Președintele rus Vladimir Putin și omologul său iranian Masoud Pezeshkian au semnat vineri, la Kremlin, un acord de parteneriat strategic ce întărește în special “cooperarea lor militară” în cadrul unei alianțe dorite a fi o contrapondere la orice “dictat” din partea Occidentului, relatează AFP.

Supuse unor grele sancțiuni internaționale care le afectează economiile, Rusia și Iranul au înregistrat o apropiere accelerată în ultimii ani, în special după invazia rusă în Ucraina. Cele două țări au înregistrat în decembrie un eșec comun și o pierdere a influenței în Siria, odată cu fuga din țară a aliatului lor, președintele Bashar al-Assad.

“Acordul de parteneriat strategic global”, semnat vineri de Putin și Pezeshkian, este un pact care acoperă numeroase domenii și prin care Moscova și Teheranul se opun împreună “oricărui dictat venit din exterior”, scrie Agerpres.

“Țările noastre apără cu fermitate principiile primatului dreptului internațional, principiile suveranității și neamestecului în treburile interne și se opun cu hotărâre oricărui dictat din exterior”, a afirmat președintele Vladimir Putin în conferința de presă comună cu omologul său iranian Masud Pezeshkian, care a urmat ceremoniei de semnare a documentului.

Liderul de la Kremlin, care a semnat acorduri similare cu China și Coreea de Nord în ultimii ani, s-a declarat mulțumit de rezultatul negocierilor cu Pezeshkian, care, în opinia sa, au avut loc într-o atmosferă constructivă.

El a subliniat că Moscova și Teheranul împărtășesc poziții comune cu privire la multe probleme internaționale, precum și în ceea ce privește sancțiunile unilaterale occidentale, și a evidențiat creșterea comerțului bilateral, acordurile energetice și angajamentul Rusiei de a construi două noi reactoare la centrala nucleară Bushehr. Rusia și Iranul au discutat despre furnizarea de gaze rusești, a mai spus liderul de la Kremlin. El a adăugat că, dacă acest proiect va fi pus în aplicare, livrările de gaze către Iran ar putea ajunge în cele din urmă la 55 de miliarde de metri cubi pe an, dar ar trebui să înceapă cu volume mici, de până la 2 miliarde de metri cubi.

Acordul prevede în special “dezvoltarea cooperării militare” și susținerea reciprocă în fața “amenințărilor în materie de securitate”, potrivit conținutului acordului compus din 47 de articole publicat de Kremlin după semnare.

Cele două țări, care au o poziție ostilă față de Occident, intenționează să desfășoare exerciții militare comune și diverse proceduri “cu scopul dezvoltării cooperării militare”, dar asigură că noul lor acord nu este îndreptat împotriva unor terțe țări.

Relațiile dintre Rusia și Iran s-au consolidat în ultimii ani, în special în contextul războiului din Ucraina, unde Moscova este sprijinită de Teheran, care ar fi furnizat drone și chiar rachete părții ruse, potrivit Occidentului.

“Iranul și Rusia, conștiente de responsabilitatea lor istorică, construiesc o nouă ordine”, a scris șeful diplomației iraniene într-un articol publicat în cursul săptămânii de agenția de presă rusă RIA Novosti. El a afirmat că este vorba de a înlocui “hegemonia” – subînțelegându-se cea occidentală – prin “cooperare”. 

Aliații europeni trebuie să intervină pentru a ajuta Ucraina să lupte împotriva Rusiei, a declarat premierul britanic Keir Starmer, pe fondul îngrijorărilor că Donald Trump va reduce sprijinul oferit de SUA când se va întoarce la Casa Albă săptămâna viitoare, informează Politico.

Într-un interviu pentru Politico, liderul britanic s-a angajat să joace „un rol deplin” în orice inițiativă de pace care va apărea odată cu revenirea lui Trump — inclusiv prin posibilitatea de a desfășura trupe britanice într-un rol de menținere a păcii.

Starmer a spus că este vital ca toți ceilalți aliați ai Ucrainei să mărească sprijinul militar și să-l pună pe președintele Volodimir Zelenski în „cea mai puternică poziție posibilă” pentru negocierile cu Rusia. Pentru națiunile europene, asta înseamnă să compenseze lipsa de sprijin despre care mulți se tem că ar putea apărea sub conducerea lui Trump, după aproape trei ani de susținere militară americană oferită de președintele în exercițiu, Joe Biden.

Keir Starmer a sosit joi dimineață la Kiev pentru a se întâlni cu președintele Volodimir Zelenski și a semna un „parteneriat istoric pe 100 de ani” cu Ucraina pentru „a aprofunda legăturile de securitate și a consolida parteneriatul pentru generațiile viitoare”.

„Parteneriatul nostru de 100 de ani este o promisiune că suntem alături de voi, nu doar astăzi sau mâine, ci pentru o sută de ani – mult după ce acest război se va încheia și Ucraina va fi din nou liberă și prosperă”, a spus Keir Starmer.

Întrebat dacă revenirea lui Trump ar însemna că Europa ar trebui să ofere mult mai mult Ucrainei, Starmer a spus: „Da, cred că, la nivel colectiv, trebuie să facem mai mult. Cred că acest lucru este recunoscut în toată Europa.” El a insistat că nu le spune altor țări „ce ar trebui sau nu ar trebui să facă” — subliniind că este „un colaborator politic” — dar a precizat că „trăim acum într-un context diferit în ceea ce privește conflictele din întreaga lume.”

Trump urmează să fie învestit luni, după victoria sa în alegerile din noiembrie, și a alarmat aliații Ucrainei sugerând că va pune capăt războiului într-o singură zi. Chiar dacă acest termen nu va fi respectat, echipa lui Trump crede că el va găsi rapid o modalitate de a insista asupra negocierilor de pace.

Săptămâna aceasta, senatorul republican Marco Rubio, cel desemnat de Donald Trump pentru funcția de secretar de stat, a declarat că atât Moscova, cât și Kievul vor trebui să facă concesii pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

O astfel de retorică a atras inevitabil atenția liderilor europeni asupra modului în care va arăta pacea. O idee propusă de președintele francez Emmanuel Macron este desfășurarea unei forțe multinaționale de menținere a păcii.

Premierul britanic Keir Starmer dorește să se așeze la masa negocierilor și să încheie un acord comercial imediat după ce Donald Trump se va întoarce la Casa Albă.

Starmer dorește ca discuțiile cu echipa lui Trump să înceapă săptămânile următoare, a declarat el pentru Politico într-un interviu acordat joi. Premierul și Trump au discutat deja despre o întâlnire în SUA luna viitoare, după inaugurarea președintelui ales.

Vorbind în timp ce călătorea în Ucraina, Starmer a minimalizat amenințarea planului radical al lui Trump privind tarifele americane. ”Încă nu a avut loc inaugurarea, așa că să vedem care sunt deciziile atunci când ajungem la acea etapă”, a spus el.

”Am fost clar că am dori să purtăm discuții despre un acord comercial cu SUA, că nu acceptăm argumentul că există o alegere binară între o resetare cu UE și un acord cu SUA și, evident, momentul pentru aceste decizii va fi în săptămânile și lunile următoare”, a menționat Starmer.

În timp ce viitoarea administrație Trump încă își formulează politica comercială, președintele ales a amenințat cu taxe de până la 20 % asupra tuturor importurilor globale în SUA.

Unii experți în comerț și parlamentari conservatori din opoziție susțin că Regatul Unit va trebui să se distanțeze de standardele UE pentru a scăpa de măsurile punitive ale lui Trump.

Oficialii din cadrul Departamentului pentru afaceri și comerț din Regatul Unit se pregătesc deja pentru o serie de situații neprevăzute în primele săptămâni ale mandatului lui Trump. Experții au ales sectoarele auto și farmaceutic ca fiind potențial vulnerabile.

La o reuniune a cabinetului de la începutul acestei săptămâni, Starmer a prezentat obiectivele guvernului său în cadrul celei de-a doua administrații Trump.

”Prim-ministrul a vorbit despre hotărârea sa de a urmări un parteneriat cu SUA pentru secolul XXI, care ar proteja securitatea, ar promova creșterea noastră economică și ar valorifica oportunitatea noilor tehnologii”, a declarat un purtător de cuvânt al Downing Street. Abordarea laburiștilor față de Trump va fi ghidată de ”pragmatismul condus de interesul național”.