Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Manfred Weber salută votul pentru Laura Codruța Kövesi: ”Un mare succes pentru lupta anticorupție după atacuri inacceptabile ale guvernului socialist din România”

Published

on

© Manfred Weber/ Twitter

Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European, salută votul dat de Consiliul Uniunii Europene în favoarea candidaturii Laurei Codruța Kövesi pentru poziția de procuror șef al Parchetului European.

”Confirmarea Laurei Kövesi pentru poziția de procuror șef al Parchetului European este un mare succes pentru grupul PPE și pentru lupta anticorupție. După luni de atacuri inacceptabile ale guvernului socialist din România împotriva ei, Biroul Procurorului European trebuie să își înceapă activitatea cât mai repede cu putință”, a scris Weber, pe Twitter.

Ambasadorii celor 22 de state membre ale Uniunii Europene participante la crearea Biroului Procurorului Public European au decis ca Laura Codruţa Kövesi să fie primul procuror-șef al EPPO. 17 state membre au votat pentru Laura Codruţa Kövesi, iar cinci împotrivă.

Votul a fost salutat de președintele Klaus Iohannis, de președintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag-ul german, precum și de mai mulți europarlamentari, între care Guy Verhofstadt, Dacian Cioloș, Siegfried Mureșan sau Rareș Bogdan.

Citiți și Ambasadorii țărilor UE au decis: Laura Codruţa Kövesi a fost votată procuror-șef european, primul din istoria Uniunii Europene

După votul de joi, potrivit surselor citate de CaleaEuropeană.ro, negociatorii Parlamentului European și cei ai Consiliului UE urmează să aibă o nouă întâlnire pentru a lua act de stadiul tratativelor. Ulterior, Parlamentul European va supune la vot candidatura Laurei Codruţa Kövesi în sesiune plenară, iar Consiliul Uniunii Europene va vota, la nivel de miniștri, în formațiunea Justiție și Afaceri Interne.

Citiți, pe larg, despre Epopeea ”primului procuror-șef european”, aproape de final: Candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European a fost votată joi de statele membre UE

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Rareș Bogdan

Rareș Bogdan, liderul eurodeputaților români din PPE: Pentru PNL este o onoare să lupte alături de președintele Klaus Iohannis, singura garanție că România va intra în normalitate

Published

on

© PNL/Facebook

Eurodeputatul Rareș Bogdan, liderul delegației române din grupul PPE al Parlamentului European, a discutat cu membrii PNL Diaspora despre decizia lor de a părăsi România, dar și despre posibilitatea de a se reîntoarce în țară. Totodată, Rareș Bogdan le-a amintit acestora că PNL luptă pentru ,,a scoate țara la liman”, acest lucru fiind nu doar o datorie, ci și o onoare prin alăturarea la eforturile depuse de președintele Klaus Iohannis, se arată într-un mesaj pe Facebook.

Reuniunea de la Bruxelles a fost organizată împreună eurodeputații liberali români.

 

,,Alături de membri ai PNL Diaspora – români patrioți din Canada, Marea Britanie, Danemarca, Franța, Germania, Cipru, Luxemburg, Grecia, Irlanda, Italia, Moldova, Olanda, Austria, Spania și Turcia. Am organizat întâlnirea la Bruxelles împreună cu colegii europarlamentari PNL din Delegația României în Grupul PPE. Și am avut ce povesti!! Despre plecare și reîntoarcerea acasă, despre obligația de a guverna România în ciuda piedicilor, a glumițelor de clasa a II-a, a tentativelor de dinamitare a PNL”, scrie Rareș Bogdan.

Liderul delegației române din PPE a subliniat faptul că ,,trebuie să ne scoatem țara la liman”, pentru că nu este ,, doar o datorie, ci și o onoare de a lupta pentru ea alături de președintele Klaus Iohannis, singura garanție că România va intra în normalitate”.

Eurodeputatul român consideră că PNL le datorează ,,asta milioanelor de români care își iubesc vatra de la mii de kilometri și trăiesc așteptând Crăciunul și Paștele, poate, poate vor găsi resurse să-și amintească, aici, de copilărie, milioanelor de români care au avut un firicel de speranță și nu au plecat”.

,,Oameni buni, împreună putem orice!”, este mesajul transmis de Rareș Bogdan.

 

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), către reprezentanții PNL Diaspora: Fundamentul proiectului european constă tocmai în libertatea de mișcare și libertatea de a alege

Published

on

© Dan Motreanu/Facebook

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a fost gazda, alături de colegii liberali din Parlamentul European, a reprezentanților PNL Diaspora, cu care a discutat despre fundamentele construcției europene și cele mai stringente teme de pe agenda UE, potrivit unei postări pe Facebook. 

,,La invitația mea și a colegilor mei liberali din Parlamentul European îi avem zilele acestea în vizită, la Bruxelles, pe reprezentanții PNL Diaspora. La întâlnirea de astăzi am discutat despre respectarea drepturilor cetățenilor români în UE, despre libera circulație și importanța ajungerii la un acord privind Brexit-ul, subliniind faptul că fundamentul proiectului european constă tocmai în libertatea de mișcare și libertatea de a alege”, scrie Dan Motreanu.

 

Eurodeputul informează că vineri va avea loc o întâlnire cu Secretarul General al PPE, Antonio Lopez Istruiz – White, dar și cu președintele României, Klaus Iohannis, prezent la Bruxelles pentru Summit-ul UE.

Dan Motreanu se află la primul mandat de deputat în Parlamentul European, unde activează ca membru plin în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor și ca membru supleant în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală și în Comisia pentru cultură și educație. De asemenea, eurodeputatul face parte și din trei delegații parlamentare: Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Chile, Delegația la Adunarea Parlamentară Euro-Latinoamericană și Delegația pentru relațiile cu Japonia. Anterior mandatului de europarlamentar, Dan Motreanu a fost deputat între anii 2004-2016. Între anii 2006-2007 a fost ministru al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în perioada crucială care a precedat aderarea României la UE. În prezent, este vicepreședinte PNL pentru politici în Educație, Cercetare, Tineret, Sport, Cultură, Culte și Minorități.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, mesaj către liderii europeni reuniți la Bruxelles: ”Dacă bugetul UE nu este adoptat cu celeritate, 100.000 de proiecte riscă să nu mai fie terminate pe fonduri europene”

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) și-a exprimat joi speranța că reuniunea Consiliului European de joi și de vine va face pași concreți înspre adoptarea Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027.

Într-o postare pe Facebook, fostul comisar european pentru politică regională a amintit că apelul său inițial ”a fost ca adoptarea acestuia să se realizeze pe perioada Președinției României la Consiliul UE – ceea ce, așa cum știți, nu s-a întâmplat, în ciuda faptului că țara noastră nu ar fi avut decât de câștigat”.

”Concret, în proiectul de Buget înaintat de Comisia Europeană și asupra căruia am lucrat alături de colegii mei, România are prevăzută o alocare de 31 miliarde EUR pentru politica de coeziune, ceea ce înseamnă cu 8% mai mult faţă de perioada 2014 – 2020. De altfel, rezoluția pe care am adoptat-o chiar săptămâna trecută în Parlamentul European (pregătit să negocieze cu Consiliul de aproape un an) avertizează că, din cauza întârzierilor, există riscul ca planul de investiții UE pentru 2021-2027 să nu fie convenit la timp cu Consiliul”, a mai scris Crețu.

Eurodeputatul român, membru în Comisiile REGI și CONT din Parlamentul European, mai precizează că din studiile Comisiei Europene reiese că dacă bugetul UE nu este adoptat cu celeritate, din prima zi a anului 2021 aproximativ 100.000 de proiecte riscă să nu mai poată fi terminate pe fonduri europene, datorită întârzierilor.

”Sper să nu ajungem în această situație, care în fond ar afecta toate statele europene, și să vedem că în Consiliul de săptămâna aceasta se va avansa pe tema Bugetului”, a conchis Corina Crețu.

Potrivit propunerii de buget a Comisiei Europene, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere cu 8% a fondurilor și reprezintă echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.

Comisia Europeană și Parlamentul European au solicitat, săptămâna trecută, țărilor UE să cadă de urgență la un acord asupra poziției de negociere pentru bugetul UE pe termen lung, în condițiile în care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

În propunerea sa de buget cifrat la peste 1.000 de miliarde de euro pentru șapte ani publicată în mai 2018, Comisia Europeană a luat în calcul o cotă de 1,11% din venitul național brut pentru fiecare stat membru. Parlamentul European a cerut o alocare 1,3%, un procent care pare nefezabil, în timp ce țările UE au venit la disputa tradițională între contributori și beneficiară.

Germania, sprijinită de Olanda și de Suedia, ar dori să limiteze viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 la 1% din Venitul Naţional Brut al UE, sub nivelul de 1,11% (circa 1.100 de miliarde de euro) propus de Comisia Europeană, în timp ce principalele state beneficiare ale bugetului UE, îndeosebi cele din Est, nu vor reducerea fondurilor destinate politicilor agricolă comună și de coeziune.

Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele contributoare nete şi beneficiare nete, însă situația este complicată și mai mult de procesul de retragere a Marii Britanii din UE, un stat contributor net la bugetul Uniunii. Mai mult, statele beneficiare nete se tem că noile priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual – precum migraţia, apărarea sau mediul -, ceea ce ar diminua alocările pentru politicile tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună.

Un alt obstacol este propunerea Comisiei Europene de a condiţiona accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, propunere dezaprobată de unele ţări est-europene. De pildă, Ungaria, stat împotriva căruia Parlamentul European a activat articolul 7 pentru riscul încălcării statului de drept, a avertizat că va vota împotriva bugetului UE dacă fondurile alocate vor fi supuse unui criteriu precum statul de drept.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending