Connect with us

INTERNAȚIONAL

Uniunea Bancara incotro?

Published

on

Dupa cum era de asteptat, dupa ce presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso a lansat propunerea Uniunii Bancare, prin discursul ”Starea Uniunii” si sustinand delegarea BCE de a supraveghea bancile europene, negocierile aprige s-au declansat.

Se anunta un drum lung catre Uniunea Bancara. Drum care in principiu ar trebui sa fie scurt.

Un prim pas este aceasta intens dezbatuta supraveghere bancara realizata eventual de BCE, urmand apoi un Consiliu Comun de Supraveghere, dezvoltarea unui management de criza si risc, un fond comun de garantii si un fond pentru tranzactii bancare. In principiu, Uniunea Bancara este alcatuita din 4 piloni: supravegherea institutiilor bancare, asigurarea depozitelor bancare, rezolvarea problemelor bancilor care falimenteaza si a crizelor bancare sistemice si asigurarea resurselor fiscale necesare.

Lupta a inceput la intalnirea de la Nicosia a ministrilor de finante europeni.

Liderii europeni au pozitii si pretentii dintre cele mai diverse cu privire la termenul de realizare realist sau nu, fata de preluarea unor atributii de catre o institutie unde nu toate statele au drept de vot, sau se tem chiar de stabilitatea financiara a tarii lor. Mai jos se regasesc pozitiile deja exprimate si asumate de oficialii statelor europene.

Pozitiile statelor europene cu privire la Uniunea Bancara:

Austria – Pro

Austria susţine o supraveghere bancară pentru toţi. Bancile austriece vor ca şi statele din Europa de Est şi Centrală să fie incluse în acest sistem, şi centrele economice importante precum Londra să nu rămână în afara lui. Partidele vor însă o soluţie uniformă, în timp ce nu vor ca supervizarea bancară să fie în cadrul BCE.

Belgia – Pro

Insistă ca zona euro să adopte rapid un sistem centralizat pentru a ajuta băncile cu probleme. Încă din iunie a făcut apel la o Uniune Bancară şi realizarea rapidă a acesteia.

Bulgaria – Contra

Accesul Bulgariei la viitoare uniune bancară şi la politica comună de taxe pentru toţi membrii Uniunii Europene nu va fi în interesul ţării. Alăturarea la planificata uniune bancară va însemna un transfer semnificativ a unei parti importante al suveranităţii naţionale către Bruxelles, fără prea multe beneficii.

Republica Cehă – Contra

Din iunie autorităţile cehe spun că sunt contra unei Uniuni Bancare deoarece ar afecta stabilitatea financiară a ţării.

Cipru – Pro

Guvernatorul băncii centrale a declarat că Cipru este mulţumit de propunere, şi că a contribuit la dezbatere. Sistemul de supraveghere bancară este necesar pentru că decuplează riscul suveran de riscurile băncilor. Este un mecanism util pentu statele cu sisteme bancare mari.

Danemarca – Incert

Reprezentanţii băncii centrale daneze au afirmat că e posibil să fie convinşi să adere dacă se va dovedi că credibilitatea băncilor din zona euro este întărită prin această autoritate.

Estonia – Pro

În iunie a declarat că sprijină o Uniune Bancară, dar nu şi o uniune fiscală. Uniunea Bancară trebuie să includă întreaga zonă comunitară, nu doar zona euro

Finlanda – Incert

Sprijină planurile pentru o uniune bancară însă este reticentă faţă de actualul calendar de implementare, vrea ca autoritatea de supraveghere să fie independentă şi credibilă.

Franţa – Pro

Insistă ca zona euro să adopte rapid un sistem centralizat, pentru supravegherea tuturor celor 6.000 de bănci din zona euro. E nevoie de încredere pentru rezolvarea situaţiei din UE şi pentru a obţine creştere, ceea ce nu se poate realiza decât prin rezolvarea problemelor băncilor europene.

Germania – Pro, cu unele condiţii

BCE să răspundă de monitorizarea băncilor mari, se opune gradului mare de centralizare propus de Comisia Europeană. Autorităţile de la Berlin resping şi introducerea rapidă a sistemului, prin care BCE ar trebui să preia supravegherea tuturor băncilor până în 2014.

Ministrul german de Finanţe Wolfgang Schauble a complicat şi mai mult situaţia, cerând un test de stres pan-european pentru bănci, înainte ca supravegherea să fie trecută BCE.

Angela Merkel este în favoarea unei Uniuni Bancare însă economiştii germani au solicitat în luna iulie ca acest plan să nu fie pus în practică deoarece fortarea celei mai mari economii din zona euro sa ofere garantii pentru statele si bancile mai slabe din zona euro nu este solutia pentru criza datoriilor din Uniunea Monetara.

Ungaria – Incert

Împreună cu Polonia solicită drept de vot în BCE, vrea drepturi şi obligaţii egale pentru toate statele europene. În acelaşi timp, Ungaria are multe semne de întrebare asupra propunerii Comisiei şi nu se va pronunţa până când nu vor fi clare toate obligaţiile şi drepturile de care se vor bucura statele.

Irlanda – Pro

Oficialii irlandezi au sperat de mult timp că va fi adoptat un plan pentru implementarea unei uniuni bancare deoarece Irlanda ar beneficia de pe urma acesteia.

Italia – Pro

Insistă ca zona euro să adopte rapid un sistem centralizat, împărtăşeşte pe deplin viziunea şi calendarul stabilit de Comisia Europeană. Italia vrea ca până în ianuarie 2013 să fie stabilit un set principal de elemente, pentru ca primul stagiu de supraveghere să fie pus în practică.

Lituania – Pro, dar reticentă

Sprijină ideea unei autorităţi bancare unice, dar este reticentă deoarece propunerea ridică mai multe semne de întrebare şi oferă prea puţine răspunsuri. Oferă o vagă descriere a alocării funcţiilor supravegherii bancare, a sarcinilor şi puterilor între BCE şi autorităţile naţionale de supraveghere.

Luxemburg – Incert

Premierul a atras atenţia asupra grabei cu care se doreşte implementarea mecanismului, Luxembourg doreşte ca măsurile necesare să fie atent analizate şi pregătite. Junker împărtăşeşte scepticismul Germaniei că o singură autoritate va putea supraveghea toate băncile din zona euro.

 

Malta – Incert

Propunerea trebuie analizată în detaliu şi supusă dezbaterilor, înainte de a fi pusă în aplicare.

Olanda – Pro, unele condiţii

Vrea ca autoritatea să nu fie înfiinţată prea repede, susţine poziţia Germaniei. De asemenea, vrea ca până când autoritatea de supraveghere nu se dovedeşte eficientă, să nu mai fie făcut niciun pas înspre Uniunea Bancară. Abordare step-by-step.

Polonia – Contra

Polonia nu are drept de vot în Banca Centrală Europeană şi nu poate lua parte la un mecanism în care nu are niciun cuvânt de spus.

Portugalia – Pro

Oficialii portughezi au solicitat crearea unei Uniuni Bancare încă din iunie deoarece ar duce la stabilizarea sistemului bancar şi la ruperea legăturilor dintre datoriile băncilor şi cele guvernamentale. Uniunea Bancară este un instrument pentru a combate criza.

România – Incert

Preşedintele a declarat că România va adera la Uniunea Bancară deoarece 85% din piaţa banking-ului românesc e ocupată de bănci din zona Euro, însă vor trebui discutate modalităţile de aderare. Premierul a afirmat că România va decide în privinţa aderării la Uniunea Bancară după ce vor fi clarificate unele probleme expuse de alte ţări, după ce va analiza propunerea şi implicaţiile pentru România.

Slovenia – Pro

Sprijină ideea deoarece va duce la diminuarea costurilor împrumuturilor pentru că va sparge legătura dintre datoriile băncilor şi datoriile guvernamentale.

Spania –Pro

Insistă ca zona euro să adopte rapid mecanismul pentru supravegherea tututor celor 6.000 de bănci din zona euro. Mecanismul va ajuta în combaterea crizei şi este necesar pentru băncile cu probleme.

Suedia – Contra

A cerut prelungirea termenului de aplicare a mecanismului.

Nemulţumită de termenii oferiţi pentru statele non-euro care vor să intre în sistemul de supraveghere al BCE, pentru că ar trebui să respecte deciziile instituţiei fără să poată să îi influenţeze oficial deciziile.

Regatul Unit – Contra

Susţine că este o anomalie din punct de vedere legal ca Autoritatea Bancară Europeană să nu poată impune decizii obligatorii asupra BCE, dar să poată forţa statele suverane să se supună deciziilor sale, în cazul unei dispute.

A protestat şi în privinţa condiţiilor oferite ţărilor non-euro care vor să intre în sistemul de supraveghere al Uniunii Bancare.

***

Propunerea Uniunii Bancare nu  trebuie votata doar de cele 17 state din zona euro, ci este necesar acceptul unanim al celor 27 state europene. In mozaicul de pozitii deja asumate se desluseste un probabil blocaj sau o retrasare a obiectivelor proiectului european.

Autor: Adrian Marius Dobre, Secretar General Fundatia Europeana Titulescu

Sursa: http://blog.adrianmariusdobre.eu/

INTERNAȚIONAL

Marea Britanie avertizează că va respinge orice propunere privind revenirea Rusiei în grupul G7

Published

on

© No. 10/ Flickr

Orice încercare a președintelui american Donald Trump de a readuce Rusia în cadrul G7 și extinderea formatului la G8 va fi respinsă prin veto de către Regatul Unit, a avertizat luni purtătorul de cuvânt al prim-ministrul britanic Boris Johnson.

Donald Trump a anunțat sâmbătă că va amâna summitul anual G7 după ce cancelarul german Angela Merkel nu a fost de acord cu o reuniune în persoană pe fondul îngrijorărilor legate de pandemia de coronavirus, context în care liderul de la Casa Albă a prezentat planurile sale de a invita alte patru state să participe, Australia, Coreea de Sud, India și Rusia

Vorbind în fața jurnaliștilor, purtătorul de cuvânt al prim-ministrul britanic a spus că depinde de statele gazdă al summitului G7 pe cine decid să invite în calitate de oaspeți, însă a subliniat că Regatul Unit nu va susține ca Rusia să fie “readmisă ca membru al grupului”, relatează Politico Europe.

Deciziile privind apartenența la G7 sunt supuse susținerii în unanimitate a tuturor membrilor. Rusia a fost exclusă din grup – anterior G8 – după anexarea Crimeei în 2014.

Purtătorul de cuvânt al lui Johnson a declarat că Marea Britanie nu va sprijini revenirea Rusiei în cadrul G7 “dacă nu încetează activitatea agresivă și destabilizatoare care amenință siguranța cetățenilor britanici și securitatea colectivă a aliaților noștri”.

Poziția Regatului Unit nu exclude posibilitatea ca președintele rus Vladimir Putin să fie invitat la summit de către președintele american Donald Trump în calitate de oaspete, având în vedere că SUA dețin președinția anuală G7.

Deși nu este neobișnuit ca țările gazdă să invite reprezentanți ai țărilor non-G7 sau ai instituțiilor internaționale să participe la summit-uri, o invitație către Kremlin s-ar dovedi extrem de controversată, notează Politico Europe, fâcând referire la relația dificilă dintre Moscova și Londra după ce Regatul Unit a învinovățit Rusia de otrăvirea cu agent neurotoxic a fostului agent dublu rus Serghei Skripal, aflat pe teritoriu britanic.

Donald Trump a sugerat și în trecut reprimirea Rusiei în formatul G7 și revenirea la G8, însă s-a confruntat cu refuzul celorlalți parteneri occidentali.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Numărul copiilor care trăiesc în familii sărace ar putea să crească cu 86 milioane până la finalul anului ca urmare a consecințelor economice ale pandemiei de COVID-19

Published

on

Consecințele economice ale pandemiei de COVID-19 ar putea duce la creșterea cu 86 de milioane a numărului de copii care vor ajunge să trăiască în sărăcie până la finalul anului 2020, ceea ce reprezintă o creștere de 15%, conform analizei publicate de Salvați Copiii și UNICEF.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, țările din Europa și Asia Centrală ar putea înregistra cea mai semnificativă creștere, de până la 44% în regiune. America Latină și Caraibe ar putea înregistra o creștere de 22%.

Analiza subliniază faptul că, în lipsa unor măsuri urgente pentru protejarea familiilor față de greutățile financiare provocate de pandemie, numărul total al copiilor care trăiesc sub limita sărăciei, în țările cu venituri mici și medii, ar putea ajunge la 672 de milioane până la finalul anului. Aproape două treimi dintre aceștia trăiesc în Africa Subsahariană și Asia de Sud.

”Pandemia de coronavirus a generat o criză socio-economică fără precedent, care consumă toate resursele familiilor din întreaga lume”, a declarat Henrietta Fore, director executiv al UNICEF. ”Amploarea și profunzimea greutăților financiare cu care se confruntă familiile ar putea să anuleze progresele realizate de-a lungul anilor pentru reducerea sărăciei în rândul copiilor și să îi priveze pe aceștia de serviciile esențiale. Fără măsuri concertate, familiile care abia se descurcă ar putea fi împinse în sărăcie, iar cele mai sărace familii s-ar putea confrunta cu privațiuni nemaiîntâlnite de zeci de ani”, a completat aceasta.

Salvați Copiii și UNICEF avertizează că impactul crizei economice globale cauzate de pandemie și de politicile de combatere este dublu. Pierderea imediată a veniturilor înseamnă că familiile au mai puține posibilități de a-și asigura nevoile de bază, inclusiv alimente și apă, de a avea acces la asistență medicală sau la educație, iar riscul de căsătorii timpurii, violență, exploatare și abuz la care pot fi expuși copiii crește. Când apare o contracție fiscală, pot scădea atât accesul, cât și calitatea serviciilor de care depind familiile.

Pentru familiile cele mai sărace, lipsa accesului la servicii de asistență socială sau măsuri compensatorii le limitează și mai mult capacitatea de a respecta măsurile de prevenție și distanțare fizică, ceea ce sporește riscul de expunere la infecție a acestora.

”Impactul dur al pandemiei de Covid-19, din punct de vedere al sărăciei, îi va lovi cel mai tare pe copii. Copiii sunt extrem de vulnerabili chiar și la perioade scurte de înfometare și malnutriție, acestea putându-i afecta pentru întreaga viață. Dacă acționăm acum, cu fermitate, putem să prevenim și să limităm pericolul generat de pandemie, cu care se confruntă țările cele mai sărace și unii dintre copiii cei mai vulnerabili. Acest raport ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru întreaga lume. Sărăcia nu este inevitabilă pentru copii!”, a spus Inger Ashing, director general Save the Children International.

Înainte de pandemie, la nivel global, două treimi dintre copii nu aveau acces la nicio formă de protecție socială, iar familiile nu puteau să facă față șocurilor de natură financiară, perpetuând astfel cercul vicios al sărăciei intergeneraționale. Numai 16% din copiii din Africa beneficiază de protecție socială.

Sute de milioane de copii suferă de sărăcie multidimensională – asta înseamnă că nu au acces la servicii de sănătate, educație, alimentație corespunzătoare sau o locuință adecvată – ceea ce reflectă, de cele mai multe ori, investițiile inechitabile pe care guvernele le fac pentru serviciile sociale.

Comunicatul atrage atenția că, pentru copiii care trăiesc în țări deja afectate de conflicte și violență, impactul acestei crize va spori și mai mult riscul de instabilitate și de sărăcie în familie. Regiunea Orientului Mijlociu și a Africii de Nord, unde trăiesc cei mai mulți copii în dificultate din cauza conflictelor, are cea mai ridicată rată a șomajului în rândul tinerilor, în vreme ce aproape jumătate din copiii din regiune trăiesc în sărăcie multidimensională.

Pentru a aborda și diminua impactul COVID-19 asupra copiilor din gospodăriile sărace, Salvați Copiii și UNICEF solicită o extindere rapidă și pe scară largă a sistemelor și programelor de protecție socială, inclusiv transferuri de numerar, hrană la școală și prestații pentru copii – acestea fiind investiții esențiale care răspund nevoilor financiare imediate și asigură țărilor baza necesară pregătirii pentru viitoarele șocuri.

Astfel, Salvați Copiii și UNICEF cer guvernelor să investească și în alte forme de protecție socială, politici fiscale, intervenții privind ocuparea forței de muncă, precum și intervenții pe piața muncii, menite să sprijine familiile.

De la începutul pandemiei de COVID-19, multe țări și-au extins deja programele de protecție socială. În Indonezia, programul Kartu Sembako, care asigură asistență lunară în numerar pentru nevoile de consum de bază ale unei familii, s-a extins până la 20 de milioane de persoane. Asistența lunară în numerar pentru familii a crescut de la 150.000 Rupii la 200.000 Rupii. În Mongolia, guvernul, în cadrul Programului financiar pentru copii, a crescut alocația lunară de cinci ori, de la 20.000 tugrik (moneda mongolă) pe lună la 100.000 tugrik, pentru o perioadă de 6 luni.

În Argentina, Programul universal de alocații pentru copii a asigurat o creștere de 3.100 de pesos argentinieni (47 dolari SUA) pentru beneficiarii actuali. Iar în Africa de Sud, o serie de scheme de protecție socială, inclusiv Grantul de sprijin pentru copii, de care beneficiază 12,8 milioane de copii, au fost și ele suplimentate. În Georgia, Programul de asistență socială orientată va fi suplimentat temporar pentru a sprijini un plus de 70.000 de familii; de asemenea, va asigura suplimentar 100 de lari georgieni pe lună (31 dolari SUA) pentru 21.000 de familii cu trei sau mai mulți copii, pe o perioadă de 6 luni. În Armenia, familiile eligibile înscrise în programul de prestații pentru familii vor primi un spor de 50% din prestația respectivă.

