Connect with us

NATO

MApN: Aeronave F-16 ale României și SUA au participat la un exercițiu de consolidare a măsurilor de reasigurare ale NATO în Europa de Sud-Est

Published

on

© Forțele Aeriene Române/ Facebook

Patru aeronave F-16 Fighting Falcon din dotarea Bazei 86 Aeriană de la Borcea, alături de două aeronave F-16, o aeronavă fără pilot și două aeronave de realimentare în aer din dotarea Forțelor Aeriene ale SUA dislocate în Europa – USAFE, au participat joi, 14 ianuarie, la exercițiul aerian multinațional Prime Accord, informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Exercițiul a inclus misiuni de escortă şi patrulare aeriană de luptă și a fost coordonat de Componenta Operațională Aeriană a Statului Major al Forțelor Aeriene, cu sprijinul mijloacelor radiotehnice aparținând Brigăzii 76 Cercetare, Supraveghere şi Recunoaştere „Dacia”.

Exercițiul a avut drept scop întărirea măsurilor de reasigurare ale Alianței Nord-Atlantice în zona de Sud-Est a Europei, precum şi verificarea capacităţii de integrare a sistemelor de comandă şi control – C2 ale României şi NATO, contribuind astfel la sporirea încrederii României privind implicarea Statelor Unite ale Americii în asigurarea securității regionale.

Participarea aeronavelor românești la acest tip de activități permite antrenarea personalului în executarea unor astfel de misiuni și contribuie la dezvoltarea cooperării multinaționale în domeniul aerian prin aplicarea unor proceduri comune.

Prin executarea cu succes a exercițiului de antrenament în comun, forțele aliate implicate sunt pe deplin pregătite să-și execute misiunile pe toate domeniile, demonstrând implicare și interoperabilitate în contextul provocărilor generate de pandemia COVID -19.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Secretarul general al NATO, înaintea reuniunii cu liderii UE: Europa și America de Nord pot face față împreună, nu fiecare pe cont propriu, agresivității Rusiei și ascensiunii Chinei

Published

on

© European Union, 2021

Europa și America de Nord nu pot face față provocărilor reprezentate de Rusia, China, terorism, atacuri cibernetice și schimbări climatice pe cont propriu, ci împreună, a afirmat vineri secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, în cadrul unor scurte declarații de presă alături de președintele Consiliului European, Charles Michel, înainte de participarea sa la o videoconferință a celor 27 de șefi de state sau de guverne din Uniunea Europeană, reuniune consacrată temelor securității și apărare europene, precum și vecinătății sudice. Atât Stoltenberg, cât și Michel au salutat mesajul pozitiv în favoarea alianței transatlantice transmis de noua administrație de la Washington condusă de Joe Biden.

Acțiunile agresive ale Rusiei, formele brutale de terorism, ascensiunea Chinei, atacurile cibernetice sofisticate și implicațiile schimbărilor climatice asupra securității arată că Europa și America de Nord nu pot face față acestor provocări pe cont propriu, ci împreună“, a spus Stoltenberg, care participă pentru prima oară din 2017 încoace la o reuniune a Consiliului European, însă pentru prima dată după instalarea administrației SUA conduse de Joe Biden și după intensificarea dezbaterilor privind autonomia strategică a Uniunii Europene, privită adesea cu rezerve la Washington și în capitale din Europa de Est pe fondul temerii unei decuplări de NATO.

Stoltenberg, care a devenit în decembrie trecut primu secretar general din istoria NATO care a participat la o reuniune a Colegiului Comisiei Europene, a subliniat că așteaptă să continue cooperarea cu Uniunea Europeană în aspecte precum reziliența, domeniul cibernetic sau combaterea efectelor schimbărilor climatice.

De cealaltă parte, Charles Michel a punctat că “parteneriatele puternice necesită parteneri puternici”. “De aceea, sunt convins că o Uniune Europeană puternică înseamnă un NATO mai puternic”, a adăugat el.

Ambii oficiali s-au arătat în acord de oportunitatea unei noi ere pentru alianța transatlantice, salutând mesajul pozitiv transmis de noua administrație de la Washington condusă de Joe Biden.

“NATO a jucat și joacă un rol cheie în legarea de America de Nord și Europa, împărtășim aceleași valori democratice, avem interese strategice comune și sunt total convins că această nouă administrație Biden oferă o oportunitate unică de a reînnoi legăturile transatlantice între Europa și Statele Unite”, a spus Michel.

“Salut mesajul foarte puternic al noii administrații Biden de a reconstrui alianțe, de a consolida legătura transatlantică. și aceasta va fi și ea. Tema principală când liderii NATO se vor întâlni în acest an la Bruxelles – NATO 2030 – este un proiect în care analizăm cum putem consolida în continuare legătura transatlantică NATO și care include și modul în care putem consolida cooperarea cu Uniunea Europeană. Și în ultimii ani am reușit să ridicăm cooperarea dintre Uniunea Europeană și NATO la niveluri fără precedent”, a completat și Stoltenberg.

În ultimele luni, înaltul oficial aliat a organizat și a participat la reuniuni în format cină de lucru cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, în contextul interesului comun NATO – UE de a organiza concomitent, la Bruxelles, un summit al Alianței Nord-Atlantice și un summit al Consiliului European cu participarea președintelui american Joe Biden.

Adresându-se săptămâna trecută la ediția specială virtuală a Conferinței de Securitate de la München, Jens Stoltenberg a afirmat că Uniunea Europeană nu poate înlocui NATO și nu poate proteja Europa, avertizând că orice încercare de a slăbi legătura transatlantică va diviza Europa.

Poziția sa a venit după ce, pe aceeași scenă virtuală, președintele francez Emmanuel Macron și-a manifestat intenția de a “reechilibra coaliția transatlantică” pentru a le oferi partenerilor americani un partener european responsabil și credibil, vorbind despre faptul că “SUA devin o putere pacifică” și că NATO și autonomia strategică europeană sunt compatibile. El a spus “cred în NATO”, însă a vorbit despre reinventarea Alianței.

La capitolul securitate și apărare, membrii Consiliului European vor avea cu Jens Stoltenberg, pentru un schimb de opinii cu privire la relațiile UE-NATO.

Liderii vor purta o dezbatere strategică privind politica europeană de securitate și apărare, având în vedere ambițiile Agendei Strategice a Liderilor 2019-2024 și obiectivul elaborării Busolei Strategice. În acest sens, discuțiile vor viza Fondul European de Apărare și operaționalizarea sa, cooperarea structurată permanentă (PESCO), sinergia dintre domeniul apărării și programul industrial european sau Facilitatea europeană pentru pace promovată intens de președintele francez Emmanuel Macron.

Se vor concentra pe consolidarea politicii de securitate și apărare a UE, creșterea capacității UE de a acționa autonom și de a-și promova interesele și valorile strategice pe scena globală și dezvoltarea parteneriatelor UE în domeniul securității și apărării, în special cu NATO și în cooperare cu Statele Unite pentru o agendă transatlantică ambițioasă.

Liderii UE vor revizui inițiativele în curs privind investițiile în apărare, dezvoltarea capacităților și pregătirea operațională. Aceștia vor discuta, de asemenea, despre activitatea de creștere a rezistenței UE, în special împotriva atacurilor cibernetice și a amenințărilor hibride.

Continue Reading

NATO

Ministerul Apărării va lansa zece noi programe de înzestrare. Guvernul a discutat un memorandum pentru inițierea procedurilor de atribuire a contractelor

Published

on

© Raytheon

Reunit miercuri în ședință, Guvernul a supus analizei un memorandum privind solicitarea Ministerului Apărării Naţionale către Parlamentul României privind obținerea aprobării prealabile pentru inițierea procedurilor de atribuire a contractelor aferente a 10 programe de înzestrare. În cadrul aceleiași ședințe, executivul a discutat și pe marginea Cartei Albe a Apărării, aprobată în luna octombrie a anului trecut.

Deși cele zece programe de înzestrare nu au fost prezentate nominal, reamintim că ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și șeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, au participat marți ședința de autoevaluare a activității Direcției generale pentru armamente pentru anul 2020, fiind discutată “maximizarea implicării industriei naționale de apărare în programele de înzestrare”.

De altfel, bugetul Ministerului Apărării Naţionale (MApN) propus pentru anul 2021 prevede fonduri de 22,746 miliarde de lei, reprezentând 2,04% din PIB, iar această sumă permite investiţii în infrastructură de aproximativ 800 de milioane de lei, reprezentând 23,6% din bugetul apărării.

Astfel, România va aloca de 2% din PIB pentru apărare pentru al cincilea an consecutiv. Totodată, prin direcționarea a 23,6% din bugetul militar către achiziționarea de echipamente majore, România va depăși pentru al șaselea an consecutiv pragul de 20% din fonduri destinate înzestrării militare.

Miercuri, proiectul de lege care prevede cumpărarea de sisteme de instalații mobile de lansare rachete antinavă (SIML) bazate pe rachete NSM prin contract G2G (n.r. – Government to Government) cu SUA a fost aprobat miercuri în Camera Deputaților, for decizional, și va merge la promulgare către președintele Klaus Iohannis.

Totodată, principalele echipamente ale primului Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare – HIMARS care va intra în dotarea Armatei României au sosit sâmbăta trecută în portul Constanța.

În cadrul programului de înzestrare cu sistemul HIMARS, România a solicitat SUA achiziţia a 54 de instalaţii de lansare şi elemente auxiliare pentru dotarea a trei batalioane luptătoare. HIMARS este al doilea sistem cu care se va dota Armata Română după achiziţia a şapte sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM), de tipul PATRIOT, configuraţia 3 plus.

Continue Reading

NATO

Camera Deputaților a aprobat proiectul privind achiziționarea sistemelor de rachete antinavă de la SUA. Legea merge la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare

Published

on

© Raytheon/ Facebook

Proiectul de lege care prevede cumpărarea de sisteme de instalații mobile de lansare rachete antinavă (SIML) bazate pe rachete NSM prin contract G2G (n.r. – Government to Government) cu SUA a fost aprobat miercuri în Camera Deputaților, for decizional, și va merge la promulgare către președintele Klaus Iohannnis.

Deputații au votat astfel favorabil legea pentru realizarea „Capabilității de luptă împotriva navelor de suprafață” aferentă programului de înzestrare „Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă” (SIML).

Anterior, legea a fost avizată cu amendamente de Comisia pentru Apărare a Camerei, după ce a fost aprobată de Senat pe 3 februarie.

Guvernul a transmis Parlamentului în luna ianuarie, pentru adoptare în regim de urgență, proiectul de lege pentru sistemul de instalații mobile de lansare rachete antinavă” (SIML).

Textul proiectului de lege prevede ca, pentru realizarea acestei capabilități, Guvernul României să atribuie Guvernului Statelor Unite ale Americii contracte de tip Letter of Offer and Acceptance (LOA), specifice Programului Foreign Military Sales – FMS, informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Sistemul de instalații mobile de lansare rachete antinavă care va fi achiziționat include, fără a se limita la acestea, patru instalații mobile de lansare, platforme de comandă-control-comunicații, platforme de transport și încărcare-descărcare, senzori, suport logistic inițial, mentenanță și echipamente de testare, echipamente criptografice și cu regim special, asistență de specialitate, instruirea personalului la toate nivelurile necesare, implicit folosirea în luptă, echipamente de instruire, precum și baze de date specifice SIML.

Costurile programului de înzestrare “Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă”, în configurația cuprinsă în proiectul de lege care va fi înaintat Parlamentului, sunt estimate la 286 milioane USD, fără TVA, urmând ca valoarea exactă să fie stabilită în urma derulării procedurii de achiziție.

Citiți și România cumpără rachete antinavă din SUA. MApN: Departamentul de Stat a finalizat evaluarea cererii României și solicită aprobarea Congresului SUA

După adoptarea legii de către Parlamentului României, urmează o etapă de discuții și negocieri de natură tehnico-economică, pentru stabilirea configurației finale a sistemului și derularea achiziției, dar și opțiunile de realizare, prin cooperare tehnologică și industrială  a unei capacități de producție și realizare a mentenanței constituită la nivelul unui operator economic român, care va fi o capacitate strategică, așa cum este definită de Legea nr. 232/2016 (art. 5, lit. b).

Prin realizarea acestei capabilități, Forţele Navale Române vor dispune de un sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă nou, modern, testat, operațional și interoperabil în cadrul NATO, adaptat misiunilor actuale, împreună cu instruirea privind folosirea în luptă a sistemului şi actualizarea permanentă a bazelor de date specifice SIML, constituind  o necesitate esenţială ce va trebui satisfăcută în cel mai scurt timp posibil.

Luându-se în considerare durata de viaţă a sistemului de aproximativ 20 de ani, care poate fi prelungită ulterior prin modernizări succesive, se asigură Forţelor Navale Române certitudinea operaţională necesară şi instruirea pentru îndeplinirea corespunzătoare a misiunilor specifice pe termen mediu şi lung.

SIML reprezintă produsul militar destinat pentru apărarea zonelor costiere şi de litoral împotriva ameninţărilor navelor de suprafaţă, având capacitatea de a coopera cu nave, aeronave şi echipamente proprii şi ale aliaţilor, utilizând datele furnizate de către acestea şi viceversa, folosind sisteme de legături de date şi canale de comunicaţii protejate, pentru executarea atacului cu rachetele antinavă.

Obiectivul de înzestrare este planificat a fi realizat până în anul 2024.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

CONSILIUL EUROPEAN2 mins ago

Secretarul general al NATO, înaintea reuniunii cu liderii UE: Europa și America de Nord pot face față împreună, nu fiecare pe cont propriu, agresivității Rusiei și ascensiunii Chinei

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR35 mins ago

Primarul Sectorului 4 Daniel Băluță va reprezenta România în Comitetul European al Regiunilor

ROMÂNIA1 hour ago

Oficial: Consilierul prezidențial Andrei Muraru va fi numit ambasador al României în Statele Unite ale Americii

S&D2 hours ago

Socialiștii europeni fac apel la responsabilitatea socială a companiilor din Europa: Să plătească impozite acolo unde își desfășoară activitatea

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Rareș Bogdan: După lupta dusă de delegația română din grupul PPE, Comisia Europeană va începe consultările cu statele membre și Parlamentul European pentru a găsi soluții pentru drepturile transportatorilor români

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Președintele Consiliului European se va întâlni cu Maia Sandu la Chișinău în cadrul turneului în trei țări ale Parteneriatului Estic

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Liderii de la Bruxelles, apel la o abordare comună privind certificatele de vaccinare anti-COVID pentru a putea fi implementate digital până la vară: Sunt utile pentru a proteja integritatea Pieței Unice

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi15 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE: Producția vaccinurilor COVID-19 reprezintă astăzi o povocare industrială

MAREA BRITANIE16 hours ago

Ministerul britanic de Interne: Peste 830.000 de români s-au înregistrat pentru a rămâne în Regatul Unit după ce acesta a părăsit Uniunea Europeană

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, pledează pentru ”investiții masive în cercetare, inovare și tehnologii digitale”: Vor contribui la dezvoltarea economiilor statelor UE și la îmbunătățirea vieții cetățenilor

ROMÂNIA3 days ago

Valeriu Gheorghiță: România, pe locul 2 în UE la administrarea schemei complete de vaccinare anti-COVID

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Soliditatea PNRR constă în stimularea sinergiilor între măsurile celor șase piloni de reformă și dezvoltare ai Mecanismului de Redresare și Reziliență

INTERNAȚIONAL4 days ago

Israelul și Egiptul au convenit să construiască un gazoduct offshore pentru a creşte exporturile de gaze naturale lichefiate către Europa

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu i-a transmis omologului slovac intenția României de aprofundare a schimburilor comerciale cu Slovacia și a investițiilor reciproce

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, solicită Comisiei Europene să evalueze centrala nucleară de la Ostrovets pentru a asigura respectarea celor mai înalte standarde internaționale de securitate ecologică și nucleară

ENGLISH2 weeks ago

EPP Local Dialogue: Emil Boc and Markku Markkula pledge their commitment to employing the local innovation potential of their communities to build stronger regional cohesion post-COVID19 pandemic

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Josep Borrell ar fi trebuit să se urce în avion și să plece la Bruxelles când a aflat despre expulzarea diplomaților europeni la Moscova

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Vizita lui Josep Borrell la Moscova este umilitoare pentru UE, pentru standardele democratice pe care trebuie să le apere în lume

Advertisement
Advertisement

Trending