Connect with us

INTERNAȚIONAL

Uniunea Bancara incotro?

Published

on

Dupa cum era de asteptat, dupa ce presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso a lansat propunerea Uniunii Bancare, prin discursul ”Starea Uniunii” si sustinand delegarea BCE de a supraveghea bancile europene, negocierile aprige s-au declansat.

Se anunta un drum lung catre Uniunea Bancara. Drum care in principiu ar trebui sa fie scurt.

Un prim pas este aceasta intens dezbatuta supraveghere bancara realizata eventual de BCE, urmand apoi un Consiliu Comun de Supraveghere, dezvoltarea unui management de criza si risc, un fond comun de garantii si un fond pentru tranzactii bancare. In principiu, Uniunea Bancara este alcatuita din 4 piloni: supravegherea institutiilor bancare, asigurarea depozitelor bancare, rezolvarea problemelor bancilor care falimenteaza si a crizelor bancare sistemice si asigurarea resurselor fiscale necesare.

Lupta a inceput la intalnirea de la Nicosia a ministrilor de finante europeni.

Liderii europeni au pozitii si pretentii dintre cele mai diverse cu privire la termenul de realizare realist sau nu, fata de preluarea unor atributii de catre o institutie unde nu toate statele au drept de vot, sau se tem chiar de stabilitatea financiara a tarii lor. Mai jos se regasesc pozitiile deja exprimate si asumate de oficialii statelor europene.

Pozitiile statelor europene cu privire la Uniunea Bancara:

Austria – Pro

Austria susţine o supraveghere bancară pentru toţi. Bancile austriece vor ca şi statele din Europa de Est şi Centrală să fie incluse în acest sistem, şi centrele economice importante precum Londra să nu rămână în afara lui. Partidele vor însă o soluţie uniformă, în timp ce nu vor ca supervizarea bancară să fie în cadrul BCE.

Belgia – Pro

Insistă ca zona euro să adopte rapid un sistem centralizat pentru a ajuta băncile cu probleme. Încă din iunie a făcut apel la o Uniune Bancară şi realizarea rapidă a acesteia.

Bulgaria – Contra

Accesul Bulgariei la viitoare uniune bancară şi la politica comună de taxe pentru toţi membrii Uniunii Europene nu va fi în interesul ţării. Alăturarea la planificata uniune bancară va însemna un transfer semnificativ a unei parti importante al suveranităţii naţionale către Bruxelles, fără prea multe beneficii.

Republica Cehă – Contra

Din iunie autorităţile cehe spun că sunt contra unei Uniuni Bancare deoarece ar afecta stabilitatea financiară a ţării.

Cipru – Pro

Guvernatorul băncii centrale a declarat că Cipru este mulţumit de propunere, şi că a contribuit la dezbatere. Sistemul de supraveghere bancară este necesar pentru că decuplează riscul suveran de riscurile băncilor. Este un mecanism util pentu statele cu sisteme bancare mari.

Danemarca – Incert

Reprezentanţii băncii centrale daneze au afirmat că e posibil să fie convinşi să adere dacă se va dovedi că credibilitatea băncilor din zona euro este întărită prin această autoritate.

Estonia – Pro

În iunie a declarat că sprijină o Uniune Bancară, dar nu şi o uniune fiscală. Uniunea Bancară trebuie să includă întreaga zonă comunitară, nu doar zona euro

Finlanda – Incert

Sprijină planurile pentru o uniune bancară însă este reticentă faţă de actualul calendar de implementare, vrea ca autoritatea de supraveghere să fie independentă şi credibilă.

Franţa – Pro

Insistă ca zona euro să adopte rapid un sistem centralizat, pentru supravegherea tuturor celor 6.000 de bănci din zona euro. E nevoie de încredere pentru rezolvarea situaţiei din UE şi pentru a obţine creştere, ceea ce nu se poate realiza decât prin rezolvarea problemelor băncilor europene.

Germania – Pro, cu unele condiţii

BCE să răspundă de monitorizarea băncilor mari, se opune gradului mare de centralizare propus de Comisia Europeană. Autorităţile de la Berlin resping şi introducerea rapidă a sistemului, prin care BCE ar trebui să preia supravegherea tuturor băncilor până în 2014.

Ministrul german de Finanţe Wolfgang Schauble a complicat şi mai mult situaţia, cerând un test de stres pan-european pentru bănci, înainte ca supravegherea să fie trecută BCE.

Angela Merkel este în favoarea unei Uniuni Bancare însă economiştii germani au solicitat în luna iulie ca acest plan să nu fie pus în practică deoarece fortarea celei mai mari economii din zona euro sa ofere garantii pentru statele si bancile mai slabe din zona euro nu este solutia pentru criza datoriilor din Uniunea Monetara.

Ungaria – Incert

Împreună cu Polonia solicită drept de vot în BCE, vrea drepturi şi obligaţii egale pentru toate statele europene. În acelaşi timp, Ungaria are multe semne de întrebare asupra propunerii Comisiei şi nu se va pronunţa până când nu vor fi clare toate obligaţiile şi drepturile de care se vor bucura statele.

Irlanda – Pro

Oficialii irlandezi au sperat de mult timp că va fi adoptat un plan pentru implementarea unei uniuni bancare deoarece Irlanda ar beneficia de pe urma acesteia.

Italia – Pro

Insistă ca zona euro să adopte rapid un sistem centralizat, împărtăşeşte pe deplin viziunea şi calendarul stabilit de Comisia Europeană. Italia vrea ca până în ianuarie 2013 să fie stabilit un set principal de elemente, pentru ca primul stagiu de supraveghere să fie pus în practică.

Lituania – Pro, dar reticentă

Sprijină ideea unei autorităţi bancare unice, dar este reticentă deoarece propunerea ridică mai multe semne de întrebare şi oferă prea puţine răspunsuri. Oferă o vagă descriere a alocării funcţiilor supravegherii bancare, a sarcinilor şi puterilor între BCE şi autorităţile naţionale de supraveghere.

Luxemburg – Incert

Premierul a atras atenţia asupra grabei cu care se doreşte implementarea mecanismului, Luxembourg doreşte ca măsurile necesare să fie atent analizate şi pregătite. Junker împărtăşeşte scepticismul Germaniei că o singură autoritate va putea supraveghea toate băncile din zona euro.

 

Malta – Incert

Propunerea trebuie analizată în detaliu şi supusă dezbaterilor, înainte de a fi pusă în aplicare.

Olanda – Pro, unele condiţii

Vrea ca autoritatea să nu fie înfiinţată prea repede, susţine poziţia Germaniei. De asemenea, vrea ca până când autoritatea de supraveghere nu se dovedeşte eficientă, să nu mai fie făcut niciun pas înspre Uniunea Bancară. Abordare step-by-step.

Polonia – Contra

Polonia nu are drept de vot în Banca Centrală Europeană şi nu poate lua parte la un mecanism în care nu are niciun cuvânt de spus.

Portugalia – Pro

Oficialii portughezi au solicitat crearea unei Uniuni Bancare încă din iunie deoarece ar duce la stabilizarea sistemului bancar şi la ruperea legăturilor dintre datoriile băncilor şi cele guvernamentale. Uniunea Bancară este un instrument pentru a combate criza.

România – Incert

Preşedintele a declarat că România va adera la Uniunea Bancară deoarece 85% din piaţa banking-ului românesc e ocupată de bănci din zona Euro, însă vor trebui discutate modalităţile de aderare. Premierul a afirmat că România va decide în privinţa aderării la Uniunea Bancară după ce vor fi clarificate unele probleme expuse de alte ţări, după ce va analiza propunerea şi implicaţiile pentru România.

Slovenia – Pro

Sprijină ideea deoarece va duce la diminuarea costurilor împrumuturilor pentru că va sparge legătura dintre datoriile băncilor şi datoriile guvernamentale.

Spania –Pro

Insistă ca zona euro să adopte rapid mecanismul pentru supravegherea tututor celor 6.000 de bănci din zona euro. Mecanismul va ajuta în combaterea crizei şi este necesar pentru băncile cu probleme.

Suedia – Contra

A cerut prelungirea termenului de aplicare a mecanismului.

Nemulţumită de termenii oferiţi pentru statele non-euro care vor să intre în sistemul de supraveghere al BCE, pentru că ar trebui să respecte deciziile instituţiei fără să poată să îi influenţeze oficial deciziile.

Regatul Unit – Contra

Susţine că este o anomalie din punct de vedere legal ca Autoritatea Bancară Europeană să nu poată impune decizii obligatorii asupra BCE, dar să poată forţa statele suverane să se supună deciziilor sale, în cazul unei dispute.

A protestat şi în privinţa condiţiilor oferite ţărilor non-euro care vor să intre în sistemul de supraveghere al Uniunii Bancare.

***

Propunerea Uniunii Bancare nu  trebuie votata doar de cele 17 state din zona euro, ci este necesar acceptul unanim al celor 27 state europene. In mozaicul de pozitii deja asumate se desluseste un probabil blocaj sau o retrasare a obiectivelor proiectului european.

Autor: Adrian Marius Dobre, Secretar General Fundatia Europeana Titulescu

Sursa: http://blog.adrianmariusdobre.eu/

INTERNAȚIONAL

Rusia returnează Ucrainei navele capturate anul trecut în strâmtoarea Kerchi, cu trei săptămâni înainte de o nouă rundă de discuții în format ,,Normandia”

Published

on

©️ zeteam_official Twitter/ Kremlin

Trei nave ucrainene au fost returnate luni la aproape un an după ce marina rusă a confiscat navele în strâmtoarea Kerchi, informează Agerpres.

Oficialii ucraineni au confirmat returnarea, la o zi după ce nave remorcher au fost văzute remorcând navele prin strâmtoarea care separă Crimeea de teritoriul rusesc. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei anunțase deja predarea navelor luni. 

Mișcarea a fost „în conformitate cu acordurile încheiate cu partea ucraineană”, au declarat pentru agenția rusă de presă Interfax surse din Biroul Federal de Securitate, filiala Crimeea, relatează Deutsche Welle.

Armata rusă a capturat un remorcher și două nave de artilerie mici, în noiembrie anul trecut, după ce echipajele ucrainene au încercat să obțină acces la Marea Azov prin strâmtoarea Kerchi. Strâmtoarea este singurul punct de acces naval către două dintre cele mai mari porturi ale Ucrainei, Mariupol și Berdyansk.

Rusia a acuzat marina ucraineană că a încercat să pună în scenă o „provocare” și să intre ilegal în apele teritoriale rusești, în timp ce Ucraina a descris incidentul drept un act de agresiune rusă.

În cele din urmă, după deschiderea focului asupra navelor ucrainene, autoritățile ruse i-au arestat pe toți cei 24 de marinari și i-au trimis ulterior în judecată pentru „trecerea ilegală a frontierei”. 

Returnarea navelor de către Rusia este considerată un pas important în rezolvarea conflictului de cinci ani în estul Ucrainei și vine după un alt moment foarte important din septembrie când toți cei 24 de marinari reținuți au fost eliberați în cadrul unui schimb de prizonieri. 

De asemenea, decizia Rusiei este de bun augur în contextul găzduirii la Paris a unei noi runde de discuții în format ,,Normandia”, la care vor participa cele două părți aflate în conflict, Rusia și Ucraina, reprezentate de președinții Vladimir Putin, respectiv Volodymyr Zelenski, și președintele Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel, în calitate de mediatori. 

Întâlnirea va avea loc pe 9 decembrie și va marca primele discuții la cel mai înalt nivel după 3 ani, pentru rezolvarea conflictului din estul Ucrainei. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Papa Francisc, mesaj înainte de a deveni primul Suveran Pontif care vizitează Japonia în ultimii 38 de ani: Puterea distructivă a armelor nucleare să nu se mai declanşeze vreodată în istorie

Published

on

©️ w2.vatican.va

Papa Francisc a difuzat luni un mesaj video cu ocazia călătoriei sale apostolice în Asia, care va avea loc în perioada 20-26 noeimbrie, în cadrul căreia va ajunge și în Japonia, unde va vizita orașele nipone Hiroshima și Nagasaki, singurele unde s-au folosit bombele nucleare în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În cadrul mesajului, Suveranul Pontif a cerut ca ”puterea distructivă a armelor nucleare să nu se mai declanşeze vreodată în istorie”, anunță EFE, citat de Agerpres.

Turneul său de șapte zile în Japonia și Thailanda îi oferă Suveranului Pontif oportunitatea de a sprijini și încuraja mica comunitate catolică din cele două state, care însumează mai puțin de 1% din populația fiecărei țări.

Papa Francisc merge, astfel, pe urmele Sfântului Ioan Paul al II-lea, care a făcut o călătorie apostolică în Japonia în luna februarie a anului 1981 și în Thailanda, în luna mai a anului 1984.

”Tema aleasă de mine este <<Protejarea întregii Vieţi>>. Acest instinct puternic, care răsună în inimile noastre de a apăra valoarea şi demnitatea tuturor persoanelor, capătă o importanţă deosebită în faţa ameninţărilor unei coexistenţei paşnice cu care se confruntă azi omenirea, în special conflictele armate”, a spus papa în limba spaniolă, o limbă pe care o va vorbi în timpul voiajului său.

El a reamintit în acest videoclip că Japonia este ”foarte conştientă de suferinţele provocate de război”, considerând ”imorală folosirea armelor nucleare”.

Papa Francisc şi-a exprimat încrederea ca vizita lui să încurajeze poporul japonez să meargă ”pe drumul respectului reciproc şi al păcii sigure care durează în timp şi nu se mai întoarce”. ”Pacea are ceva frumos atunci când este reală, nu mai dă înapoi: o apărăm cu dinţii”, a adăugat Sfântul părinte.

În mesajul adresat thailandezilor, Papa a punctat că ”Thailanda lucrează pentru a promova armonia şi coexistenţa paşnică, nu doar între cetăţenii săi, ci şi între oamenii din întreaga regiune din Asia de Sud-Est”.

Sfântul Părinte va pleca de la Roma în cea de-a 32 sa călătorie de când a devenit papă, în 2013, cu direcția Bangkok marți, 19 noiembrie, la ora 19.00, de pe aeroportul Fiumicino și ajunge pe aeroportul militar din capitala Thailandei miercuri, 20 noiembrie a.c., la ora locală 12.30, când are loc primirea oficială.

Motto-ul vizitei în Thailanda – ”Discipoli ai lui Cristos, discipoli misionari” – este formulat în engleză și scoate în evidență cea de-a 350-a aniversare a înființării, în 1669, a Vicariatului apostolic de Siam.

Vizita sa în Thailanda se va întinde până la 23 noiembrie, perioadă în care Papa Francisc are programate întâlniri cu primul ministru și, succesiv, în Sala ”Inner Santi Maitri”, cu autoritățile, societatea civilă și membrii Corpului Diplomatic.

După o vizită de patru zile în Thailanda, Francisc va pleca de la Bangkok la ora locală 9.30 urmând să ajungă pe aeroportul Tokyo-Haneda, în Japonia, pentru cea de-a doua etapă a acestei călătorii apostolice, în jurul orei locale 17.40. Astfel, Papa Francisc va fi primul papă din ultimii 38 de ani care efectuează o vizită în Japonia.

Se așteaptă ca politica internă și internațională să ocupe un loc central al vizitei, cu precădere pe data de 24 noiembrie, când Suveranul Pontif va vizita orașele Hiroshima și Nagasaki.

Aproape 400.000 de persoane au fost ucise, unele au decedat pe loc, altele din cauza complicațiilor provcate de radiații sau rănile rezultate în urma bombelor atomice pe care Statele Unite le-au lansat în Hiroshima, la 6 august 1945, și Nagasaki, trei zile mai târziu, în încercarea de a pune capăt celui de-Al Doilea Război Mondial.

Papa Francisc militează pentru interzicerea completă a armelor nucleare. Să nu uităm spusele sale din 2017, când a menționat că țările nu ar trebui să stocheze astfel de arme nici măcar în scopul descurajării.

Această poziția a provocat critici din partea conservatorilor din interiorul și afara Bisericii Catolice, care argumentează că descurajarea a funcționat timp de 75 de ani.

Japonia puntează statutul său unic de stat care a fost ținta atacurilor atomice și pledează pentru dezarmare, dar se bazează, în același timp, pe umbrela nucleară a Statelor Unite ca element extins de descurajare.

Papa Francisc se va întâlni cu supraviețuitori ai acelui moment, se va ruga și va citi un ”mesaj important privind armele nucleare” la monumentul din orașul Nagasaki. Ulterior, Suveranul Pontif va vizita Parcul Memorial al Păcii din Hiroshima.

Sfântul Părinte se va întâlni și cu victimele ”întreitului dezastru”, după cum este numită în Japonia explozia centralei nucleare de la Fukushima. Succesiv, Suveranul Pontif va merge la Palatul Imperial pentru o vizită de curtoazie la Împăratul Naruhito.

Vizita Papei Francisc în Thailanda și Japonia este cea de-a 32-a călătorie apostolică internațională a pontificatului și cea de-a șaptea a anului curent, după cele efectuate în Panama, Emiratele Arabe Unite, Maroc, Bulgaria și Macedonia de Nord, România și, în zilele 4-10 septembrie, Mozambic, Madagascar și Mauritius.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Papa Francisc, pe urmele Papei Ioan Paul al II-lea. Suveranul Pontif va efectua o vizită apostolică în Thailanda și Japonia, unde va vizita Hiroshima și Nagasaki și va cere abolirea armelor nucleare

Published

on

©️ w2.vatican.va

Papa Francisc va vizita orașele nipone Hiroshima și Nagasaki, singurele unde s-au folosit bombele nucleare în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca parte a misiunii sale de interzicere a armelor nucleare, anunță Reuters.

Turneul său de șapte zile în Japonia și Thailanda îi oferă Suveranului Pontif oportunitatea de a sprijini și încuraja mica comunitate catolică din cele două state, care însumează mai puțin de 1% din populația fiecărei țări.

Papa Francisc merge, astfel, pe urmele Sfântului Ioan Paul al II-lea, care a făcut o călătorie apostolică în Japonia în luna februarie a anului 1981, vizitând, de asemenea, Hiroshima și Nagasaki, și în Thailanda, în luna mai a anului 1984, potrivit Japan Times

Nu este, însă, prima călătorie a pontifului argentinian în estul Asiei: în 2014 a fost în Coreea de Sud, în 2015 în Sri Lanka și Filipine, iar în 2017 în Myanmar și Bangladesh.

Papa Francisc, în Thailanda – 19-23 noiembrie – ”Discipoli ai lui Cristos, discipoli misionari”

Astfel, Sfântul Părinte va pleca de la Roma în cea de-a 32 sa călătorie de când a devenit papă, în 2013, cu direcția Bangkok marți, 19 noiembrie, la ora 19.00, de pe aeroportul Fiumicino și ajunge pe aeroportul militar din capitala Thailandei miercuri, 20 noiembrie a.c., la ora locală 12.30, când are loc primirea oficială.

Motto-ul vizitei în Thailanda – ”Discipoli ai lui Cristos, discipoli misionari” – este formulat în engleză și scoate în evidență cea de-a 350-a aniversare a înființării, în 1669, a Vicariatului apostolic de Siam.

Vizita sa în Thailanda se va întinde până la 23 noiembrie, perioadă în care Papa Francisc are programate întâlniri cu primul ministru și, succesiv, în Sala ”Inner Santi Maitri”, cu autoritățile, societatea civilă și membrii Corpului Diplomatic, potrivit Vatican News.

De asemenea, este așteptat ca Suveranul Pontif să abordeze flagelul sexual și cel al traficului de persoane.

Într-o notă fără precedent, de traducerile oficiale, din spaniolă în thailandeză, se va ocupa verișoara Papei Francisc, călugăriţa misionară Ana Rosa Sivori, care trăiește de 50 de ani în Thailanda.

Papa Francisc, în Japonia – 23-26 noiembrie – ”A proteja orice viață”

După o vizită de patru zile în Thailanda, Francisc va pleca de la Bangkok la ora locală 9.30 urmând să ajungă pe aeroportul Tokyo-Haneda, în Japonia, pentru cea de-a doua etapă a acestei călătorii apostolice, în jurul orei locale 17.40. Astfel, Papa Francisc va fi primul papă din ultimii 38 de ani care efectuează o vizită în Japonia. 

Se așteaptă ca politica internă și internațională să ocupe un loc central al vizitei, cu precădere pe data de 24 noiembrie, când Suveranul Pontif va vizita orașele Hiroshima și Nagasaki.

Aproape 400.000 de persoane au fost ucise, unele au decedat pe loc, altele din cauza complicațiilor provcate de radiații sau rănile rezultate în urma bombelor atomice pe care Statele Unite le-au lansat în Hiroshima, la 6 august 1945, și Nagasaki, trei zile mai târziu, în încercarea de a pune capăt celui de-Al Doilea Război Mondial.

Papa Francisc militează pentru interzicerea completă a armelor nucleare. Să nu uităm spusele sale din 2017, când a menționat că țările nu ar trebui să stocheze astfel de arme nici măcar în scopul descurajării.

Această poziția a provocat critici din partea conservatorilor din interiorul și afara Bisericii Catolice, care argumentează că descurajarea a funcționat timp de 75 de ani.

Japonia puntează statutul său unic de stat care a fost ținta atacurilor atomice și pledează pentru dezarmare, dar se bazează, în același timp, pe umbrela nucleară a Statelor Unite ca element extins de descurajare.

Papa Francisc se va întâlni cu supraviețuitori ai acelui moment, se va ruga și va citi un ”mesaj important privind armele nucleare” la monumentul din orașul Nagasaki. Ulterior, Suveranul Pontif va vizita Parcul Memorial al Păcii din Hiroshima.

În Japonia, motto-ul călătoriei este exprimat în limba engleză și scoate în evidență cuvintele ”Protect all life” – ”A proteja orice viață”.

Sfântul Părinte se va întâlni și cu victimele ”întreitului dezastru”, după cum este numită în Japonia explozia centralei nucleare de la Fukushima. Succesiv, Suveranul Pontif va merge la Palatul Imperial pentru o vizită de curtoazie la Împăratul Naruhito.

Vizita Papei Francisc în Thailanda și Japonia este cea de-a 32-a călătorie apostolică internațională a pontificatului și cea de-a șaptea a anului curent, după cele efectuate în Panama, Emiratele Arabe Unite, Maroc, Bulgaria și Macedonia de Nord, România și, în zilele 4-10 septembrie, Mozambic, Madagascar și Mauritius.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending