Connect with us

U.E.

Manifestația pro-UE din Piața Victoriei, replicată de marșul a zeci de mii de oameni din Germania care au demonstrat unitatea europeană împotriva naționalismului și extremei drepte în contextul alegerilor pentru PE

Published

on

© Diana Zaim/ CaleaEuropeană.ro

Cu o săptămână înainte de alegerile pentru Parlamentul European, zeci de mii de persoane au ieșit duminică în stradă în Germania pentru a-și exprima sprijinul pentru Europa și pentru a trimite un mesaj împotriva naționalismului și a extremei-dreapta, relatează Deutsche Welle.

Marșurile au fost planificate în șapte orașe importante din Germania, printre care Berlin, Frankfurt, Hamburg, Köln, Leipzig, München și Stuttgart.

Potrivit organizatorilor, 45 000 de persoane au participat la marșul de la Köln au participat 45 000 de persoane – depășind cu mult cele 25.000 de persoane care așteptate, spune sursa citată.

Președintele social-democraților din Germania, Andrea Nahles, și principalul candidat al partidului la alegerile pentru Parlamentul European, ministrul german de justiție, Katharina Barley, au participat la mitingul de la Köln.

,,O Europă pentru toată lumea nu este o Europă a statelor națiune în care ne luptăm unul cu celălalt”, a scris Nahles pe Twitter. ,,O Europă pentru toată lumea este, mai presus de toate, o Europă socială care se reunește – mai ales împotriva dreptei. Pentru asta protestîm astăzi și este ceea ce susținem în aceste alegeri”, a adăugat ea.

Cu toate că oamenii ieșiți la marșuri sprijină Europa, mulți spun că UE trebuie să treacă prin niște schimbări majore pentru a avea în continuare succes în viitor.

Combaterea extremei-dreapte, primul pas spre schimbare

Marșurile germane au avut loc sub steagul ,,O Europă pentru Toți: Vocea ta împotriva naționalismului”, cu peste 100 de organizații ale societății civile și partide politice venind în sprijinul cetățenilor ieșiți în stradă. 

Deși demonstranții au ieșit în stradă în sprijinul UE, organizatorii au cerut, de asemenea, schimbări ale construcției europene.

,,UE trebuie să se schimbe pentru a avea un viitor”, au scris organizatorii pe site-ul de internet dedicat marșurilor. Aceștia au cerut schimbări pentru a promova diversitatea și pentru a garanta justiția socială, precum și pentru a apăra drepturile omului – în special pentru solicitanții de azil și cei care au nevoie de salvare din apele Mării Mediterane.

Marșurile din Germania nu au fost singurele manifestații civice organizate în UE.  Alte evenimente pro-UE au avut loc în orașele din Polonia, România, Ungaria, Suedia, Austria, Spania, Italia, Franța, Olanda, Danemarca, Marea Britanie și Bulgaria.

Mulți dintre protestatari sunt îngrijorați de faptul că partidele eurosceptice și de extremă dreaptă ar putea înregistra victorii majore în alegerile din 23-26 mai, în special pe fondul ratei de participare scăzute a alegătorilor la alegerile pentru PE pe întreg teritoriul UE.

© Diana Zaim/ CaleaEuropeană.ro

În acest context, mii de oameni s-au strâns duminică seară în Piaţa Victoriei, în cadrul manifestației „Toţi pentru Europa” şi i-au îndemnat pe români să meargă la vot.  Pe scenă au urcat actori şi muzicieni care i-au rugat pe cei prezenţi să nu stea în case pe 26 mai. În timpul evenimentului, oamenii veniţi în faţa Guvernului au transmis un mesaj către Uniunea Europeană, formând o inimă chiar în centrul Pieţei.

© Diana Zaim/ CaleaEuropeană.ro

,,Ieşim pentru a le spune celor ce încă nu s-au decis să participe la alegeri că de votul lor depinde nu doar viitorul României, ci şi al Europei. Manifestăm pentru a încuraja tinerii să iasă la vot. Nu dăm culoare politică manifestaţiei, însă îi dăm spirit european”, a declarat Tudor Brădăţan,directorul executiv al Declic, comunitatea civică care a organizat evenimentul. 

Evenimentul a făcut parte dintr-o serie de acţiuni care au avut loc duminică în 49 de oraşe europene din 13 ţări. În România, acţiunea s-a desfăşurat simultan în şapte oraşe, iar românii din diaspora au organizat propriile evenimente la Madrid, Milano, Barcelona, Londra, Paris şi Zurich, relatează Digi24.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană organizează un număr record de acțiuni de curățenie pe plajele din întreaga lume. 250 de kg deșeuri au fost strânse pe plaja dintre Eforie Sud și Nord

Published

on

© Reprezentața Comisiei Europene în România

Pe plajele din întreaga Europă și din întreaga lume, personalul UE se alătură comunităților locale pentru a curăța deșeurile marine ca parte a campaniei #EUBeachCleanUp, potrivit comunicatului oficial al Comisiei Europene.

Campania a fost lansată pe 19 august, iar punctul ei culminant fiind sâmbătă, 21 septembrie, Ziua Internațională a curățării țărmurilor, cu acțiuni desfășurate în peste 80 de țări, de pe toate continentele locuite.

Anul acesta, datorită parteneriatelor inovatoare cu Organizația Națiunilor Unite și cu Strumpfii, campania implică mii de cetățeni de toate vârstele. Succesul campaniei #EUBeachCleanUp se bazează pe combinarea informărilor pe scară largă – cu o prezență puternică pe platformele de comunicare socială – cu un apel foarte concret la acțiune: veniți și alăturați-vă nouă pe plaja dumneavoastră!

Comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella, este mândru de această campanie și invită toată lumea să participe:

„Uniunea Europeană are unele dintre cele mai ambițioase politici de combatere a poluării marine din lume. Împreună cu Organizația Națiunilor Unite, dorim ca oceanele noastre să fie mai curate și mai sănătoase – în concordanță cu obiectivul de dezvoltare sustenabilă nr. 14 al ONU. Anul acesta avem un nou partener: Strumpfii. Albaștri, curajoși și cu o trecere excepțională la tineri și vârstnici, ei sunt partenerii ideali ai campaniei noastre. Participați la evenimentele noastre și ajutați-ne să construim un val global de activism oceanic!”

Campania #EUBeachCleanUp a avut loc și în România.

Reprezența Comisiei Europene în România împreunp cu reprezentanții ambasadelor Estoniei,Finlandei, Germaniei, Poloniei, voluntarii Ong Mare Nostrum și elevii de la Liceul Teoretic “Carmen Sylva” Eforie Sud, au colectat peste 250 kg de deșeuri pe plaja Eforie Sud.
m deschis seria acțiunilor #EUBeachCleanup din 2019!

© Reprezentața Comisiei Europene în România

Numeroasele evenimente ale campaniei #EUBeachCleanUp, care vor avea loc în următoarele săptămâni, vor aduce, fiecare, tone de deșeuri de pe mare și țărmuri la unități locale de gestionare a deșeurilor. Evenimentele sunt organizate de ambasadele UE și de birourile ONU din întreaga lume, împreună cu autorități, școli, ONG-uri și întreprinderi private locale. Prin intermediul campaniei, UE și partenerii ei doresc să implice publicul și să crească gradul de informare, în special în rândul copiilor și al tinerilor. Cu ocazia colectării deșeurilor de pe plajă, oamenii vor recunoaște multe articole de unică folosință: bețișoare cu vată, paie, pungi din plastic sau tacâmuri… Participarea la eveniment poate stimula schimbarea de comportament pe termen lung.

În fiecare an, 8 milioane de tone de deșeuri din materiale plastice ajung în mare, iar simpla curățare a plajelor nu va rezolva singură această provocare majoră. Prevenirea are o importanță majoră. Acesta este motivul pentru care UE a adoptat Strategia europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară împreună cu măsuri legislative menite să reducă producția și consumul a 10 obiecte de plastic de unică folosință care se întâlnesc cel mai adesea în deșeurile marine.

Continue Reading

U.E.

Laura Codruța Kövesi, prima reacție după ce a fost votată procuror-șef al Parchetului European: ”O reuşită a tuturor românilor care au susţinut lupta anticorupţie”

Published

on

© Wikipedia

Laura Codruța Kövesi, viitorul procuror-șef al Parchetului European, a reacționat în premieră după votul din Consiliul UE la nivel de ambasadori ai statelor membre, precizând că votul primit este unul ”de încredere, de susținere a unei societăți care a susținut valorile europene”.

E un pas important în procedură, va trebui să aşteptăm decizia oficială. Privind votul de azi e o recunoaştere a activităţii depuse de tot sistemul de justiţie, o reuşită a tuturor românilor care au susţinut lupta anticorupţie. A contat şi că am obţinut primul loc dupa interviul tehnic. Acest vot e de încredere, de susţinere a unei societăţi care a susţinut valorile europene. Sper ca această numire, dacă se va finaliza, să reprezinte pentru toţi procurorii şi judecătorii români o motivare să sprijine lupta anticorupţie. Să ştie că profesionalismul şi consecvenţa sunt singurele importante când vrei să reuşeşti”, a spus Kövesi, pentru Digi24.

Întrebată în legătură cu lipsa de susținere din partea guvernului României, fostul procuror-șef al DNA a precizat că ”importantă a fost susţinerea a mii şi mii de oameni din România, care m-au susţinut în această procedură plină de obstacole.

”Din acest punct de vedere, România m-a susţinut”, a mai spus ea.

Citiți și Ambasadorii țărilor UE au decis: Laura Codruţa Kövesi a fost votată procuror-șef european, primul din istoria Uniunii Europene

Ambasadorii celor 22 de state membre ale Uniunii Europene participante la crearea Biroului Procurorului Public European au decis ca Laura Codruţa Kövesi să fie primul procuror-șef al EPPO.

Surse europene au declarat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro că 17 state membre au votat pentru Laura Codruţa Kövesi.

Potrivit surselor citate, negociatorii Parlamentului European și cei ai Consiliului UE urmează să aibă o nouă întâlnire pentru a lua act de stadiul tratativelor. Ulterior, Parlamentul European va supune la vot candidatura Laurei Codruţa Kövesi în sesiune plenară, iar Consiliul Uniunii Europene va vota, la nivel de miniștri, în formațiunea Justiție și Afaceri Interne.

Conform unor surse citate de Digi24, președintele Klaus Iohannis i-a cerut ambasadorului României la UE, Luminița Odobescu, să voteze pentru desemnarea Laurei Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef european.

Ambasadorul s-a conformat solicitării șefului statului, după ce Viorica Dăncilă anunțase miercuri seară că România, prin Luminița Odobescu, va vota împotrivă.

Citiți, pe larg, despre Epopeea ”primului procuror-șef european”, aproape de final: Candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European a fost votată joi de statele membre UE

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Continue Reading

U.E.

Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag-ul german o felicită pe Laura Codruța Kövesi pentru alegerea sa în funcția de procuror-șef european: O victorie pentru statul de drept în Europa

Published

on

Gunther Krichbaum, președintele comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag-ul german, a felicitat-o pe Laura Codruța Kövesi pentru că a fost validată de ambasadorii Uniunii Europene pentru funcția de procuror-șef european, devenind astfel prima persoană care va ocupa această funcție, nou înființată.

”A fost o luptă lungă pentru a ajunge acolo și a fost nevoie de multă convingere. Alegearea doamnei Kövesi reprezintă o victorie pentru statul de drept în Europa”, a scris Krichbaum într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Înaltul oficial german și-a exprimat regretul că ”guvernul român, sub conducerea premierului Viorica Dăncilă, nu a dorit în mod evident să sprijine candidatul român din motive politice pur de partid”.

Ambasadorii celor 22 de state membre ale Uniunii Europene participante la crearea Biroului Procurorului Public European au decis ca Laura Codruţa Kövesi să fie primul procuror-șef al EPPO.

Surse europene au declarat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro că 17 state membre au votat pentru Laura Codruţa Kövesi.

Negociatorii Consiliului Uniunii Europene şi cei ai noului Parlament European format după alegerile din 23-26 mai au avut marţi o primă rundă de discuţii cu privire la desemnarea şefului Biroului Procurorului Public European (EPPO), poziţie pentru care se află în cursă şi Laura Codruţa Kövesi.

La 12 septembrie, Parlamentul European, care după alegerile europene din luna mai şi-a reconfirmat sprijinul pentru candidata Laura Codruţa Kövesi, şi-a desemnat noua echipă de negociatori pentru funcţia de procuror-şef european.

Noua echipă este formată din preşedinta Comisiei de control bugetar (CONT) a PE, Monika Hohlmeier, eurodeputată germană din grupul Partidului Popular European (PPE) din PE, Juan Fernando Lopez Aguilar, preşedintele Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), membru al grupului S&D din Spania, şi Maite Pagazaurtundua, vicepreşedintă a comisiei LIBE şi membră a grupului Renew Europe, tot din Spania, a anunţat joi pe contul său de Facebook eurodeputatul român Siegfried Mureşan.

De asemenea, la 18 iulie, noul Parlament European și-a reconfirmat sprijinul pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European.

Reamintim că procurorul Jean-François Bohnert, candidatul francez pentru același post, a fost propus în luna iulie de ministrul francez al Justiţiei pentru a conduce Parchetul Naţional Financiar (PNF) din Franţa, lăsându-i practic cale liberă pentru şefia Parchetului European contracandidatei sale Laura Codruța Kövesi. Ulterior, președinții Franței și României, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, au avut o convorbire telefonică în care liderul francez a transmis că va retrage candidatura lui Jean-François Bohnert și că o va susține pe Laura Codruța Kövesi la conducerea Parchetului European.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending