Europarlamentarul Dragoș Tudorache (USR, Renew Europe) a fost numit raportor al Parlamentului European pentru Legea privind Inteligența Artificială (AI Act), din partea Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne.

“Legea privind Inteligența Artificială este unul dintre cele mai importante dosare ale acestui mandat, nu doar datorită impactului pe care îl va avea asupra economiei europene și internaționale, ci și pentru că stabilește primele reguli pentru un spațiu încă nereglementat la nivel global, ce ține de tehnologiile viitorului”, a declarat Dragoș Tudorache.

Potrivit acestuia, cele două comisii responsabile de dosar, LIBE (Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne) și IMCO (Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor), vor avea responsabilitatea uriașă de a cadra dezvoltarea inteligenței artificiale în UE.

“Pe de o parte, să devenim mai competitivi pe plan global în ceea ce privește noile tehnologii și, pe de altă parte, să ne asigurăm că drepturile cetățenilor europeni sunt protejate cu ajutorul tehnologiei și că nu transpunem în spațiul digital prejudecăți și discriminări istorice”, a mai adăugat eurodeputatul.

Comisia Europeană a propus în aprilie 2021 noi norme și măsuri menite să transforme Europa în polul mondial al unei inteligenței artificiale (IA) de încredere. Îmbinarea primului cadru juridic privind IA cu un nou plan coordonat cu statele membre va garanta siguranța și drepturile fundamentale ale cetățenilor și ale întreprinderilor, consolidând totodată adoptarea IA, precum și investițiile și inovarea în domeniul IA în întreaga UE. Această abordare va fi completată de noile reglementări privind echipamentele tehnice, care, prin adaptarea normelor de siguranță, urmăresc să sporească încrederea utilizatorilor în noua generație versatilă de produse.

Potrivit executivului UE, datorită noului Regulament privind IA, europenii vor putea avea încredere în oportunitățile pe care le oferă IA. Normele proporționale și flexibile vor aborda riscurile specifice pe care le prezintă sistemele de IA și vor stabili cele mai înalte standarde pe plan mondial. 

Dragoș Tudorache este membru al Parlamentului European din iulie 2019. El a candidat la alegerile din 26 mai 2019 pe listele Alianței USR-PLUS, ocupând poziția a cincea pe listă. În legislativul european, el activează ca membru cu drepturi depline în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne ( LIBE), Delegația pentru relațiile cu Bosnia-Herțegovina și Kosovo (DSEE) și Delegația pentru relațiile cu Statele Unite (D-US). 

În septembrie 2020, Tudorache a fost ales președintele Comisiei speciale a Parlamentului European privind inteligența artificială în era digitală (AIDA). Totodată, eurodeputatul român este raportorul Parlamentului European pentru relația cu Republica Moldova.

În octombrie 2021, ca urmare a retragerii lui Dacian Cioloș din funcția de lider al grupului Renew Europe, Dragoș Tudorache a fost ales vicepreșdinte al celui treilea grup politic ca mărime din Parlamentul European.

Cătălin Predoiu efectuează săptămâna viitoare prima vizită la Bruxelles după revenirea la Ministerul Justiției.

Potrivit agendei Comisiei Europene pentru săptămâna viitoare, acesta se va întâlni vineri, 10 decembrie, cu vicepreședintele Vĕra Jourová, comisarul european pentru valori și transparență, și cu Didier Reynders, comisarul european pentru Justiție.

Vizita acestuia are loc la scurt timp după ce experți ai Comisiei Europene au avut la finalul lunii noiembrie o misiune de evaluare a  Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) și a mecanismului statul de drept în țara noastră.

Discuțiile s-au axat în principal pe aspecte tehnice, fiind punctate progresele înregistrate de România față de momentul ultimului raport MCV din luna iunie, respectiv ultimului raport  privind situația statului de drept din luna iulie. De asemenea, întâlnirea a oferit Ministerului Justiției prilejul de a reitera angajamentul privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). 

Aceasta face obiectul îngrijorărilor exprimate de Comisia Europeană în cel de-al doilea raport privind situația statului de drept din România, publicat la mijlocul lunii iulie.

Potrivit documentului, se poate observa o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în România, în 2021, dar este punctată necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale.

În ceea ce privește raportul referitor la evoluția situației din România în materie de reformă a sistemului judiciar și luptă împotriva corupției, în contextul angajamentelor asumate de aceasta în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), Comisia a salutat faptul că, în 2021, s-a dat un impuls reînnoit reformei și remedierii regreselor înregistrate în perioada 2017-2019. Ca urmare a acestui fapt, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește toate recomandările din cadrul MCV care nu fuseseră încă puse în aplicare, iar multe dintre acestea sunt aproape de a fi îndeplinite dacă progresele rămân constante.

Comisia Europeană a subliniat, în egală măsură, că așteaptă cu interes ca autoritățile române să transpună acest angajament în măsuri concrete, legislative și de altă natură și că va continua să monitorizeze îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV până la îndeplinirea obiectivelor de referință și, în paralel, va continua să colaboreze cu România, așa cum colaborează și cu celelalte state membre, în contextul mecanismului general privind statul de drept. 

De un raport favorabil al MCV depinde și aderarea României la Spațiul Schengen. 

Parlamentul European a adoptat deja un document prin care solicită statelor membre să dea undă verde ”integrării depline a României și Bulgariei în spațiul Schengen”, completând că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Votul asupra acestuia a fost precedat de o dezbatere privind funcționarea spațiului Schengen, în cadrul căreia comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat, în Parlamentul European, că este necesară reconstrucția spațiului Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele interne introduse în timpul pandemiei și “întregirea” acestuia prin aderarea Croației, Bulgariei și României.

Mesajul comisarului european venea să întărească apelul lansat de instituția omonimă prin noua strategie publicată la începutul lunii iunie, în care sublinia că cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume poate deveni mai puternic și mai rezilient prin extinderea sa la țările care respectă deja criteriile de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

România și Bulgaria au făcut pași spre Schengen, din luna iulie primind acces pasiv la Sistemul de Informații privind vizele.

Guvernul Ciucă își propune în programul de guvernare al alianței PNL-PSD-UDMR ”să continue demersurile pentru aderarea României la Spațiul Schengen și pentru aderarea la Zona Euro” și pe cele ce vizează ”finalizarea monitorizării României prin Mecanismul de Cooperare și Verificare”, axându-se pe ”progrese reale în ce privește independența și eficiența sistemului judiciar românesc şi pe participarea la noul mecanism general european de evaluare privind statul de drept, aplicabil tuturor statelor membre.”

Parlamentul European a dat undă verde pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen încă din 2011, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

Emiratele Arabe Unite (EAU) au semnat vineri, cu ocazia vizitei în Dubai a preşedintelui francez Emmanuel Macron, un acord de achiziţie a 80 de avioane de luptă Rafale, construite de grupul francez Dassault Aviation, în valoare de peste 17 miliarde de euro, a informat Palatul Elysée, transmite AFP, potrivit Digi24.

Președintele Emmanuel Macron și prințul moștenitor al Abu Dhabi, Mohammed Bin Zayed Al Nahyan, au semnat contractul în Dubai în timpul unei vizite punctuale a președintelui francez, încheind astfel 13 ani de negocieri inițiate de fostul președinte francez, Nicolas Sarkozy, scrie Politico.eu.

„Pe lângă prezenţa a trei baze militare franceze pe teritoriul Emiratelor, această încredere reciprocă se traduce prin achiziţia a 80 de avioane Rafale, a 12 elicoptere Caracal şi a unor elemente asociate. Este vorba despre o realizare majoră a parteneriatului strategic între cele două ţări”, a subliniat preşedinţia franceză.

„Pentru a dezvolta tehnologiile de mâine, pentru a sprijini antreprenorii noștri vizionari: împreună cu Emiratele Arabe Unite, semnăm un parteneriat de investiții majore. Acționăm împreună pentru securitatea noastră”, a scris Emmanuel Macron, pe Twitter.

Pour développer les technologies de demain, soutenir nos entrepreneurs visionnaires, faire un bond dans le spatial : avec les Émirats arabes unis, nous actons un partenariat d’investissement majeur avec de nombreux acteurs des deux côtés. pic.twitter.com/gENWei2hNG

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) December 3, 2021

Potrivit acordului, avioanele vor începe să fie livrate în 2027 la standardul F4, un program în dezvoltare de aproape 2 miliarde de euro, livrabil în 2024 şi prezentat ca un „salt tehnologic, industrial şi strategic”.

Comanda vizează să înlocuiască cele 60 de aparate Mirage 2000-9 achiziţionate de Emirate în 1998.

„Acesta este un contract istoric cu Emiratele Arabe Unite, un parteneriat strategic care este mai puternic ca niciodată”, a scris pe Twitter ministrul francez al Apărării, Florence Parly, adăugând că este “mândră să vadă excelența industrială franceză în top”.

80 Rafale. Signature d’un contrat historique avec les Émirats arabes unis. Un partenariat stratégique plus solide que jamais. Fière de voir l’excellence industrielle française au sommet.

— Florence Parly (@florence_parly) December 3, 2021

Reacții au venit și din partea ministrului francez al economiei, Bruno Le Maire: „În Emiratele Arabe Unite alături de Emmanuel Macron, prințul moștenitor al Abu Dhabi, Jean-Yves Le Drian și Roselyne Bachelot pentru a consolida cooperarea economică și financiară între cele două țări„ a scris acesta, pe Facebook.

Emiratele au fost al cincilea cel mai important client al industriei de apărare franceze în deceniul 2011-2020, cu comenzi de 4,7 miliarde de euro, conform raportului parlamentar cu privire la exporturile de armament ale Franţei. Comanda este cea mai importantă obţinută pe plan extern pentru acest avion de vânătoare intrat în serviciu în 2014.

Cu toate acestea, acordul ar putea fi văzut ca un „semnal de nerăbdare” în condițiile în care Congresul SUA ezită să aprobe un acord privind F-35, pe fondul preocupărilor legate de relația Emiratelor Arabe Unite cu China, informează Reuters.