În Columbia, guvernul a creat Programul de solidaritate a veniturilor, pentru a asigura transferul de numerar către familiile care nu beneficiază de niciunul dintre programele guvernamentale naționale. Începând cu 21 mai, peste 2 milioane de familii vulnerabile au beneficiat de un transfer de 320.000 de pesos (echivalentul a 81 de dolari SUA) în două tranșe egale, pentru martie și mai. În Peru, guvernul acordă bonusuri de solidaritate gospodăriilor rurale, lucrătorilor independenți și familiilor vulnerabile, precum și o obligațiune universală nouă pentru 6,8 milioane de gospodării.

Analiza se bazează pe proiecții economice ale FMI și Băncii Mondiale, date istorice privind schimbările în distribuția veniturilor furnizate de UNU WIDER și date demografice asigurate de MICS și DHS. Datele per țară acoperă peste 100 de țări cu venituri mici și mijlocii.

Salvați Copiii crede într-o lume în care toți copiii supraviețuiesc, au șansa să învețe și sunt protejați împotriva abuzului, neglijării și exploatării. Prin munca pe care o desfășurăm în aproximativ 117 de țări, ajungem la copiii cei mai defavorizați și marginalizați, ajutându-i să supraviețuiască, să învețe și să se bucure de protecție.

UNICEF este prezent în unele dintre cele mai dificile locuri din lume, pentru a-i ajuta pe cei mai defavorizați copii ai planetei. În 190 de țări și teritorii, pretutindeni, ne desfășurăm activitatea în sprijinul fiecărui copil, pentru a construi o lume mai bună pentru toți.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Primarul Londrei Sadiq Khan cere guvernului britanic să ”lase deoparte ideologia politică” și să extindă perioada de tranziție post-Brexit: Ultimul lucru de care ţara noastră are nevoie este mai mult haos şi mai multă incertitudine

Published

on

Primarul Londrei, Sadiq Khan, i-a cerut luni guvernului condus de premierul britanic Boris Johnson să extindă perioada de tranziție post-Brexit în vederea negocierii acordurilor cu Uniunea Europeană, anunță DPA, citat de Agerpres.

Sadiq Khan i-a solicitat ministrului pentru Brexit, Michael Gove, să ”lase deoparte ideologia politică” şi să prelungească negocierile cu Bruxelles-ul.

”În contextul în care încercăm să găsim o cale de a depăşi această pandemie, ultimul lucru de care ţara noastră are nevoie este mai mult haos şi mai multă incertitudine”, a scris pe Twitter politicianul laburist.

Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, rămânând în uniunea vamală și piața unică până la 31 decembrie 2020, moment în care orice nou acord privind comerțul, securitatea sau pescuitul va fi trebuit să intre în vigoare.

Perioada de tranziție post-Brexit poate fi prelungită de comun acord de Regatul Unit și UE pentru maximum doi ani, cu condiția unei notificări înaintate, cel târziu, până la 1 iulie 2020. Boris Johnson și-a exprimat însă în repetate dorința de a nu prelungi perioada de tranziție, considerând că există suficient timp pentru a ajunge la un acord de liber schimb ”și un parteneriat minunat cu UE, bazat pe tarife zero, cote zero”.

Înaintea unei săptămâni cruciale pentru parcursul Brexitului, negociatorul european Michel Barnier a subliniat, într-un interviu publicat duminică de ziarul britanic The Times, că ”timpul presează”, avertizând Regatul Unit că ”nu va exista un acord” dacă Londra revine asupra poziţiilor sale anterioare.

Ambele tabere au convenit în cadrul Declarației Politice privind viitoarea relație, semnată anul trecut, că vor obține un acord privind pescuitul până la 1 iulie.

De altfel, printr-o rezoluție adoptată la mijlocul lunii februarie, Parlamentul European a condiționat aprobarea acordului de liber schimb UE-Regatul Unit de încheierea unui acord privind pescuitul până în iunie 2020. Astfel, această rundă de negocieri, care demarează marți, este una crucială.

Reprezintă ultima șansă ca ambele părți să ajungă la un compromis înainte de conferința la nivel înalt care va avea loc în luna iunie, în cadrul căreia liderii trebuie să decidă dacă vor extinde sau nu perioada de tranziție post-Brexit, al cărei termen scadent este 31 decembrie.

Amintim că precedenta rundă de discuții a fost una ”dezamăgitoare”, Uniunea Europeană și Regatul Unit căzând de acord că nu sunt de acord. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending