Connect with us

INTERNAȚIONAL

Uniunea Bancara incotro?

Published

on

Dupa cum era de asteptat, dupa ce presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso a lansat propunerea Uniunii Bancare, prin discursul ”Starea Uniunii” si sustinand delegarea BCE de a supraveghea bancile europene, negocierile aprige s-au declansat.

Se anunta un drum lung catre Uniunea Bancara. Drum care in principiu ar trebui sa fie scurt.

Un prim pas este aceasta intens dezbatuta supraveghere bancara realizata eventual de BCE, urmand apoi un Consiliu Comun de Supraveghere, dezvoltarea unui management de criza si risc, un fond comun de garantii si un fond pentru tranzactii bancare. In principiu, Uniunea Bancara este alcatuita din 4 piloni: supravegherea institutiilor bancare, asigurarea depozitelor bancare, rezolvarea problemelor bancilor care falimenteaza si a crizelor bancare sistemice si asigurarea resurselor fiscale necesare.

Lupta a inceput la intalnirea de la Nicosia a ministrilor de finante europeni.

Liderii europeni au pozitii si pretentii dintre cele mai diverse cu privire la termenul de realizare realist sau nu, fata de preluarea unor atributii de catre o institutie unde nu toate statele au drept de vot, sau se tem chiar de stabilitatea financiara a tarii lor. Mai jos se regasesc pozitiile deja exprimate si asumate de oficialii statelor europene.

Pozitiile statelor europene cu privire la Uniunea Bancara:

Austria – Pro

Austria susţine o supraveghere bancară pentru toţi. Bancile austriece vor ca şi statele din Europa de Est şi Centrală să fie incluse în acest sistem, şi centrele economice importante precum Londra să nu rămână în afara lui. Partidele vor însă o soluţie uniformă, în timp ce nu vor ca supervizarea bancară să fie în cadrul BCE.

Belgia – Pro

Insistă ca zona euro să adopte rapid un sistem centralizat pentru a ajuta băncile cu probleme. Încă din iunie a făcut apel la o Uniune Bancară şi realizarea rapidă a acesteia.

Bulgaria – Contra

Accesul Bulgariei la viitoare uniune bancară şi la politica comună de taxe pentru toţi membrii Uniunii Europene nu va fi în interesul ţării. Alăturarea la planificata uniune bancară va însemna un transfer semnificativ a unei parti importante al suveranităţii naţionale către Bruxelles, fără prea multe beneficii.

Republica Cehă – Contra

Din iunie autorităţile cehe spun că sunt contra unei Uniuni Bancare deoarece ar afecta stabilitatea financiară a ţării.

Cipru – Pro

Guvernatorul băncii centrale a declarat că Cipru este mulţumit de propunere, şi că a contribuit la dezbatere. Sistemul de supraveghere bancară este necesar pentru că decuplează riscul suveran de riscurile băncilor. Este un mecanism util pentu statele cu sisteme bancare mari.

Danemarca – Incert

Reprezentanţii băncii centrale daneze au afirmat că e posibil să fie convinşi să adere dacă se va dovedi că credibilitatea băncilor din zona euro este întărită prin această autoritate.

Estonia – Pro

În iunie a declarat că sprijină o Uniune Bancară, dar nu şi o uniune fiscală. Uniunea Bancară trebuie să includă întreaga zonă comunitară, nu doar zona euro

Finlanda – Incert

Sprijină planurile pentru o uniune bancară însă este reticentă faţă de actualul calendar de implementare, vrea ca autoritatea de supraveghere să fie independentă şi credibilă.

Franţa – Pro

Insistă ca zona euro să adopte rapid un sistem centralizat, pentru supravegherea tuturor celor 6.000 de bănci din zona euro. E nevoie de încredere pentru rezolvarea situaţiei din UE şi pentru a obţine creştere, ceea ce nu se poate realiza decât prin rezolvarea problemelor băncilor europene.

Germania – Pro, cu unele condiţii

BCE să răspundă de monitorizarea băncilor mari, se opune gradului mare de centralizare propus de Comisia Europeană. Autorităţile de la Berlin resping şi introducerea rapidă a sistemului, prin care BCE ar trebui să preia supravegherea tuturor băncilor până în 2014.

Ministrul german de Finanţe Wolfgang Schauble a complicat şi mai mult situaţia, cerând un test de stres pan-european pentru bănci, înainte ca supravegherea să fie trecută BCE.

Angela Merkel este în favoarea unei Uniuni Bancare însă economiştii germani au solicitat în luna iulie ca acest plan să nu fie pus în practică deoarece fortarea celei mai mari economii din zona euro sa ofere garantii pentru statele si bancile mai slabe din zona euro nu este solutia pentru criza datoriilor din Uniunea Monetara.

Ungaria – Incert

Împreună cu Polonia solicită drept de vot în BCE, vrea drepturi şi obligaţii egale pentru toate statele europene. În acelaşi timp, Ungaria are multe semne de întrebare asupra propunerii Comisiei şi nu se va pronunţa până când nu vor fi clare toate obligaţiile şi drepturile de care se vor bucura statele.

Irlanda – Pro

Oficialii irlandezi au sperat de mult timp că va fi adoptat un plan pentru implementarea unei uniuni bancare deoarece Irlanda ar beneficia de pe urma acesteia.

Italia – Pro

Insistă ca zona euro să adopte rapid un sistem centralizat, împărtăşeşte pe deplin viziunea şi calendarul stabilit de Comisia Europeană. Italia vrea ca până în ianuarie 2013 să fie stabilit un set principal de elemente, pentru ca primul stagiu de supraveghere să fie pus în practică.

Lituania – Pro, dar reticentă

Sprijină ideea unei autorităţi bancare unice, dar este reticentă deoarece propunerea ridică mai multe semne de întrebare şi oferă prea puţine răspunsuri. Oferă o vagă descriere a alocării funcţiilor supravegherii bancare, a sarcinilor şi puterilor între BCE şi autorităţile naţionale de supraveghere.

Luxemburg – Incert

Premierul a atras atenţia asupra grabei cu care se doreşte implementarea mecanismului, Luxembourg doreşte ca măsurile necesare să fie atent analizate şi pregătite. Junker împărtăşeşte scepticismul Germaniei că o singură autoritate va putea supraveghea toate băncile din zona euro.

 

Malta – Incert

Propunerea trebuie analizată în detaliu şi supusă dezbaterilor, înainte de a fi pusă în aplicare.

Olanda – Pro, unele condiţii

Vrea ca autoritatea să nu fie înfiinţată prea repede, susţine poziţia Germaniei. De asemenea, vrea ca până când autoritatea de supraveghere nu se dovedeşte eficientă, să nu mai fie făcut niciun pas înspre Uniunea Bancară. Abordare step-by-step.

Polonia – Contra

Polonia nu are drept de vot în Banca Centrală Europeană şi nu poate lua parte la un mecanism în care nu are niciun cuvânt de spus.

Portugalia – Pro

Oficialii portughezi au solicitat crearea unei Uniuni Bancare încă din iunie deoarece ar duce la stabilizarea sistemului bancar şi la ruperea legăturilor dintre datoriile băncilor şi cele guvernamentale. Uniunea Bancară este un instrument pentru a combate criza.

România – Incert

Preşedintele a declarat că România va adera la Uniunea Bancară deoarece 85% din piaţa banking-ului românesc e ocupată de bănci din zona Euro, însă vor trebui discutate modalităţile de aderare. Premierul a afirmat că România va decide în privinţa aderării la Uniunea Bancară după ce vor fi clarificate unele probleme expuse de alte ţări, după ce va analiza propunerea şi implicaţiile pentru România.

Slovenia – Pro

Sprijină ideea deoarece va duce la diminuarea costurilor împrumuturilor pentru că va sparge legătura dintre datoriile băncilor şi datoriile guvernamentale.

Spania –Pro

Insistă ca zona euro să adopte rapid mecanismul pentru supravegherea tututor celor 6.000 de bănci din zona euro. Mecanismul va ajuta în combaterea crizei şi este necesar pentru băncile cu probleme.

Suedia – Contra

A cerut prelungirea termenului de aplicare a mecanismului.

Nemulţumită de termenii oferiţi pentru statele non-euro care vor să intre în sistemul de supraveghere al BCE, pentru că ar trebui să respecte deciziile instituţiei fără să poată să îi influenţeze oficial deciziile.

Regatul Unit – Contra

Susţine că este o anomalie din punct de vedere legal ca Autoritatea Bancară Europeană să nu poată impune decizii obligatorii asupra BCE, dar să poată forţa statele suverane să se supună deciziilor sale, în cazul unei dispute.

A protestat şi în privinţa condiţiilor oferite ţărilor non-euro care vor să intre în sistemul de supraveghere al Uniunii Bancare.

***

Propunerea Uniunii Bancare nu  trebuie votata doar de cele 17 state din zona euro, ci este necesar acceptul unanim al celor 27 state europene. In mozaicul de pozitii deja asumate se desluseste un probabil blocaj sau o retrasare a obiectivelor proiectului european.

Autor: Adrian Marius Dobre, Secretar General Fundatia Europeana Titulescu

Sursa: http://blog.adrianmariusdobre.eu/

ROMÂNIA

Premierul Viorica Dăncilă: Vizita în SUA va fi orientată spre rezultate. Vom semna un memorandum pe energie și un document cu Banca Mondială în domeniul sănătății

Published

on

© Guvernul României

România va semna o serie de înțelegeri în cadrul vizitei de lucru în Statele Unite ale Americii a delegației române conduse de premierul Viorica Dăncilă, care va începe duminică, 22 septembrie, potrivit declarațiilor de astăzi ale șefei Guvernului, transmite Agerpres.

Viorica Dăncilă a precizat că vizita în SUA este orientată spre ,,rezultate”, în acest sens delegația română va avea o serie de întâlniri cu membri ai administrației americane, ai organizațiilor internaționale și ai mediului de afaceri.  

,,Voi pleca duminică în Statele Unite ale Americii, este o vizită de lucru, vom semna şi un memorandum pe energie, nu ne ducem să facem poze, ne ducem ca să avem rezultate în urma acestei vizite. Ne vom întâlni acolo şi cu un număr mare al oamenilor de afaceri, unde le vom vorbi despre avantajele investiţiilor în România, despre predictibilitate. Voi fi însoţită de domnul ministru Teodorovici, de domnul ministru Leş, vom avea o discuţie şi pe Ministerul Apărării, vom avea o discuţie şi în domeniul Sănătăţii, vom semna cu Banca Mondială, cu doamna Sorina Pintea. Vom avea mai multe întâlniri. În acelaşi timp, vreau să ne întâlnim acolo şi cu comunitatea românilor din Statele Unite, pentru că eu cred că trebuie să-i ascultăm şi pe dânşii şi de fiecare dată când merg în afara graniţelor ţării îmi face o plăcere deosebită să mă întâlnesc cu românii din orice ţară s-ar afla, acelaşi lucru l-am făcut şi în Portugalia şi în alte ţări “, a declarat Viorica Dăncilă într-o conferinţă de presă organizată la finalul şedinţei Comitetului Executiv Judeţean al PSD Caraş Severin, întrebată despre vizita pe care o va efectua în SUA.

Marți, prim-ministrul sublinia că scopul vizitei în SUA este aprofundarea Parteneriatului strategic, în special pe dimensiunea economică.

Potrivit declarațiilor de la Palatul Victoria, premierul va prezenta oamenilor de afaceri americani oportunitățile de investiții din România. Din delegația română vor face parte și câțiva membri ai Guvernului. 

,,Consolidăm relaţiile cu statele membre UE dar, în acelaşi timp, aprofundăm Parteneriatul strategic pe care îl avem cu SUA. Duminică, voi începe o vizită de lucru în SUA, alături de mai mulţi membri ai Cabinetului, în cadrul căreia voi avea întâlniri cu oficiali americani. Vizita de lucru va avea şi o componentă economică puternică şi va fi un bun prilej să prezentăm investitorilor americani oportunităţile de afaceri din România”, a declarat premierul la Palatul Victoria.

Cea mai recentă vizită a premierului în SUA s-a desfășurat în perioada 24-26 martie cu ocazia participării sale la conferința internațională a Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), de la Washington. Tot atunci,Viorica Dăncilă a anunțat , în susținerea discursului inaugural al evenimentul că ambasada României în Israel se va muta de la Tel Aviv la Ierusalim, anunț care a creat nemulțumiri adânci, pe plan intern, din partea președintelui Klaus Iohannis, care a acuzat-o pe Dăncilă de depășirea atribuțiilor, cât și pe plan extern în marja relațiilor cu lumea arabă. 

De asemenea, în marja participării la conferința AIPAC, prim-ministrul României a avut întrevederi la Washington cu câțiva membri ai administrației americane, printre care vicepreședintele SUA, Mike PenceSecretarul de Stat pentru Comerț, Wilbur RossNancy Pelosi, președintele Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, cea din urmă fiind prima reuniune de acest tip după zece ani, precum și cu reprezentanții mediului de afaceri american cu investiții în România.

Continue Reading

NEWS

Andrei Țărnea, comisarul Sezonului România-Franța 2019, a fost decorat de președintele Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional ”Pentru Merit” în grad de Cavaler

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

Andrei Țărnea, comisar al Sezonului România-Franța 2019, a fost decorat de președintele României, Klaus Iohannis, cu Ordinul Naţional ”Pentru Merit” în grad de Cavaler, pentru contribuția deosebită la succesul Sezonului ca proiect bilateral unic de diplomație publică și culturală, coordonat de Ministerul Afacerilor Externe, anunță MAE printr-o postare pe pagina sa de Facebook.

Alături de acesta au mai fost decorați și actorul Ion Dichiseanu, sculptorul Alexandru Ghilduş, istoricul Georgeta Filitti, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Naţional al Satului ”Dimitrie Gusti”, Paulina Popoiu și artistul plastic Henri Mavrodin.

Preşedintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Naţional ”Serviciul Credincios” în grad de Ofiţer – lui Ion Dichiseanu şi lui Alexandru Ghilduş; Ordinul Naţional ”Serviciul Credincios” în grad de Cavaler – lui Henri Mavrodin, Paulei Popoiu, Georgetei Filitti, lui Ernest Oberlander-Târnoveanu, potrivit Agerpres.

Andrei Țărnea le-a mulțumit tuturor celor care ”au uitat de clișee și au acceptat să fie parte din acest exercițiu de curaj în care cultura a fost parte esențială a unui ansamblu de politică externă și europeană. Timp de 8 luni, Sezonul România-Franța 2019 a dezvăluit dinamismul și imaginația creatorilor și companiilor, ca o oglindă a societăților noastre, ancorate în secolul XXI, dar urmărind istoria împărtășită și francofonia comună. Astfel, a reafirmat atașamentul nostru față de o Europă a păcii, a ideilor și a cooperării”, mai menționează sursa amintită mai sus.

Sezonul România-Franța 2019 a fost un proiect politico-cultural comun la cel mai înalt nivel, a cărui desfășurare a coincis cu Președinția României la Consiliul Uniunii Europene, dar și cu celebrarea a două Centenare: cel al Marii Uniri, implicit al României moderne, respectiv centenarul sfârșitului primului Război Mondial. Scopul proiectului a vizat: actualizarea imaginii și percepției celor două popoare unul față de celălalt; întărirea legăturilor economice, științifice, culturale si de societate care unesc cele două țări; demonstrarea dinamismului și a imaginației creatorilor și mediului de afaceri din cele două țări; reafirmarea atașamentului celor două țări față de o Europă a păcii, a ideilor și a cooperării. 

Sezonul România-Franţa 2019 a fost organizat de opt ministere, de Ambasada României la Paris şi de Institutul Cultural Român, din partea României. Din partea Franţei organizatorii au fost: Institutul Francez cu sprijinul a șapte ministere și al Ambasadei Franţei la Bucureşti, al reţelei filialelor Institutului Francez din România şi al Alianţelor franceze.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ucraina și Rusia sunt de acord, în principiu, ca noul contract privind tranzitul de gaze către UE să respecte normele energetice europene

Published

on

Ucraina și Federația Rusă sunt de acord, în principiu, ca viitorul contract privind tranzitul de gaze prin Ucraina către Europa să fie întocmit pe baza legislației Uniunii Europene, potrivit declarațiilor făcute de vicepreședintele Comisiei Europene însărcinat cu portofoliul Uniunii Energetice, Maroš Šefčovič, relatează Radio Europa Liberă și Agerpres.

Joi au avut loc la Bruxelles discuţii trilaterale privind tranzitul de gaze naturale între Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană,  însă negocierile vor continua şi luna viitoare pentru a se ajunge la un acord începând din ianuarie 2020. 

Comisia dorește să asigure un tranzit neîntrerupt de gaze din Rusia prin Ucraina și mai departe către UE. Contractul curent de tranzit între Naftogaz și Gazprom este valabil până la sfârșitul lunii decembrie 2019. În 2018, 40% din gazul furnizat de Rusia către UE a fost livrat în cadrul acestui contract.

Šefčovič a declarat că negocierile trilaterale cu privire la gaze au făcut pași în direcția bună, existând o convergență a pozițiilor. El a menționat că durata unui contract viitor, volumele și stabilirea tarifelor urmează să fie abordate în timpul consultărilor interministeriale cu reprezentanți Gazprom și Naftogaz: „Am fost de acord să revenim la masa discuțiilor la nivel politic până la sfârșitul lunii octombrie”, a spus oficialul european.

© European Commission

Conform lui Šefčovič, Rusia, Ucraina și UE au discutat despre modul în care normele energetice ale UE ar trebui să fie reflectate în cadrul legal al unui contract viitor, despre durata corespunzătoare a acestui contract, volumele necesare și flexibilitatea acestora, precum și despre stabilirea tarifelor și arbitrajul de la Stockholm.

În joc sunt cele aproximativ 3 miliarde de dolari din taxele anuale pe care Ucraina le primește de la Rusia pentru transmiterea gazului către țările UE.

Cu toate acestea, aceste fluxuri s-ar putea diminua sau opri cu totul, întrucât Moscova urmărește, prin proiectul Nord Stream 2, construirea unei conducte sub Marea Baltică, care să ocolească Ucraina și care ar putea intra în funcțiune chiar din primăvara anului 2020.

Ucraina intenționează să obțină de la Rusia o plată importantă pentru folosirea conductelor sale la transportul gazelor rusești spre Europa de anul viitor, însă Rusia nu a răspuns încă la propunerea sa, potrivit declarației de vineri a directorului general al companiei energetice de stat Naftogaz, Andriy Kobolyev, transmit DPA şi Reuters, preluat de Agerpres. 

,,Căutăm deplina recuperare a tuturor costurilor relevante, inclusiv recuperarea valorii reziduale a sistemului ucrainean de transport a gazelor. Nu dăm publicităţii cifrele, dar este vorba de o valoare mare”, a declarat Kobolyev la un eveniment public desfăşurat la Bruxelles.

 Maroš Šefčovič și ministrul energiei și protecției mediului din Ucraina Oleksiy Orzhel

© European Commission, Maroš Šefčovič și ministrul energiei și protecției mediului din Ucraina Oleksiy Orzhel

Kievul a intrat în negocierile trilaterale de la Bruxelles în sprijinul propunerii UE de a primi fluxuri de cel puțin 60 de miliarde de metri cubi (bcm) pe an, sau aproximativ 75% din ceea ce a tranzitat Rusia prin Ucraina în 2018.

Întâlnirea a avut loc la o zi după ce guvernul ucrainean a adoptat o rezoluție de a separa gestionarea rețelei naționale de conducte de gaz de Naftogaz, compania enegetică de stat. De la 1 ianuarie, o nouă entitate de stat va gestiona tranzitul de gaze prin Ucraina pentru a elimina posibilele conflicte de interese și pentru a crește transparența pe piața energiei.

În calitate de membru al Comunității Energetice a UE, Ucraina se angajează să respecte reglementările energetice ale UE.

Vicepreședintele Comisiei Europene a declarat că apreciază „abordarea constructivă” a ministrului ucrainean pentru energie și protecție a mediului, Oleksiy Orzhel, a ministrului rus al energiei, Alexander Novak, precum și a CEO-ului Naftogaz, Andriy Kobolev, și CEO-ului Gazprom, Alexey Miller.

© European Commission, Maroš Šefčovič și ministrul energiei din Federația Rusă Alexander Novak

„Atmosfera era pozitivă în încăpere. Am făcut pași în direcția corectă astăzi. Cu alte cuvinte, s-a observat convergența pozițiilor cu privire la unele aspecte ”, a spus Šefčovič.

„În primul rând și cel mai important, ambele părți au convenit în principiu că un viitor contract se va baza pe legislația UE. Am spus clar părții ruse că Ucraina implementează treptat regulile energetice ale UE, iar un contract viitor trebuie să le respecte”, a spus acesta adăugând că,,în același timp, Gazprom cunoaște bine normele UE în relațiile sale comerciale cu companiile de gaze europene. Prin urmare, acesta ar fi un teritoriu binecunoscut ”.

Potrivit lui Šefčovič, partea rusă a cerut asigurări cu privire la transpunerea legislației UE în dreptul ucrainean.

„Vom accelera activitatea Comunității Energetice a UE, astfel încât transpunerea să fie la timp și corectă. În acest context, vestea bună este că avem progrese clare în ceea ce privește separarea de Naftogaz. Guvernul ucrainean a făcut o prioritate din asta  și l-am felicitat pe ministru pentru adoptarea unui plan de acțiune / foaie de parcurs, ieri, care deschide calea pentru a fi stabilit un operator de sisteme de transport independent și certificat conform legislației UE până la sfârșitul acestui an. Am apreciat că directorul general al unei companii formate a fost prezent și astăzi aici”, a lămurit Šefčovič.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending