Manfred Weber, președintele grupului PPE din Parlamentul European, a reiterat angajamentul popularilor europeni față de perspectiva europeană a statelor din Balcanii de Vest, cu ocazia unei vizite în Serbia, prima oprire pe ,,ruta balcanică” a politicianului german din această săptămână, potrivit unei postări pe Facebook.
Manfred Weber s-a aflat în Serbia luni si marți, unde a discutat cu președintele Aleksandar Vučić provocările din regiune și s-a întâlnit cu societatea civilă, urmând să-și continue turneul balcanic în Macedonia de Nord și în Kosovo.
,,Mesajul meu aici este clar: în grupul PPE al Parlamentului European, rămânem dedicați perspectivei europene pentru regiune și parteneriatul nostru pe termen lung pentru buna guvernare, dezvoltare economică și stabilitate. Europa nu poate ignora importanța strategică și istorică a Balcanilor de Vest pentru continentul nostru”, a afirmat Manfred Weber, în contextul în care începerea negocierilor de aderare la UE cu Macedonia de Nord și Albania au fost blocate de veto-ul Franței în luna octombrie, dând naștere unor temeri legate de scăderea încrederii statelor balcanice cu aspirații europene în parteneriatul cu UE și creșterii prezenței în regiune a marilor competitori ai Uniunii, Rusia și China.
La summitul UE, din 17-18 octombrie, președintele francez, Emmanuel Macron, a fost vârful de lance care a suplberat speranțele Albaniei și Macedoniei de Nord pentru începerea negocierilor de aderare. Pentru refuzul Albaniei i s-au alăturat Danemarca și Olanda, însă în ceea ce privește Macedonia de Nord, doar Franța și-a exprimat dreptul de veto.
Pentru demararea negocierilor de aderare la UE cu un stat terț, este nevoie de unanimitate în Consiliul European, lucru care nu a fost posibil în luna octombrie.
În cadrul unei conferințe de presă, președintele Macron a spus că procesul de aderare trebuie reformat: ,,Aceasta este o dispută despre viziune”, a spus el. ,,Normele de extindere au nevoie de reformă. Nu trebuie să deschidem discuțiile de aderare cu Macedonia de Nord înainte de Albania – trebuie să existe o majoritate pentru discuții cu ambele, împreună. Ar trebui să facem mai mult pentru a ajuta aceste țări să se dezvolte, nu doar să ne luăm angajamente”, a declarat acesta, citat de BBC.
Înainte de a începe discuțiile privind aderarea la UE, potențialii noi membri ai blocului trebuie să realizeze o serie de reforme în domenii precum politica economică, drepturile omului, măsurile anticorupție și statul de drept. În acest sens, Comisia Europeană a declarat, în mai, că Albania și Macedonia de Nord au înregistrat progrese suficiente. Ambele țări au în prezent statutul de „candidat” pentru aderare la UE.
Este important de menționat că, în contextul blocării începerii procesului de negocieri pentru aderare prin veto-ul Franței, Albania și Macedonia de Nord au primit la finele lui octombrie invitația de a adera la Uniunea Economică Eurasiatică (EEU). Invitația a fost adresată de către reprezentantul permanent al Rusiei la UE, Vladimir Chizhov, în cadrul Forului Economic Eurasiatic din Verona, Italia, care a declarat că cele două state balcanice ,,vor găsi mai multă înțelegere în EEU decât în UE”, relatează agenția IBNA.
Tot la sfârșitul lunii octombrie, Serbia a semnat, la Moscova, un acord comercial cu Uniunea Economică Eurasiatică. Documentul a fost semnat de premierul Ana Brnabic, împreună cu omologii săi din Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kyrgyzstan.
Acordul a fost semnat în pofida avertismentelor venite din partea Uniunii Europene cu privire la incompatibilitatea unor asemenea înțelegeri comerciale cu apartenența la UE, proces pentru care Serbia este stat candidat din anul 2014.