Connect with us

U.E.

Manifestația pro-UE din Piața Victoriei, replicată de marșul a zeci de mii de oameni din Germania care au demonstrat unitatea europeană împotriva naționalismului și extremei drepte în contextul alegerilor pentru PE

Published

on

© Diana Zaim/ CaleaEuropeană.ro

Cu o săptămână înainte de alegerile pentru Parlamentul European, zeci de mii de persoane au ieșit duminică în stradă în Germania pentru a-și exprima sprijinul pentru Europa și pentru a trimite un mesaj împotriva naționalismului și a extremei-dreapta, relatează Deutsche Welle.

Marșurile au fost planificate în șapte orașe importante din Germania, printre care Berlin, Frankfurt, Hamburg, Köln, Leipzig, München și Stuttgart.

Potrivit organizatorilor, 45 000 de persoane au participat la marșul de la Köln au participat 45 000 de persoane – depășind cu mult cele 25.000 de persoane care așteptate, spune sursa citată.

Președintele social-democraților din Germania, Andrea Nahles, și principalul candidat al partidului la alegerile pentru Parlamentul European, ministrul german de justiție, Katharina Barley, au participat la mitingul de la Köln.

,,O Europă pentru toată lumea nu este o Europă a statelor națiune în care ne luptăm unul cu celălalt”, a scris Nahles pe Twitter. ,,O Europă pentru toată lumea este, mai presus de toate, o Europă socială care se reunește – mai ales împotriva dreptei. Pentru asta protestîm astăzi și este ceea ce susținem în aceste alegeri”, a adăugat ea.

Cu toate că oamenii ieșiți la marșuri sprijină Europa, mulți spun că UE trebuie să treacă prin niște schimbări majore pentru a avea în continuare succes în viitor.

Combaterea extremei-dreapte, primul pas spre schimbare

Marșurile germane au avut loc sub steagul ,,O Europă pentru Toți: Vocea ta împotriva naționalismului”, cu peste 100 de organizații ale societății civile și partide politice venind în sprijinul cetățenilor ieșiți în stradă. 

Deși demonstranții au ieșit în stradă în sprijinul UE, organizatorii au cerut, de asemenea, schimbări ale construcției europene.

,,UE trebuie să se schimbe pentru a avea un viitor”, au scris organizatorii pe site-ul de internet dedicat marșurilor. Aceștia au cerut schimbări pentru a promova diversitatea și pentru a garanta justiția socială, precum și pentru a apăra drepturile omului – în special pentru solicitanții de azil și cei care au nevoie de salvare din apele Mării Mediterane.

Marșurile din Germania nu au fost singurele manifestații civice organizate în UE.  Alte evenimente pro-UE au avut loc în orașele din Polonia, România, Ungaria, Suedia, Austria, Spania, Italia, Franța, Olanda, Danemarca, Marea Britanie și Bulgaria.

Mulți dintre protestatari sunt îngrijorați de faptul că partidele eurosceptice și de extremă dreaptă ar putea înregistra victorii majore în alegerile din 23-26 mai, în special pe fondul ratei de participare scăzute a alegătorilor la alegerile pentru PE pe întreg teritoriul UE.

© Diana Zaim/ CaleaEuropeană.ro

În acest context, mii de oameni s-au strâns duminică seară în Piaţa Victoriei, în cadrul manifestației „Toţi pentru Europa” şi i-au îndemnat pe români să meargă la vot.  Pe scenă au urcat actori şi muzicieni care i-au rugat pe cei prezenţi să nu stea în case pe 26 mai. În timpul evenimentului, oamenii veniţi în faţa Guvernului au transmis un mesaj către Uniunea Europeană, formând o inimă chiar în centrul Pieţei.

© Diana Zaim/ CaleaEuropeană.ro

,,Ieşim pentru a le spune celor ce încă nu s-au decis să participe la alegeri că de votul lor depinde nu doar viitorul României, ci şi al Europei. Manifestăm pentru a încuraja tinerii să iasă la vot. Nu dăm culoare politică manifestaţiei, însă îi dăm spirit european”, a declarat Tudor Brădăţan,directorul executiv al Declic, comunitatea civică care a organizat evenimentul. 

Evenimentul a făcut parte dintr-o serie de acţiuni care au avut loc duminică în 49 de oraşe europene din 13 ţări. În România, acţiunea s-a desfăşurat simultan în şapte oraşe, iar românii din diaspora au organizat propriile evenimente la Madrid, Milano, Barcelona, Londra, Paris şi Zurich, relatează Digi24.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană ia în calcul impunerea unei taxe de 0,2% din cifra de afaceri a marilor companii pentru a finanța redresarea economică

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Impunerea unei noi taxe companiilor ar putea genera zece miliarde de euro pe an pentru a ajuta la finanţarea planurilor de stimulare, şi va reprezenta mai puţin de 0,2% din cifra de afaceri a marilor companii care beneficiază de piaţa unică a UE, a anunţat luni Comisia Europeană, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Conform planului care ar urma să fie supus aprobării celor 27 de state membre ale UE, Comisia Europeană va împrumuta de pe piaţă o sumă fără precedent – 750 miliarde euro – pentru a finanţa cheltuielile menite să redreseze economiile afectate de criza provocată de pandemia de coronavirus. Executivul european a propus câteva posibile taxe pentru a ajuta la achitarea datoriei, inclusiv o nouă taxă pentru piaţa unică, care ar putea intra în vigoare în 2024 sau după acest an.

În funcţie de modul în care se stabileşte taxa, ar putea fi obţinuţi aproximativ zece miliarde de euro, fără a reprezenta un efort excesiv pentru orice firmă individuală. Zece miliarde de euro este mai puţin de 0,2% din cifra de afaceri generată de operaţiunile din UE ale acelor mari companii“, a precizat un purtător de cuvânt al executivului european.

Oficialul UE a adăugat că veniturile anuale aşteptate reprezintă o estimare preliminară şi vor depinde de diversele opţiuni luate în considerare pentru noua taxă.

Această taxă face parte dintr-un pachet de opţiuni de majorare a veniturilor, care include o taxă pe carbon, venituri din extinderea schemei de tranzacţionare a emisiilor de poluare şi o taxă pe companiile digitale.

Duminică, într-un interviu acordat Financial Times, comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, a cerut statelor membre să sprijine introducerea mai multor noi taxe, printre care şi o taxă anuală care va fi percepută de la 70.000 de mari companii pentru acces pe piaţa unică, în ideea de a finanţa programul de relansare economică.

Orice taxă comună la nivelul UE are nevoie de aprobarea guvernelor tuturor celor 27 de state membre şi a Parlamentului European.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri în plenul Parlamentului European un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual și a unui instrument de redresare economică, menit să alimenteze o relansare a economiei Uniunii după criza coronavirusului. Șefa executivului european a propus, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro. Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație.

Cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumut.

Această finanțare suplimentară va fi direcționată prin intermediul programelor UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu mai târziu de 2058. Pentru ca acest lucru să se realizeze în mod echitabil și partajat, Comisia propune o serie de resurse proprii noi, care vor proveni din taxarea digitală a giganțiilor IT, taxarea emisiilor poluante sau taxarea activelor marilor corporații.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eugen Tomac solicită măsuri urgente pentru protecția și dezvoltarea socială a copiiilor: Este incorect și revoltător că 38% din copiii României cresc în sărăcie

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Este incorect și revoltător că 38% din copiii României cresc în sărăcie, neavând un start bun și nici șansa deplină de a se descurca în viață, atrage atenția eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE), într-un mesaj de Ziua Copilului, cu scopul urgentării măsurilor pentru protecția și dezvoltarea socială armonioasă a copiiilor români din toate mediile. 

„Sărbătorim astăzi Ziua Copiilor, le adresăm urări, le împlinim dorințe, le dedicăm tot timpul și atenția. Asta în cazul celor mai norocoși dintre copiii României. Restul, foarte mulți, trăiesc într-o altă realitate, una de care puțini suntem conștienți. Despre ei voi vorbi săptămâna aceasta, în încercarea de a atrage atenția asupra urgenței unor măsuri care să îi protejeze, oferindu-le șanse egale în viață. Este incorect, este nedrept și revoltător, însă adevărul care trebuie spus, mai ales de Ziua Copiilor, este că 38,1% din copiii României cresc în sărăcie. Aceștia riscă să nu se descurce la școală, să aibă probleme de sănătate și să nu își atingă întregul potențial în viață. Peste ani, ei vor fi primii expuși la riscul de a deveni adulți excluși social, săraci, dependenți de ajutor social sau fără un loc de muncă”, menționează eurodeputatul PMP. 

Eugen Tomac explică că acest lucru înseamnă concret că unul din trei copii în România nu are un start bun și nici o șansă deplină de a se descurca în viață, fiins privați de oportunități educaționale, de servicii de îngrijire, de acces la asistență medicală, de o alimentație corespunzătoare și de locuințe adecvate.

În context, politicianul amintește că și Comisia Europeană evaluează „că serviciile sociale și serviciile esențiale de la noi rămân în mare măsură insuficiente pentru asigurarea bunăstării fiecărui copil”:  „Vrem sau nu să recunoaștem, România este țara cu proporția cea mai ridicată de copii aflați în situația de risc de sărăcie și excluziune socială din întreaga Uniune Europeană. Aceasta este realitatea zilei de astăzi!”, punctează Eugen Tomac în mesajul său. 

Continue Reading

U.E.

Germania, mediator între SUA și China în timpul președinției la Consiliul UE. Ministrul de externe Heiko Maas: Nu dorim ca tensiunile dintre cele două țări să devină ireconciliabile

Published

on

© Germany in the EU/ Facebook

Germania dorește să medieze relația tensionată dintre Statele Unite și China pe durata președinției la Consiliul Uniunii Europene, a declarat ministrul de externe, Heiko Maas, citat de Deutsche Welle.

În cadrul unui interviu pentru grupul media Funke, oficialul german a sublinait că lumea nu poate fi împărțită între două sfere de interese.

”Noi, în special europenii, nu putem avea un interes ca aceste ciocniri de interese între China și Statele Unite să devină ireconciliabile”, a declarat Maas în interviul dat publicității luni, completând că, în cadrul summitului UE-China, care va avea loc în septembrie, vor fi discutate numeroase subiecte importante, Bruxelles-ul dorind să obțină din partea Beijingului angajamente pentru ”obiective climatice ambiționase și o competiție globală echitabilă”.

Germania va prelua, de la 1 iulie, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene de la Croația. Astfel, președinția germană deschide calea unui nou trio, întregit de Portugalia (1 ianuarie – 30 iunie 2021) și Slovenia ( 1 iulie – 31 decembrie 2021).

Potrivit lui Maas, Germania vrea ca președinția la Consiliul UE să fie “în slujba cauzei europene”, să ofere un “impuls” și să fie un “facilitator de consens”.

De altfel, logo-ul președinției germane a Consiliului Uniunii Europene, reprezentat printr-o bandă Möbius, figură geometrică cu lungime infitită, pe care dacă o parcurgi pornind dintr-un punct, ajungi aproape imperceptibil din interior în exterior, pentru ca mai apoi să revii din punctul în care ai plecat, traversând astfel toate laturile, este în armonie cu motto-ul ”Împreună pentru relansarea Europei”, reprezentând un mesaj că președinția germană va lucra în interesul tuturor statelor membre UE.

Germania preia, de altfel, președinția la Consiliul UE într-un context internațional tulburat de tensiunile existente între Statele Unite și China.

Să nu uităm că președintele american Donald Trump a anunțat săptămâna trecută că își încheie relațiile cu Organizația Mondială a Sănătății, pe care a acuzat-o în repetate rânduri că este subordonată Chinei, și că începe procedurile pentru retragerea unui statut comercial preferat de care se bucura Hong Kongul în relațiile cu Statele Unite, demersuri care se doresc a fi o ofensivă împotriva Beijingului.

În același timp, Donald Trump a anunţat că SUA va suspenda intrarea pe teritoriul său a cetăţenilor chinezi care prezintă un „risc” potenţial pentru securitatea ţării. În plus, președintele american le-a cerut colaboratorilor săi să ancheteze companiile chineze listate în SUA.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending