit cu negocieri maraton și încheiat cu respingerea candidaților instituiți prin intermediul principiului Spitzenkandidat, lui Manfred Weber fiindu-i reproșată lipsa de experiență executivă la nivel înalt, iar Frans Timmermans întâmpinând opoziția țărilor grupului de la Vișegrad, a Italiei, dar și a liderilor PPE care nu au fost de acord ca popularii europeni să cedeze șefia Comisiei Europene.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European: Laura Codruţa Kövesi, primul procuror-șef din istoria UE, își poate începe mandatul de șapte ani. Parchetul European trebuie să devină operațional la finalul lui 2020

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene/ Facebook

Laura Codruţa Kövesi, primul procuror-șef din istoria Uninii Europene, își poate începe mandatul în fruntea Biroului Procurorului Public European, o instituție așteptată să devină operațională la finalul anului 2020, a anunțat Parlamentul European într-un comunicat în care publică decizia de validare a numirii lui Kövesi în funcție.

Liderii deputaților europeni au aprobat astăzi numirea Laurei Codruța Kövesi ca prim șef al noului Parchet European. După confirmarea de astăzi, doamna Kövesi își poate începe mandatul de șapte ani”, se arată în comunicatul citat.

Decizia Conferinței Președinților vine după ce Consiliul Uniunii Europene a convenit luni numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror șef european.

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns, la 24 septembrie, la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia. Laura Codruţa Kövesi, în calitate de primul procuror-şef european, va avea un mandat de şapte ani care va consta în special în construirea structurii operaţionale şi administrative a EPPO şi în stabilirea de bune relaţii de lucru cu autorităţile judiciare naţionale.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

 

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Ultimul pas pentru Laura Codruța Kövesi: Parlamentul European a validat-o pentru funcția de procuror șef european

Published

on

© Harvard University

Conferința Președinților din Parlamentul European, organismul care reunește pe președintele instituției și pe liderii grupurilor politice, a făcut ultimul pas pentru numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror-șef european.

Un anunț în acest sens a fost făcut de Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europen, într-o postare Facebook în care a precizat că ”am hotărât împreună cu președintele Parlamentului și cu președinții celorlalte grupuri politice să validăm numirea doamnei Kövesi ca șefă a Parchetului European după ce și Consiliul a convenit să o susțină”.

Decizia Conferinței Președinților vine după ce Consiliul Uniunii Europene a convenit luni numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror șef european.

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns, la 24 septembrie, la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), discuții la Bruxelles cu aleșii locali PNL din Brăila și Ialomița privind accesarea de fonduri europene pentru dezvoltarea comunităților

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Cristian Bușoi (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei de mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, a fost gazda aleșilor locali din județele Ialomița, care s-au aflat miercuri la Bruxelles la invitația eurodeputatului PNL pentru discuții privind accesarea fondurilor europene pentru dezvoltarea comunităților pe care la administrează, potrivit unui mesaj pe Facebook.

 

Primarii care au vizitat Parlamentul European fac parte din familia liberală și reprezintă comunitățile din județele Brăila și Ialomița.

,,Întotdeauna primesc cu plăcere în vizită la Parlamentul European primari liberali preocupați de dezvoltarea comunităților pe care le conduc, prin accesarea fondurilor europene.
Respect și mult succes, domnilor primari din județele Brăila și Ialomița. A fost o bucurie să vă reîntâlnesc!”, este mesajul transmis de Cristian Bușoi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending