Connect with us

U.E.

Manifestații uriașe anti-Brexit la Londra: Peste 500.000 de britanici au cerut sâmbătă organizarea unui referendum privind apartenența Marii Britanii la UE

Published

on

Peste 500.000 de britanici anti-Brexit, potrivit organizatorilor, s-au adunat sâmbătă în centrul Londrei pentru a manifesta și a cere organizarea unui nou referendum pe tema apartenenţei Marii Britanii la Uniunea Europeană, transmite Press Association.

Mitingul, organizat la apelul asociaţiei People’s Vote, a început în Park Lane şi s-a încheiat în Parliament Square, relatează Agerpres, precizând că ideea unui nou referendum a câştigat popularitate în ultimele luni în Regatul Unit şi personalităţi politice de toate culorile o susţin, precum fostul prim-ministru laburist Tony Blair. 

Manifestaţia a avut loc la câteva zile după ce un nou summit european s-a încheiat fără un acord în ceea ce priveşte acordul de retragere, cât și viitoarea relaţie dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană după Brexit. Cele două parţi nu reuşesc să se înţeleagă în privinţa viitoarei graniţe dintre Irlanda şi Irlanda de Nord, lucru de care depinde, în mare măsură, şi viitoarea relaţie economică.

Mai mult, înaintea summit-ului crucial de la Bruxelles, un sondaj Eurobarometru comandat de Parlamentul European arăta că în prezent 53% dintre cetățenii britanici ar vota acum pentru rămânerea în Uniunea Europeană.

O proporţie de 35% dintre persoanele chestionate au afirmat că ar alege şi acum Brexitul, în timp ce 12% au spus că sunt nehotărâte.

Citiți și Brexit. Theresa May, deschisă ideii de a accepta prelungirea perioadei de tranziție. Summitul extraordinar programat pentru noiembrie, amânat până când Barnier va spune ”că s-au înregistrat progrese suficiente”

Discuțiile privind Brexit de la reuniunea Consiliului European s-au încheiat fără progrese notabile. Liderii europeni au decis că summitul extraordinar, programat pentru luna noiembrie, nu va avea loc. După trei ore de discuții, șefii de stat și de guvern au convenit că o astfel de reuniune va fi organizată dacă și când negociatorul-șef al UE, Michel Barnier, va spune ”că s-au înregistrat progrese suficiente” în cadrul negocierilor. La rândul său, Barnier a propus extinderea perioadei de tranziție de după retragere și pentru anul 2020, propunere de care premierul Theresa May s-a arătat interesată.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

UE va adera la un acord internațional privind denumirile de origine și indicațiile geografice. România, care nu a ratificat acest acord, are 5 branduri tradiționale protejate la nivel european

Published

on

@Pixabay License

Actul de la Geneva al Acordului de la Lisabona este un tratat administrat de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI). Acesta extinde domeniul de aplicare al Acordului de la Lisabona pentru a cuprinde nu numai denumirile de origine, ci și indicațiile geografice și le dă organizațiilor internaționale (precum UE) posibilitatea de a deveni părți la Uniunea de la Lisabona instituită în temeiul Acordului de la Lisabona.

Fiecare parte contractantă are obligația de a proteja pe teritoriul său denumirile de origine și indicațiile geografice ale produselor originare din alte părți contractante.

UE are competență exclusivă pentru domeniile acoperite de Actul de la Geneva. Cu toate acestea, statele membre sunt autorizate să adere la Actul de la Geneva alături de UE și în interesul UE, pentru a garanta drepturile de vot ale UE.

Cinci branduri tradiționale românești protejate în UE

România a ajuns la 5 produse agro-alimentare protejate în Uniunea Europeană ca fiind tradiționale și specifice unor regiuni din țara noastră, după ce în decembrie 2018 a intrat în vigoare indicația geografică protejată pentru un nou astfel de brand tradițional.

Scrumbia de Dunăre afumată a primit, astfel, aprobarea Comisiei Europene pentru a deveni produs cu indicație geografică protejată (IGP), decizia Comisiei Europene fiind publicată luni, 3 decembrie 2018, în Jurnalul oficial al UE.

Astfel, cele 5 produse românești protejate în UE sunt:

  • Scrumbie de Dunăre afumată – indicație geografică protejată
  • Novac afumat din Țara Bârsei – indicație geografică protejată
  • Telemea de Ibănești – denumire de origine controlată
  • Salam de Sibiu – indicație geografică protejată
  • Magiun de prune de Topoloveni – indicație geografică protejată.

În total, la nivelul UE, sunt înregistrate 1.440 de produse protejate.

Indicația geografică protejată și denumirea controlată

Indicația geografică protejată și denumirea de origine controlată oferă protecție comercială produselor cărora li se conferă, pe piața UE și pe piețele cu care Uniunea Europeană încheie tratate comerciale și de liber schimb, în urma negocierilor. Astfel, niciun alt produs care este realizat în afara zonei geografice indocate nu poate purta denumirea respectivă pe piață.

Acest lucru oferă producătorilor locali drept exclusiv de utilizare a „brandului” tradițional. Există, însă, și o capcană: producătorii mici, care nu pot sau nu vor să adere la asociația de producători care a depus cererea de înregistrare, riscă să nu poată utiliza mai departe denumirea respectivă pentru un anumit produs tradițional.

Cum este la alții?

Franta are AOC (Appellation d’origine contrôlée) pentru:

și

IGP (Indication géographique protégée) pentru 137 de produse:

  • 36 carne de pasare (printre care: poulet de Bretagne, oie d’Anjou)
  • 10 carne de vita (veau du Limousin)
  • 10 carne de oaie (agneau du Périgord)
  • 19 carne de porc și produse din carne de porc (jambon de l’Ardèche, rillettes de Tours, porc de Normandie)
  • 2 fructe de mare (Coquille Saint-Jacques des Côtes-d’Armor, Huîtres Marennes-Oléron)
  • 9 branzeturi și produse lactate (Tomme de Savoie, Gruyère)
  • 2 carne de miel (miel d’Alsace, miel de Provence)
  • 11 fructe (mirabelle de Lorraine, pomme de Savoie)
  • 13 legume (artichaut du Roussillon, asperge des Sables des Landes)
  • 2 cereale (riz de Camargue, petit épeautre de Haute-Provence)
  • 74 vinuri
  • 2 cidru (cidre Breton, cidre de Normandie)
  • 7 alte produse (pâtes d’Alsace, sel de Guérande)

Spania are DO (Denominación de Origen) pentru peste 250 de produse, dintre care:

și

IGP (Indicación geográfica protegida) pentru:

Italia are DOP (Denominazione Origine Protetta) pentru 138 de produse printre care:  GorgonzolaGrana PadanoParmigiano ReggianoPecorino RomanoProsciutto di ParmaCaciocavallo Silano,

și

IGP (Indicazione Geografica Protetta) pentru 83 de produse, printre care: Aceto Balsamico di Modena, Mortadella Bologna

Marea Britanie are DOP pentru 65 de produse si IGP pentru 40 de produse.

Grecia are DOP pentru 19 tipuri de brânză (printre care Feta, Manouri, Xigalo Sitias)

În Germania, echivalentul DOP este geschützte Ursprungsbezeichnung (g.U.), iar pentru IGP este geschützte geografische Angabe (g.g.A.)

Etapele următoare privind aderarea UE la Actul de la Geneva

După aprobarea sa de către Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European, regulamentul va fi adoptat de Parlamentul European și de Consiliu. Adoptarea de către Consiliu va avea loc simultan cu adoptarea deciziei Consiliului de autorizare a aderării UE la Actul de la Geneva, odată ce Parlamentul European își va da acordul.

Șapte state membre ale UE sunt părți contractante la Acordul de la Lisabona: Bulgaria (din 1975), Republica Cehă (din 1993), Slovacia (din 1993), Franța (din 1966), Ungaria (din 1967), Italia (din 1968) și Portugalia (din 1966). Trei state membre ale UE au semnat, dar nu au ratificat acordul: Grecia, România și Spania. UE în sine nu este parte contractantă, întrucât Acordul de la Lisabona prevede că această calitate poate fi deținută doar de state, nu de organizații internaționale.

Continue Reading

U.E.

Suspendarea Fidesz din PPE. Popularii europeni au decis înființarea unui comitet de evaluare, condus de fostul președinte al Consiliului European, Herman Van Rompuy, care va evalua respectarea statului de drept în Ungaria

Published

on

Corespondență din Bruxelles 

Partidul Popular European a decis înființarea unui Comitet de Evaluare, condus de fostul președinte al Consiliului European, Herman Van Rompuy, din care mai fac parte fostul președinte al Parlamentului European Hans-Gert Pottering, și fostul cancelar austriac Wolfgang Schussel, care va evalua respectarea statutul de drept și a valorilor PPE în Ungaria, prezentând, de asemenea, un raport.

Decizia popularilor europeni survine după ce aceștia au hotărât cu largă majoritate suspendarea calității de membru al PPE a partidului Fidesz, după mai multe apeluri ca partidul condus de premierul ungar Viktor Orban să fie supus unor măsuri disciplinare pentru încălcarea principiilor statului de drept.

”PPE este un partid al valorilor, iar fiecare membru trebuie să respecte aceste principii care ne unesc. Astăzi, democrația internă a vorbit. După o solicitare venită din partea a 13 partide, am decis să suspendăm calitatea de membru a partidului Fidesz până la o nouă notificare. Această decizie a fost adoptată cu ușurință. Ca partid al părinților fondatori ai Europei și a numeroaselor succese europene, PPE este și trebuie să rămână un far al valorilor. Toate partidele membre trebuie să fie un bun exemplu. Nu putem face compromisuri privind democrația, statul de drept, libertatea presei, libertatea academică sau drepturile minorităților”, a declarat Joseph Daul, președintele PPE, potrivit unui comunicat. 

O reacție similară a venit și din partea președintelui Grupului PPE din Parlamentul European, candidatul popularilor europeani pentru funcția de președinte al Comisiei Europene.

”PPE a acceptat astăzi propunerea mea de a suspenda statutul de membru al Fidesz. Aceasta a fost o decizie necesară. Depinde acum de Comitetul de Evaluare să decidă care va fi statutul Fidesz în PPE, bazându-se pe progrese concrete privind preocupările noastre. Trebuie să ne recâștige încrederea”, a scris Weber pe pagina sa de Twitter.


Potrivit prevederilor acestei suspendări, Fidesz nu va mai avea de acum înainte niciun drept în calitate de partid membru.

Fidesz nu va mai avea dreptul să voteze în nicio întâlnire organizată de PPE și nici să propună candidați pentru anumite posturi în cadrul partidului. De asemenea, Fidesz nu va mai participa la nicio întâlnire a partidului.

Printre principalii susținători ai acestei decizii s-au numărat atât Manfred Weber, candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, cât și Annegret Kramp-Karrenbauer, liderul CDU și cea considerată a fi urmașa Angelei Merkel.

”Atâta timp cât Fidesz nu restabilește complet încrederea, nu poate rămâne un membru deplin. O înghețare legală a statutului de membru și a drepturilor conexe, așa cum prevede Manfred Weber, ar fi o măsură viabilă”, a susținut Kramp-Karrenbauer cu puțin timp înainte de reuniunea politică a popularilor europeni la Bruxelles.

Fidesz transmitea înainte de summit că, dacă va fi suspendat din familia politică a popularilor europeni, pleacă din PPE. Declarația a fost făcute de şeful de cabinet al prim-ministrului ungar. ”Este vorba despre demnitatea Fidesz şi a ţării”, a spus Gergely Gulyas.

Trebuie amintit, de asemenea, că Ungaria este statul împotriva căruia Parlamentul European vota la 12 septembrie 2018 raportul Sargentini, activând astfel Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene, ca urmare a deciziilor adoptate de premierul Viktor Orban ce au intrat în conflict cu princiiple democratice și statul de drept, piloni pe care s-a construit ”visul european” numit Uniunea Europeană. 

Continue Reading

U.E.

Prima reacție a lui Viktor Orban, după ce s-a votat suspendarea partidului Fidesz din familia popularilor europeni: ,,Nu îmi voi schimba abordarea politică”

Published

on

Foto: Facebook/ Viktor Orban

După ce s-a votat suspendarea partidului Fidesz din partidul PPE cu o majoritate covârșitoare, Viktor Orban a susținut o conferință de presă în Parlamentul European. Oficialul maghiar a declarat că ,,nu îmi voi schimba abordarea politică, partidul polonez și cel ungar din PPE își păstrează valorile europene, dar noi nu de dorim migrație, vrem să protejăm valorile creștine și o să arătăm clar această intenție. Ca pași următori, partidul Fidesz se va focusa pe viitoarele alegeri, ca Partidul Popular European să rămână cel mai mare și puternic grup din PE și în următoarele luni.”

Partidul premierul maghiar Viktor Orban, Fidesz, a fost suspendat din Partidul Popular European, a anunțat președintele PPE, Joesph Daul, într-o postare pe Twitter.

190 de membri au votat pentru suspendare și 3 împotrivă.

Astăzi, 20 martie, cel mai mare bloc al Parlamentului European, Partidul Popularilor Europeni, a decis suspendarea partidului Fidesz din familia popularilor europeni din Parlamentul European.

Citiți și: Partidul premierului maghiar, Viktor Orban, suspendat din PPE cu o majoritate covârșitoare

Potrivit prevederilor acestei suspendări, Fidesz nu va mai avea de acum înainte niciun drept în calitate de partid membru.

Fidesz nu va mai avea dreptul să voteze în nicio întâlnire organizată de PPE și nici să propună candidați pentru anumite posturi în cadrul partidului. De asemenea, Fidesz nu va mai participa la nicio întâlnire a partidului.

Printre principalii susținători ai acestei decizii s-au numărat atât Manfred Weber, candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, cât și Annegret Kramp-Karrenbauer, liderul CDU și cea considerată a fi urmașa Angelei Merkel.

„Atâta timp cât Fidesz nu restabilește complet încrederea, nu poate rămâne un membru deplin. O înghețare legală a statutului de membru și a drepturilor conexe, așa cum prevede Manfred Weber, ar fi o măsură viabilă”, a susținut Kramp-Karrenbauer  cu puțin timp înainte de reuniunea politică a popularilor europeni la Bruxelles.

Atât Fidesz, cât și liderul său, Viktor Orban, se așteptau la o decizie de acest fel.

Astfel, şeful de cabinet al premierului maghiar a susținut miercuri, înaintea votului, că Fidesz nu poate accepta nicio decizie de suspendare a calităţii sale de membru în grupul Partidului Popular European și a indicat că este în joc „demnitatea Fidezs și a țării”.

Soarta partidului Fidesz în interiorul PPE a fost decisă cu o zi înainte ca șefii de stat și de guvern din PPE, inclusiv Viktor Orban, să participe la summitul tradițional ce precede reuniunea Consiliului European.

Potrivit declarației făcute astăzi de  şeful de cabinet al prim-ministrului ungar Viktor Orban, partidul la putere în Ungaria, Fidesz, va părăsi imediat Partidul Popular European (PPE) dacă se ia o decizie de a-l suspenda. Această a fost făcută pentru agenţiei de presă MTI, preluată de Reuters.

 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending