Comisia Europeană recunoaște „greșeala regretabilă” că instituția și Ursula von der Leyen, în calitate de președinte, apar într-un clip electoral de susținere a partidului HDZ aflat la conducere în Croația, însă apără dreptul șefei de la Bruxelles de a emite opinii politice în nume propriu, în calitate de membru al familiei politice de centru-dreapta a Popularilor Europeni, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Într-un scurtmetraj electoral, filmat vinerea trecută la sediul Comisiei Europene din clădirea Berlaymont de la Bruxelles, von der Leyen a fost identificată ca președinte al Comisiei Europene și a fost filmată stând în fața unui steag european în timp ce rostea sloganul “Sigurna Hrvatska” (“O Croaţie sigură”) al partidului HDZ, câștigătorul alegerilor parlamentare din Croația, ceea ce a stârnit anumite controverse legate de independența politică a șefei Executivului European.

Von der Leyen este membru al Uniunii Democrat-Creștine (CDU), de centru-dreapta, din Germania și aparține familiei Partidului Popular European (PPE), precum formațiunea croată HDZ, iar apariția sa în respectivul videoclip de susținere a unui anumit partid politic ar trebui interpretată strict ca o manifestare de sprijin a unui membru PPE față de o formațiune din aceeași familie politică, a precizat Eric Mamer, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.

„Preşedinta este membră a PPE. În această calitate ea poate exprima opinii politice”, a încercat să clarifice purtătorul de cuvânt Eric Mamer în timpul unui briefing de presă. „Ceea ce este clar, este că preşedinta crede că este un lucru bun pentru democraţia europeană ca membrii Colegiului să poată avea o viaţă politică activă”, a adăugat el. Cu toate acestea, criticii au acuzat-o de încălcarea codului de conduită pentru membrii Comisiei Europene, care implică abținerea acestora „de la a face declarații sau de la intervenții publice în numele oricărui partid politic sau organizație a partenerilor sociali din care fac parte”, relatează POLITICO.

Luni, cu peste 90 la sută din voturi numărate, HDZ obținuse 66 din cele 151 de locuri din parlamentul Croației, iar informațiile sugerează că va încerca formarea unui nou guvern de coaliție cu grupuri de dreapta mai mici.

Citiți și Alegeri în Croația: Partidul premierului Andrej Plenkovic câștigă scrutinul și este favorit să formeze un guvern de coaliție

Președintele Comisiei, Ursula Von der Leyen, a declarat, în context, că ceea ce s-a întâmplat este „regretabil”, neefind clar în clipul electoral că a vorbit în nume propriu.

De altfel, purtătorul de cuvânt-șef al Comisiei, Eric Mamer, s-a confruntat cu un val de întrebări legate de clip, pe care a dorit să le lămurească.

„Președintele a înregistrat un scurt mesaj audio pentru utilizare într-un videoclip în care apărea o serie de politicieni PPE. Acest lucru a fost menit să fie o contribuție personală, dar din păcate, nu a fost clar în versiunea finală a videoclipului când a fost prezentat”, declară acesta într-un mesaj pe Twitter.

The President recorded a short sound bite for use in a video involving a number of EPP politicians. It was meant as a contribution in her personal capacity. Regrettably, this was not made clear in the final version of the video.

— Eric Mamer (@MamerEric) July 5, 2020

Având în vedere că pe fundalul clipului apare clădirea Comisiei, impresia, a recunoscut Mamer, a fost că ar fi putut vorbi în calitate oficială deși „nu a fost cazul”. De altfel, oficialul a încercat să sublinieze transparența acțiunilor președintelui von der Leyen, precizând că aceasta a fost de acord să participe la filmarea videoclipului pe fondul unei cereri din partea cabinetului guvernului croat, vineri dimineață.

„A înregistrat un videoclip foarte scurt, care a durat câteva secunde, ca parte a campaniei electorale din Croația, împreună cu o mulțime de alte materiale video pe care le-a înregistrat vineri în studiourile de aici.”

Potrivit lui Mamer, clipul a fost apoi trimis contactelor Comisiei din Croația, dar versiunea finală difuzată în 24 de ore de la înregistrarea clipului nu ar fi trebuit să fie utilizată cu fundalul Berlaymont, acest lucru fiind realizat în faza de post-producție din Zagreb.

von der Leyen a acceptat că s-a făcut o greșeală în acest sens și că, în viitor, orice este de natură politică trebuie făcut în conformitate cu codul de conduită al Comisiei. Mai mult, aceasta a transmis că vor fi făcute eforturi pentru ca astfel de „erori neintenționate” să nu se mai repete.

Parlamentul European se reunește de miercuri până vineri la Bruxelles într-o sesiune plenară ce precedă summitul extraordinar al șefilor de stat sau de guvern din UE consacrat negocierilor planului de relansare a UE și al cărei principal subiect de pe agendă este președinția Germaniei la Consiliul Uniunii Europene.

Cancelarul german Angela Merkel va fi prezentă miercuri în plenul Parlamentului European, în prima sa vizită externă de la izbucnirea pandemiei de COVID-19, pentru a prezenta prioritățile președinției germane. Ea se adresa eurodeputaților, iar discursul său va fi urmat de intervenții ale președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen și ale liderilor grupurilor politice, informează PE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Sub motto-ul “Împreună pentru redresarea Europei”, Președinția germană a Consiliului se va axa pe redresarea economică în urma pandemiei de COVID-19, inclusiv încheierea acordurilor pentru planul de redresare și următorul buget pe termen lung al UE. După ce liderii UE vor ajunge la un acord privind următorul Cadru Financiar Multianual, negocierile cu Parlamentul vor putea începe. Parlamentul trebuie să își dea acordul prin vot cu majoritate absolută înainte de intrarea în vigoare a bugetului pe termen lung pentru perioada 2021-2027.

Puteți citi, pe larg, despre președinția germană a Consiliului UE aici.

Pe lângă depășirea consecințelor pandemiei, Președinția germană intenționează să finalizeze condițiile viitoarei relații a UE cu Regatul Unit și să intensifice negocierile privind schimbările climatice, digitalizarea și rolul Europei în lume.

Ulterior dezbaterii cu Angela Merkel, eurodeputații vor discuta cu vicepreședintele Comisiei Europene Maros Sefcovic și cu președintele Consiliului European, Charles Michel, despre rezultatele videoconferinței liderilor UE din 19 iunie și despre agenda summitului extraordinar din 17-18 iulie.

De altfel, șefa executivului european i-a invitat pe Angela Merkel, Charles Michel și pe David Sassoli, președintele Parlamentului European, la o reuniune cvadrilaterală, miercuri, la sediul Comisiei Europene. Într-o videoconferință comună pe care au avut-o săptămâna trecută, von der Leyen și Merkel au pus presiune pe liderii statelor membre ale Uniunii Europene pentru a ajunge rapid la un acord asupra planului de relansare a Uniunii Europene. De asemenea, presa de la Bruxelles a notat luni că președintele Consiliului European este așteptat să prezinte până la finalul săptămânii propunerea sa revizuită privind bugetul multianual și privind planul de relansare, așa numitul “nego-box” pe baza căruia liderii vor dezbate la Consiliul din 17-18 iulie. În acest sens, Charles Michel a avut săptămâna trecută consultări cu toți liderii UE.

Sesiunea plenară care începe miercuri va continua joi și vineri cu dezbateri și voturi pe dosare importante la nivelul Uniunii Europene.

Redefinirea strategiei UE post-COVID-19 în domeniul sănătății publice

Serbia și Kosovo vor reluat vineri dialogul printr-un summit organizat în format de videoconferință, urmat de o întrevedere între președintele sârb Alexandar Vucic și prim-ministrul kosovar Avdullah Hoti, care va avea loc duminică, informează AFP, citat de Agerpres.

Vineri, Aleksandar Vucic şi Avdullah Hoti – în contextul în care preşedintele kosovar Hashim Thaçi a fost acuzat de crime de război de un procuror special internațional de la Haga – vor participa la summitul realizat în format de videoconferință, la care vor participa președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul german Angela Merkel, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, Înaltul Reprezentat al UE Josep Borrell și reprezentantul special al Uniunii pentru Balcanii Occidentali, Miroslav Lajcak.

Președinția franceză, care a subliniat că summitul are loc la inițiativa lui Macron, a informat că obiectivul este ”relansarea dialogului” spre ”a permite UE să faciliteze soluționarea diferendelor”.

Diferendul care opune Belgradul fostei sale provincii sudice este unul dintre conflictele teritoriale cele mai spinoase din Europa.

Serbia refuză să recunoască independenţa autoproclamată în 2008 de Kosovo după războiul sângeros de la sfârşitul anilor 1990, în care NATO a avut un rol determinant.

După acest summit, președintele sârb și premierul kosovar se vor deplasa duminică la Bruxelles, pentru prima lor întrevedere din noiembrie 2018, în cadrul dialogului facilitat de Uniunea Europeană.

”Nu este întâmplător că vom continua dialogul duminică, după reuniunea de vineri. Sunt evenimente complementare”, a subliniat Peter Stano, purtător de cuvânt al Serviciului European de Acţiune Externă.

”Această reuniune va relansa discuţiile şi munca pentru un acord global şi juridic constrângător privind normalizarea relaţiilor între Serbia şi Kosovo, referitor la toate dosarele în suspensie”, a explicat acesta.

Inteția de a relua discuțiile apar în contextul în care președintele Kosovo, Hashim Thaci, a fost acuzat de un procuror special internațional de la Haga de crime de război în timpul conflictului cu Serbia , însă acesta a respins orice acuzație.

Thaci și alți demnitari kosovari ”sunt responsabili penal pentru aproape 100 de crime”, tortură și dispariții forțate, a spus procurorul.

Anunţul procurorilor a determinat amânarea unui alt summit Serbia-Kosovo, prevăzut să aibă loc pe 27 iunie la Casa Albă, care dorea să joace rolul de mediator.

Un prim summit a avut loc la Berlin în aprilie 2019, după ce Serbia şi Kosovo au acceptat, sub egida Franţei şi a Germaniei, să reia discuţiile, la 20 de ani după conflictul armat. O nouă întâlnire era prevăzută să se desfăşoare după câteva luni la Paris, însă între timp dialogul a intrat din nou în impas