Connect with us

INTERNAȚIONAL

Agenția pentru Drepturi Fundamentale: Efectele urii în UE

Published

on

Două noi rapoarte ale Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) confirmă faptul că infracţiunile motivate de ură sunt o realitate de zi cu zi în întreaga Uniune Europeană (UE), potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Violenţa şi infracţiunile motivate de rasism, xenofobie, intoleranţă religioasă sau de handicapul, orientarea sexuală sau identitatea de gen a unei persoane sunt toate exemple de infracţiuni motivate de ură, care aduc prejudicii nu doar celor vizaţi, ci şi angajamentelor de bază ale UE faţă de democraţie şi drepturile fundamentale la egalitate şi nediscriminare.

Pentru a combate infracţiunile motivate de ură, UE şi statele sale membre trebuie să confere o mai mare vizibilitate acestor infracţiuni şi să îi tragă la răspundere pe autorii acestora. Este necesară o mai mare voinţă politică din partea factorilor de decizie pentru a contracara prejudecăţile răspândite împotriva anumitor grupuri şi pentru a compensa daunele. Prin urmare, victimele şi martorii ar trebui să fie încurajaţi să raporteze aceste infracţiuni şi, atât la nivelul UE, cât şi la nivel naţional, ar trebui să se adopte acte legislative care să oblige statele membre să colecteze şi să publice date privind infracţiunile motivate de ură. Acest lucru ar contribui la recunoaşterea victimelor infracţiunilor motivate de ură, în conformitate cu cerinţele care decurg din jurisprudenţa Curții Europene a Drepturilor Omului. Pentru a-i trage la răspundere pe autorii acestor infracţiuni într-un mod mai eficient, legiuitorii ar trebui, de asemenea, să ia în considerare aplicarea unor penalităţi mai aspre pentru infracţiunile motivate de ură, cu scopul de a sublinia gravitatea acestora, în timp ce instanţele de judecată care pronunţă hotărâri ar trebui să abordeze public motivaţiile părtinitoare, specificând în mod clar faptul că acestea conduc la sentinţe mai aspre.

„Infracţiunile motivate de ură creează o mentalitate de tip «noi şi ei» care provoacă daune psihologice enorme”, susţine Morten Kjaerum, directorul FRA. „Acestea subminează principiile democratice de bază ale egalităţii şi nediscriminării. Astfel, infracţiunile motivate de ură nu aduc prejudicii doar victimei, ci şi altor persoane care aparţin aceluiaşi grup – majoritatea fiind îngroziţi că vor ajunge să fie următoarea ţintă – şi societăţii în ansamblu. Ca reacţie, UE şi statele sale membre trebuie să se asigure că acestor infracţiuni li se conferă vizibilitate şi că autorii sunt traşi la răspundere pentru faptele lor”.

Un nou raport FRA intitulat „Making hate crime visible in the European Union: acknowledging victims’ rights (Asigurarea vizibilităţii infracţiunilor motivate de ură în Uniunea Europeană: recunoaşterea drepturilor victimelor) prezintă o abordare a infracţiunilor motivate de ură din punctul de vedere al drepturilor fundamentale şi oferă o analiză comparativă a mecanismelor de colectare a datelor oficiale privind infracţiunile motivate de ură în Uniunea Europeană. Raportul subliniază provocările inerente care apar în înregistrarea infracţiunilor motivate de ură şi analizează modul în care poate fi extinsă sfera colectării datelor oficiale pentru a le permite statelor membre să îşi îndeplinească obligaţiile faţă de victimele infracţiunilor motivate de ură.

Cel de-al doilea raport, „EU-MIDIS Data in Focus 6: Minorities as Victims of Crime” (EU-MIDIS Date în obiectiv nr. 6: minorităţile ca victime ale infracţiunilor), prezintă date privind experienţele respondenţilor ca victime în cazul a cinci tipuri de infracţiuni, de la furt la hărţuire gravă. O secţiune a raportului analizează în special minorităţile ca victime ale infracţiunilor rasiste. Raportul arată că o persoană din patru (24%) din cei 23 500 de respondenţi la sondajul EU-MIDIS – primul sondaj la nivelul UE realizat pentru a eşantiona în mod specific minorităţile etnice şi grupurile de imigranţi în funcţie de percepţia acestora cu privire la infracţiunile din motive rasiale sau etnice – au afirmat că au fost victime ale unei infracţiuni cel puţin o dată în cele 12 luni anterioare efectuării sondajului. În medie, 18% din totalul romilor şi 18% din totalul respondenţilor africani sub‑saharieni care au participat la sondaj au indicat că au fost victime a cel puţin o infracţiune din motive rasiale în ultimele 12 luni.

Atacuri, ameninţări sau hărţuiri grave din motive percepute ca fiind „rasiale”, suferite de membri ai minorităţilor etnice sau ai grupurilor de imigranţi (sursă: FRA – EU MIDIS)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Aggregate groups: Grupuri agregate

Victimele şi martorii infracţiunilor motivate de ură sunt reticenţi în ceea ce priveşte raportarea acestor infracţiuni fie agenţiilor de aplicare a legii, fie sistemului de justiţie penală, organizaţiilor neguvernamentale sau grupurilor de sprijinire a victimelor. În consecinţă, victimele sunt deseori incapabile sau nu vor să reclame pedepsirea autorilor, multe infracţiuni rămânând nesemnalate şi nepedepsite şi, prin urmare, invizibile.

Ratele de neraportare a atacurilor, ameninţărilor sau hărţuirilor grave de către grupurile minoritare şi de imigranţi din cele 27 de state membre ale UE (sursă: FRA – EU MIDIS)

  Din Europa Centrală şi de Est Din Fosta Iugoslavie Din Africa de Nord Din Africa Sub-Sahariană Romi Ruşi Turci
Atacuri sau ameninţări 69 % 57 % 62 % 60 % 69 % 69 % 74 %
Hărţuiri grave 89 % 75 % 79 % 84 % 84 % 84 % 90 %

„Making hate crime visible in the European Union: acknowledging victims’ rights” (Asigurarea vizibilităţii infracţiunilor motivate de ură în Uniunea Europeană: recunoaşterea drepturilor victimelor)

„EU-MIDIS Data in Focus 6 on Minorities as Victims of Crime” (EU-MIDIS Date în obiectiv nr. 6: minorităţile ca victime ale infracţiunilor)  http://fra.europa.eu/en/publications-and-resources

NATO

Emmanuel Macron anunță că Franța este dispusă să participe cu o prezență militară a NATO în România

Published

on

© NATO/ Flickr

Președintele francez Emanuel Macron a anunțat miercuri disponibilitatea Franței de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România, informația fiind făcută publică de eurodeputatul francez Nathalie Loiseau, șefa Subcomisiei pentru securitate și apărare din Parlamentul European.

Emmanuel Macron anunță disponibilitatea Franței de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. Franța este în solidaritate cu statele europene preocupate de securitatea lor”, a scris ea, pe Twitter.

Macron a făcut aceste afirmații în cadrul unui discurs pe care l-a susținut într-o vizită la forțele armate în tabăra Oberhoffen, în Haguenau, Bas-Rhin, conform agendei publicate de Palatul Elysee. Liderul francez a vizitat această locație militară după discursul pe care l-a susținut în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

Șeful statului francez a prezentat în plenul de la Strasbourg prioritățile președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și promovând din nou ideea unui dialog cu Rusia pe marginea acestui aspect.

“În următoarele luni ar trebui să venim cu o propunere europeană pentru a construi o nouă ordine de securitate și stabilitate. Ar trebui să construim acest lucru ca europeni, lucrând cu alți europeni, lucrând cu aliații noștri din NATO, și apoi să îl propunem spre negociere cu Rusia“, a precizat acesta.

Totodată, el a cerut “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri.

În ceea ce privește anunțul pentru o prezență militară franceză în România, Parisul a dat semnale în acest sens în ultima perioadă.

O fregată multi-rol a Marinei Franceze cu un echipaj de 150 de militari s-a aflat în Portul Constanța la mijlocul lunii decembrie a anului trecut. De asemenea, ca parte a prezenței militare franceze în regiune, Ministerul rus al Apărării a raportat în aceeași perioadă că trei avioane de vânătoare ruse au interceptat şi escortat trei avioane militare franceze care zburau în apropierea frontierelor Rusiei la Marea Neagră, fiind vorba de un Mirage-2000, un Rafale și un avion de alimentare în zbor C-135.

Anunțul lui Macron privind o prezență franceză în România sub umbrela NATO vine și după ce ministrul francez al apărării Florence Parly a avut săptămâna trecută, la Brest, o întrevedere cu omologul său român, Vasile Dîncu, pe agenda discuțiilor figurând teme de interes aliat și bilateral

Pe de altă parte, în cadrul relației militare dintre Franța și România există o notă de apreciere din partea Parisului după ce Bucureștiul a decis că va contribui cu 45 de militari la Takuba Task Force din Mali, un grup operativ al Uniunii Europene condus de Franța cu scopul de a consilia, asista și însoți forțele armate maliene, în coordonare cu partenerii G5-Sahel și cu alți actori internaționali de pe teren.

Situația din vecinătatea estică a NATO și a Uniunii Europene – și anume acumulările de forțe rusești la granița cu Ucraina – relevă perspective de înrăutățire pe fondul intensificării mijloacelor de dialog diplomatic, cu Casa Albă și șeful diplomației SUA avertizând că Rusia are capacitatea de a ataca rapid Ucraina și cu șeful diplomației UE care ia în calcul mai multe scenarii privind concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei, inclusiv ”integrarea de facto” în Rusia a regiunii Donbas.

După discuțiile de săptămâna trecută dintre diplomații Statelor Unite și Rusiei, la Geneva, în cadrul Consiliului NATO-Rusia și la nivelul OSCE, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat marți, de la Berlin, o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

Discuțiile diplomatice au loc pe fondul acumulărilor masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate ale Moscovei, care solicită ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Dan Cărbunaru: Guvernul a aprobat memorandumul prin care România va putea acorda în continuare asistență tehnică și financiară Republicii Moldova

Published

on

© Guvernul României

Guvernul a aprobat memorandumul în baza căruia România va putea acorda în continuare asistenţă tehnică şi financiară către Republica Moldova în mai multe domenii, pentru a-i sprijini parcursul european, a declarat Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Executivului.

“A fost aprobat memorandumul pentru aprobarea negocierii şi semnarea acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova. Practic, Guvernul a dat undă verde pentru negocierile şi semnarea unui nou acord în baza căruia România să continue acordarea de asistenţă tehnică şi financiară către Republica Moldova pentru a-i sprijini parcursul european, având în vedere că vechiul acord care permitea finanţarea de către România a unor proiecte importante din Republica Moldova ieşise din vigoare anul trecut pe data de 28 martie”, a declarat Dan Cărbunaru, miercuri, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, informează Agerpres.

El a menţionat o parte din proiectele derulate în Republica Moldova prin vechiul acord de sprijin tehnic şi financiar.

“Prin vechiul acord, România a sprijinit tehnic şi financiar proiecte precum reabilitarea şi modernizarea a 1.000 de grădiniţe, instituţii şcolare din Republica Moldova sau dezvoltarea Gazoductului Iaşi-Chişinău, proiect strategic de interconectare energetică între România şi Republica Moldova. În continuare, acordul va include prevederi care vizează dezvoltarea cooperării în sectorul energetic, infrastructura de transport, protecţia mediului, combaterea schimbărilor climatice, lucrări publice şi infrastructură, IMM-uri, independenţa mass-media, reforma administraţiei publice, Afaceri Interne, Sănătate, Educaţie, Cultură şi Patrimoniu, Cercetare şi Turism”, a mai precizat Cărbunaru.

 

România va sprijini cu prioritate proiectele de interconectare cu Republica Moldova, un nou acord de asistență nerambursabilă între București și Chișinău, reforma justiției și avansarea luptei anti-corupție, a afirmat în luna noiembrie ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, într-o conferință comună de presă cu omologul său moldovean, Nicolae Popescu.

Împrumutul nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România a urmărit îmbunătățirea vieții tuturor cetățenilor R. Moldova, în consonanță cu obiectivele Parteneriatului Strategic între România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, încheiat la Iași, în aprilie 2010. Timp de peste un deceniu, Acordul a permis finanțarea de către România a unor proiecte emblematice, cum ar fi reabilitarea și modernizarea a peste 1.000 de grădinițe și instituții școlare din R. Moldova sau asigurarea unei contribuții la dezvoltarea gazoductului Iași-Chișinău, proiect strategic de interconectare energetică între România și R. Moldova.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Olaf Scholz, la Forumul Economic Mondial de la Davos: Rusiei nu trebuie să i se permită să schimbe granițele naționale prin forță

Published

on

© Bundesregierung

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat miercuri, în cadrul Forumului Economic Mondial că nu trebuie să i se permită Rusiei să schimbe granițele naționale prin forță în contextul unei iminente intervenții militare a Moscovei în Ucraina pe care SUA, NATO și Europa încearcă să o prevină și solicită Rusiei să aleagă calea diplomatică

Vorbind virtual în premieră la Forumul Economic Mondial de la Davos, cancelarul german Olaf Scholz, a cărui țară asigură președinția anuală G7, a declarat că există un angajament clar față de integritatea teritorială a Ucrainei.

Scholz a declarat că nu se poate spune încă dacă contactele diplomatice intense ar putea detensiona situația de la granița Rusiei cu Ucraina, dar a adăugat că frontierele nu trebuie mutate prin forță, informează Deutsche Welle.

“După ani de tensiuni crescânde, tăcerea nu este o opțiune rezonabilă”, a declarat Scholz în primul său discurs de la forum în calitate de cancelar, adăugând că trebuie respectată forța dreptului, și dreptul forței.

 

Scholz a devenit cancelar al Germaniei în decembrie, după 16 ani cu Angela Merkel la conducere, promițând că coaliția sa de centru-stânga va oferi un “nou început” pentru prima economie a Europei.

Moscova a staționat aproximativ 100.000 de soldați în apropierea graniței cu Ucraina, lucru pe care Occidentul l-a interpretat ca o pregătire pentru invazie, cu scopul de a forța NATO să facă concesii în chestiuni precum posibila aderare a Ucrainei la bloc.

Este pentru a doua oară în trei zile când Olaf Scholz transmite un semnal Moscovei. Luni, de la Madrid, cancelarul german a cerut Rusiei să facă “paşi fără echivoc” către o dezescaladare în Ucraina.

Intervenția sa la Forumul Economic de la Davos a avut loc în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a cerut miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, ca Europa să vină cu o propunere privind o nouă ordine de securitate și stabilitate pe continent pe care să o lanseze împreună toate statele membre ale UE, în parteneriat cu aliații din NATO și care să fie prezentată Rusiei ca bază de negociere.

Șeful statului francez a prezentat în plenul de la Strasbourg prioritățile președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și promovând din nou ideea unui dialog cu Rusia pe marginea acestui aspect.

Săptămâna trecută a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa la Viena. Reuniunile au avut loc pe fondul acumulărilor masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate ale Moscovei, care solicită ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.

Drept urmare, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat marți, de la Berlin, o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

“Aliații NATO sunt pregătiți să analizeze modul în care putem consolida liniile de comunicații militare și civile. De asemenea, încurajăm Rusia să revină asupra deciziei sale de a întrerupe legăturile diplomatice cu NATO. Ar trebui să abordăm, de asemenea, securitatea europeană, nu în ultimul rând situația din Ucraina și din jurul acesteia. Aliații NATO sunt, de asemenea, pregătiți să discute propuneri concrete privind modul de reducere a riscurilor și de sporire a transparenței în ceea ce privește activitățile militare; și cum să reducem amenințările spațiale și cibernetice”, a precizat el.

Secretarul general aliat a mai punctat că țările NATO sunt pregătite să discute cu Rusia și despre controlul armamentului, dezarmare și non-proliferare, încurajând Rusia să contribuie la reducerea amenințărilor nucleare.  Însă, a avertizat Stoltenberg, NATO va asculta îngrijorările Rusiei fără a face compromisuri.

Însă, situația din vecinătatea estică a NATO și a Uniunii Europene relevă perspective de înrăutățire pe fondul intensificării mijloacelor de dialog diplomatic, cu Casa Albă și șeful diplomației SUA avertizând că Rusia are capacitatea de a ataca rapid Ucraina și cu șeful diplomației UE care ia în calcul mai multe scenarii privind concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei, inclusiv ”integrarea de facto” în Rusia a regiunii Donbas.

Continue Reading

Facebook

NATO9 hours ago

Emmanuel Macron anunță că Franța este dispusă să participe cu o prezență militară a NATO în România

POLITICĂ14 hours ago

Klaus Iohannis a lansat Planul național de combatere a cancerului: Nu putem construi o Românie a viitorului fără să fim atenţi la sănătatea cetăţenilor

ROMÂNIA15 hours ago

Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

Dan Motreanu15 hours ago

Dan Motreanu: Cele 835 milioane de euro din programul EU4Health vor putea aduce în 2022 un nivel fără precedent de investiții în domeniul sănătății

REPUBLICA MOLDOVA15 hours ago

Dan Cărbunaru: Guvernul a aprobat memorandumul prin care România va putea acorda în continuare asistență tehnică și financiară Republicii Moldova

CONSILIUL UE15 hours ago

Din plenul Parlamentului European, Emmanuel Macron susține că procedura aderării României la Schengen “merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni”

S&D16 hours ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere lui Emmanuel Macron să pună tinerii și categoriile vulnerabile în centrul președinției franceze a Consiliului UE: Avem nevoie de o Europă socială

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

România și alte 18 state membre și din Balcanii de Vest primesc aproape 385,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE pentru a face față crizei sanitare

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Olaf Scholz, la Forumul Economic Mondial de la Davos: Rusiei nu trebuie să i se permită să schimbe granițele naționale prin forță

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Noua Agenție a UE pentru Azil își începe activitatea. 500 de experți vor oferi sprijin pentru sistemele naționale de azil care se confruntă cu un număr mare de cazuri

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE17 hours ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN17 hours ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.17 hours ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN18 hours ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE18 hours ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.18 hours ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN19 hours ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

RUSIA2 days ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

Advertisement

Team2Share

Trending