Connect with us

U.E.

Manfred Weber reiterează angajamentul grupului PPE față de îndeplinirea aspirațiilor europene ale statelor din Balcanii de Vest în cadrul unei vizite în Serbia

Published

on

© Manfred Weber/Facebook

Manfred Weber, președintele grupului PPE din Parlamentul European, a reiterat angajamentul popularilor europeni față de perspectiva europeană a statelor din Balcanii de Vest, cu ocazia unei vizite în Serbia, prima oprire pe ,,ruta balcanică” a politicianului german din această săptămână, potrivit unei postări pe Facebook.

Manfred Weber s-a aflat în Serbia luni si marți, unde a discutat cu președintele Aleksandar Vučić provocările din regiune și s-a întâlnit cu societatea civilă, urmând să-și continue turneul balcanic în Macedonia de Nord și în Kosovo.

,,Mesajul meu aici este clar: în grupul PPE al Parlamentului European, rămânem dedicați perspectivei europene pentru regiune și parteneriatul nostru pe termen lung pentru buna guvernare, dezvoltare economică și stabilitate. Europa nu poate ignora importanța strategică și istorică a Balcanilor de Vest pentru continentul nostru”, a afirmat Manfred Weber, în contextul în care începerea negocierilor de aderare la UE cu Macedonia de Nord și Albania au fost blocate de veto-ul Franței în luna octombrie, dând naștere unor temeri legate de scăderea încrederii statelor balcanice cu aspirații europene în parteneriatul cu UE și creșterii prezenței în regiune a marilor competitori ai Uniunii, Rusia și China.

La summitul UE, din 17-18 octombrie, președintele francez, Emmanuel Macron, a fost vârful de lance care a suplberat speranțele Albaniei și Macedoniei de Nord pentru începerea negocierilor de aderare. Pentru refuzul Albaniei i s-au alăturat Danemarca și Olanda, însă în ceea ce privește Macedonia de Nord, doar Franța și-a exprimat dreptul de veto.

Pentru demararea negocierilor de aderare la UE cu un stat terț, este nevoie de unanimitate în Consiliul European, lucru care nu a fost posibil în luna octombrie.

În cadrul unei conferințe de presă, președintele Macron a spus că procesul de aderare trebuie reformat: ,,Aceasta este o dispută despre viziune”, a spus el. ,,Normele de extindere au nevoie de reformă. Nu trebuie să deschidem discuțiile de aderare cu Macedonia de Nord înainte de Albania – trebuie să existe o majoritate pentru discuții cu ambele, împreună. Ar trebui să facem mai mult pentru a ajuta aceste țări să se dezvolte, nu doar să ne luăm angajamente”, a declarat acesta, citat de BBC.

Înainte de a începe discuțiile privind aderarea la UE, potențialii noi membri ai blocului trebuie să realizeze o serie de reforme în domenii precum politica economică, drepturile omului, măsurile anticorupție și statul de drept. În acest sens, Comisia Europeană a declarat, în mai, că Albania și Macedonia de Nord au înregistrat progrese suficiente. Ambele țări au în prezent statutul de „candidat” pentru aderare la UE.

Este important de menționat că, în contextul blocării începerii procesului de negocieri pentru aderare prin veto-ul Franței, Albania și Macedonia de Nord au primit la finele lui octombrie invitația de a adera la Uniunea Economică Eurasiatică (EEU). Invitația a fost adresată de către reprezentantul permanent al Rusiei la UE, Vladimir Chizhov, în cadrul Forului Economic Eurasiatic din Verona, Italia, care a declarat că cele două state balcanice ,,vor găsi mai multă înțelegere în EEU decât în UE”, relatează agenția IBNA.

Tot la sfârșitul lunii octombrie, Serbia a semnat, la Moscova, un acord comercial cu Uniunea Economică Eurasiatică. Documentul a fost semnat de premierul Ana Brnabic, împreună cu omologii săi din Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kyrgyzstan.

Acordul a fost semnat în pofida avertismentelor venite din partea Uniunii Europene cu privire la incompatibilitatea unor asemenea înțelegeri comerciale cu apartenența la UE, proces pentru care Serbia este stat candidat din anul 2014.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Traian Băsescu

Eurodeputatul Traian Băsescu: Nu există obiectiv mai mare acum pentru România decât reunificarea cu Republica Moldova

Published

on

© Partidul Miscarea Populara/ Facebook

Fostul preşedinte și actualul eurodeputat Traian Băsescu a declarat vineri că nu există obiectiv mai mare acum pentru România decât reunificarea cu Republica Moldova, menţionând că astfel ţara noastră ar deveni o adevărată putere agricolă şi îi va creşte puterea de vot în UE.

“Foarte mulţi vorbesc degeaba despre Moldova pentru că nu înţeleg nimic şi lucrul acesta puteţi să-l vedeţi în abordarea politică din România. Lipsa de înţelegere a ce înseamnă România ciuntită este atât de mare, încât subiectul reunificării ţării este un subiect care mai mult plictiseşte dacă îl aducem în discuţie. (…) Dincolo de asta, avem un act politic extrem de important, rezoluţia Parlamentului European cu privire la Pactul Ribbentrop – Molotov şi pe care eu am considerat că trebuie tratată ca o continuare a declaraţiei Parlamentului României că este gata pentru unirea cu Republica Moldova. Unirea trebuie să rămână obiectivul nostru fundamental: reîntregirea ţării. Dacă privim la realităţile noi, după cel de-al Doilea Război Mondial trebuie să recunoaştem că singura ţară care nu a lichidat efectiv efectele Pactului Ribbentrop – Molotov suntem noi”, a afirmat Băsescu la Convenţia Românilor de Pretutindeni organizată la Palatul Parlamentului, citat de Agerpres.

El a explicat că “poporul român nu-şi va dobândi demnitatea până când nu va rezolva această nedreptate istorică”.

“Adică, atât timp cât stăm pasivi şi ne uităm că trăim după regula lui Stalin şi a lui Hitler, scuzaţi-mă, dar avem o problemă de conştiinţă, de responsabilitate naţională. Eu nu vreau să dau lecţii nimănui, dar românii trebuie să se trezească. Republica Moldova nu este o afacere, este o nevoie de restabilire a demnităţii unui popor. (…) Reunirea nu este posibilă să se întâmple atât timp cât nu există cifra magică a democraţiei: 50 la sută plus un dintre cetăţenii Republicii Moldova trebuie să voteze la un referendum sau în Parlament. Aşa cum s-a făcut România Mare, ea se poate reface prin vot şi democratic”, a mai spus europarlamentarul Băsescu.

Eurodeputatul PMP a apreciat că rezoluţia Parlamentului European invită România să-şi restabilească demnitatea.

Continue Reading

U.E.

Ministrul de externe Bogdan Aurescu: Fără o politică de extindere activă, Uniunea Europeană riscă să nu mai fie un actor credibil

Published

on

Fără o politică de extindere activă, fără o decizie care să fie luată cât mai curând posibil privind Macedonia de Nord și Albania, Uniunea Europeană riscă să nu mai fie un actor credibil, a declarat, la Digi24, ministrul de externe, Bogdan Aurescu, potrivit Agerpres.

Acesta a amintit de dezbaterea din prezent privind metodologia de extindere a UE, ”care se dorește a fi mai eficientă”.

”Tocmai această discuţie cu privire la metodologia de extindere şi modul în care ea poate să fie mai eficientă, aş spune că această discuţie a adus şi mai mult în atenţie chestiunea extinderii şi importanţa ca Uniunea Europeană să aibă o politică coerentă din acest punct de vedere. Fără o politică de extindere activă, fără o decizie care să fie luată cât mai curând posibil privind Macedonia de Nord şi Albania, Uniunea Europeană riscă să nu mai fie un actor credibil”, a afirmat Aurescu la emisiunea ”Paşaport diplomatic”.

Şeful diplomaţiei române a vorbit despre poziţia ţării noastre privind politica de extindere.

”Poziţia noastră – pe care am exprimat-o şi la Consiliul Afaceri Externe, atunci când s-a discutat acest aspect, pe care o promovăm de fiecare dată şi pe care a precizat-o şi preşedintele României (…) – este aceea că putem avea o discuţie despre eficientizarea metodologiei de extindere, dar ea nu trebuie să blocheze sau să prelungească sau întârzie nejustificat procesul acesta de aderare”, a punctat Aurescu.

În luna decembrie a anului trecut, comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi, a declarat că metodologia revizuită pentru tratativele de extindere, care urmează să fie propună în această lună, va face negocierile de aderare mai ”credibile şi predictibile pentru toate părţile”.

Acesta a adăugat că noul proces de reformă a extinderii UE va garanta că ”dacă o parte îşi respectă obligaţiile, atunci şi cealaltă trebuie să facă la fel”.

În luna octombrie a anului trecut, Franța, alături de Danemarca și Olanda, au blocat lansarea negocierilor Albaniei și Macedoniei de Nord la UE.

Statele consideră că cele două țări care aspiră la statutul de membru al Uniunii Europene au nevoie de reforme suplimentare în adminsitrație și sistemul de justiție.

În luna noiembrie a anului trecut, Parisul declarat că este nevoie de o reformă a procesului de extindere a UE şi că blocul comunitar ar trebui să se concentreze pe rezolvarea propriilor probleme înainte de a lua în considerare acceptarea de noi membri.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

UE și alte 16 state membre ale OMC, acord pentru înființarea unui organism pentru soluționarea litigiilor comerciale paralel Organului de Apel blocat de SUA

Published

on

© International Trade Department of the EU/Twitter

Uniunea Europeană și miniștrii din 16 state membre ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) au convenit, vineri, la Davos, să dezvolte un aranjament instituțional paralel care să le permită să analizeze apelurile de soluționare a litigiilor în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), fără participarea Statelor Unite, potrivit unui comunicat de presă

UE discută de ceva vreme înființarea unei noi instanțe de soluționare a litigiilor fără SUA. Susținătorii planului consideră că președintele SUA, Donald Trump, nu le-a lăsat de ales, deoarece administrația a blocat numirea judecătorilor în Organul de Apel al OMC, în 2017, lipsind statele de un forum în care să-și rezolve disputele comerciale. 

Potrivit comisarului european pentru comerț, Phil Hogan, această declarație atestă importanța ridicată pe care UE și membrii OMC o acordă păstrării unui proces de soluționare a litigiilor în două etape în chestiunile comerciale ale OMC.

„Acordul de arbitraj stabilit între mai multe părți va garanta că membrii OMC participanți vor continua să aibă acces la un sistem de soluționare a litigiilor obligatoriu, imparțial și de înaltă calitate”, a explicat comisarul european, care a subliniat că „aceasta rămâne o măsură de urgență necesară din cauza paraliziei Organului de Apel al OMC”.

Acordul provizoriu multipartit se va baza pe articolul 25 din Înțelegerea OMC privind soluționarea litigiilor (DSU). Acesta va asigura că membrii OMC participanți (Australia, Brazilia, Canada, China, Chile, Columbia, Costa Rica, Uniunea Europeană, Guatemala, Republica Coreea, Mexic, Noua Zeelandă, Norvegia, Panama, Singapore, Elveția și Uruguay) vor avea parte de un proces eficient  de soluționare a litigiilor în potențialele litigii comerciale dintre aceștia.

Acordul este o măsură de urgență și se va aplica numai până când Organul de Apel al OMC devine din nou operațional. UE consideră că un organ de apel independent și imparțial, care oferă garanțiile necesare privind hotărârile de cea mai înaltă calitate, trebuie să fie în continuare una dintre caracteristicile esențiale ale sistemului de soluționare a litigiilor OMC.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending