Connect with us

NATO

MApN: Comitetul executiv româno-american a discutat, la București, despre planurile de extindere ale bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii

Published

on

© MApN

Specialişti militari români şi americani au discutat, joi şi vineri, despre planurile de extindere ale bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii, în cadrul unei reuniuni la care au participat oficiali şi experţi din cele două state 

Potrivit unui comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro de către de Ministerul Apărării Naționale, discuţiile au avut loc cu prilejul Reuniunii Comitetului Executiv Româno-American pentru implementarea “Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României” (DCA), semnat la Bucureşti la 6 decembrie 2005, şi a “Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România” (BMDA), semnat la Washington la 13 septembrie 2011.

În cadrul reuniunii, care s-a desfăşurat la Palatul Cercului Militar din Bucureşti, au fost prezentate sprijinul şi contribuţia părţii române la dezvoltarea proiectelor de infrastructură şi extinderea celor două baze aeriene menţionate.

“Partea română i-a informat pe partenerii americani despre hotărârile emise de Guvernul României pentru aprobarea fondurilor financiare necesare extinderii şi modernizării celor două baze aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii, precum şi despre demersurile întreprinse în plan interministerial pentru soluţionarea unor probleme concrete identificate în cadrul reuniunilor anterioare şi care depăşesc competenţa Ministerului Apărării Naţionale”, se arată în comunicat.

Totodată, partenerii americani au fost informaţi despre faptul că ţara noastră se pronunţă ferm în favoarea unei suplimentări a prezenţei militare a SUA în România.

Comitetul Executiv Româno-American coordonează şi acţionează în domeniul problematicii politico-militare la nivelul ofiţerilor de execuţie, conform dispoziţiilor în vigoare, sau în sprijinul Comitetului Mixt Româno-American, organism de lucru bilateral al cărui co-preşedinte este secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale din Ministerul Apărării Naţionale, menţionează sursa citată.

Delegaţia României a fost condusă de co-preşedintele român al Comitetului Executiv, colonelul Alin Moiceanu, din cadrul Departamentului pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale, şi a cuprins experţi şi invitaţi din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Finanţelor Publice.

De partea cealaltă, delegaţia SUA a fost condusă de co-preşedintele american al Comitetului Executiv, colonelul Geoffrey Wright, şeful Diviziei Europa de Nord-Est din cadrul Direcţiei planuri şi strategii a Comandamentului European al Forţelor SUA în Europa (USEUCOM), şi a inclus experţi şi invitaţi din cadrul USEUCOM, Comandamentului Forţelor Terestre ale SUA în Europa, Comandamentului Forţelor Aeriene ale SUA în Europa, Comandamentului Forţelor Navale ale SUA în Europa, Comandamentului Forţelor Maritime ale SUA în Europa, precum şi reprezentanţi ai Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu şi ai Ambasadei SUA la Bucureşti.

În cadrul reuniunii, oficialii români şi americani au mai trecut în revistă activităţile desfăşurate de la întâlnirea precedentă a Comitetului Executiv, desfăşurată în luna noiembrie a anului trecut, şi au abordat problematici referitoare la exerciţiile bilaterale şi multinaţionale planificate pentru următorii doi ani şi la proiectele de infrastructură dezvoltate de partenerul american în cadrul facilităţilor şi zonelor puse la dispoziţia acestuia în baza prevederilor DCA, precizează MApN.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, la München: NATO trebuie să-și consolideze poziția la Marea Neagră prin abordarea ”o singură ameninţare, un singur flanc, o singură prezenţă”

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Corespondență de la München

Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, a vorbit, în cadrul unei mese rotunde organizată cu ocazia Conferinţei de Securitate de la München, despre necesitatea monitorizării atente a dezvoltărilor securitare din zona Mării Negre, subliniind nevoia de consolidare a prezenţei NATO în regiune.

Potrivit unui comunicat al MApN remis CaleaEuropeană.ro, oficialul român a subliniat importanţa strategică “crucială” a regiunii Mării Negre pentru securitatea europeană şi euro-atlantică.

Ministrul Nicolae Ciucă a punctat faptul că, în condiţiile menţinerii posturii asertive a Rusiei în regiune şi a presiunii asupra întregului flanc estic al NATO, este necesară implementarea unei abordări “coerente şi cuprinzătoare” la nivelul Alianţei, în cadrul acţiunilor actuale şi viitoare de consolidare a posturii aliate de descurajare şi apărare, menţionează sursa citată.

“Ministrul Apărării Naţionale a prezentat poziţia României, deopotrivă geostrategică şi geopolitică, pe flancul estic al NATO, într-o regiune vulnerabilă a Alianţei, şi a subliniat necesitatea monitorizării atente a dezvoltărilor securitare din regiunea Mării Negre şi, ca o consecinţă a acestora, nevoia de consolidare a prezenţei NATO în regiune prin aplicarea unei viziuni de tip ”o singură ameninţare, un singur flanc, o singură prezenţă”. În acest sens, el a punctat importanţa implementării eficiente a prezenţei aliate adaptate şi a Pachetului de la Washington pentru Marea Neagră, prin participarea tuturor aliaţilor şi implicarea partenerilor regionali, în vederea îmbunătăţirii capacităţii aliate de supraveghere şi cunoaştere a situaţiei şi de intervenţie în caz de necesitate”, se precizează în comunicat.

Potrivit MApN, demnitarul român s-a pronunţat pentru creşterea sinergiei implicării NATO şi Uniunii Europene în regiunea Mării Negre, în domenii concrete cum sunt contracararea acţiunilor hibride şi a ameninţărilor cibernetice, dezvoltarea mobilităţii militare şi a rezilienţei statelor şi societăţilor din această zonă.

Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, prezent la Conferinţa de Securitate de la Munchen, a participat vineri, în calitate de vorbitor principal, la masa rotundă intitulată “The Greater Black Sea Region: Competition for Sea Control or Sea Denial”, organizată de think tank-urile Center for European Policy Analysis (SUA) şi New Strategy Center (România).

Continue Reading

NATO

De la München, Jens Stoltenberg apără relația transatlantică: NATO este expresia supremă a Occidentului. Orice încercare de a distanța Europa de America de Nord riscă divizarea Europei

Published

on

© Munich Security Conference

Corespondență de la München

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a respins sâmbătă teza potrivit căreia ”Occidentul și-a pierdut calea” și a afirmat că Alianța Nord-Atlantică ”este expresia supremă a Occidentului” reprezentat de Europa și America de Nord. De asemenea, Jens Stoltenberg a recunoscut în discursul său că NATO are de-a face cu ”competiția” provocărilor Rusiei care vrea să revină la ”o lume a sferelor de influență”, dar și cu o schimbare ”balanței globale de putere” în urma ascensiunii Chinei.

Vorbind în deschiderea zilei de sâmbătă a Conferinței de Securitate de la München, Stoltenberg a încercat să ofere o imagine diferită de proiecția lansată vineri de președintele Germaniei Frank-Walter Steinmeier și de ministrul german de externe Heiko Maas, care au vorbit despre o nouă ”ordine în curs de dezvoltare” și despre realitatea unei competiții strategice între SUA, Rusia și China.

”Conferința de anul acesta ridică întrebarea dacă Occidentul și-a pierdut calea. Într-adevăr, se pun întrebări despre forța legăturii transatlantice. Oamenii se întreabă spre ce ne îndreptăm și dacă vom continua să mergem împreună. (…) Este adevărat, calea nu este ușoară și uneori ne poticnim, dar nu ne-am pierdut calea. Și mai important, valorile noastre nu și-au pierdut valoarea”, a spus înaltul oficial aliat, citând libertatea, democrația și domnia legii care au adus o pace și o prosperitate fără precedent.

În multe privințe, NATO este expresia supremă a Occidentului, Europa și America de Nord”, a subliniat Jens Stoltenberg, în condițiile în care ediția din acest a Conferinței pornește de la premisa ”Westlessness”-ului, se desfășoară sub semnul unei transformări epocale a scenei relațiilor internaționale într-o lume mai puțin occidentală, inclusiv pe fondul unei familii occidentale care devine mai puțin occidentală în sensul postbelic al construcției ordinii internaționale. Acest concept este materializat și prin dubla dilemă a portretizării unei lumi în care Occidentul lasă epicentrul scenei globale în favoarea altora și a unei strategii comune occidentale adaptată erei competiției între marile puteri.

Stoltenberg, care a fost urmat pe scena Conferinței de secretarii de Stat și de Apărare ai SUA, într-un mesaj simbolic conturat transatlantic, a reîmprospătat exemplele care arată angajamentul american față de securitatea europeană și euro-atlantică, insistând în același timp și asupra nevoii de adaptare a NATO față de provocările reprezentate de Rusia, de situația din Orientul Mijlociu și, mai nou, de China.

”Realitatea este că facem mai mult împreună astăzi decât am făcut-o de ani buni. SUA investesc în securitate europeană, cu mai multe trupe, exerciții și infrastructură și cu un sprijin puternic bipartizan. Și în timp ce președintele SUA a cerut aliaților europeni să facă mai mult, el a recunoscut, de asemenea, enormele progrese pe care le facem. (…)  Și când ne-am întâlnit la Londra, liderii NATO au convenit să lanseze un proces de reflecție pentru a consolida și mai mult dimensiunea politică a NATO. Așadar, Europa și America de Nord trebuie să continue să stea împreună în fața unei concurențe globale sporite”, a mai precizat secretarul general al Alianței.

Vineri, Frank-Walter Steinmeier și Heiko Maas au criticat actuala administrație americană, sugerând că noua politică de la Washington este cea care a schimbat regula jocului, dintr-o ordine bazată pe reguli într-una a competiției dintre marile puteri.

În contrapartidă, secretarul de stat al SUA Mike Pompeo a afirmat sâmbătă, după discursul lui Jens Stoltenberg, că ”Occidentul câștigă” și că cei care clamează ”moartea relației transatlantice” sunt exagerați. De asemenea, Mike Pompeo a cerut o atitudine comună occidentală în fața Rusiei, dând exemplul conductei Nord Stream 2, și a Chinei.

De altfel, Jens Stoltenberg a recunoscut în discursul său că NATO are de-a face cu ”competiția” provocărilor Rusiei care vrea să revină la ”o lume a sferelor de influență”, dar și cu o schimbare ”balanței globale de putere” în urma ascensiunii Chinei.

”Deci, există o competiție acolo. (…)  Unii spun că răspunsul este mai multă Europă și sunt de acord. Dar aceasta este doar o parte. Pentru că mai multă Europă nu poate însemna Europa singură. Orice încercare de a distanța Europa de America de Nord nu numai că slăbește legătura transatlantică și capacitatea noastră de a concura pe o scenă globală, dar riscă și divizarea Europei. Nu cred doar în Europa. Deoarece nu cred doar în America. Cred în Europa și America împreună”, a conchis Jens Stoltenberg.

 

Continue Reading

NATO

NATO a decis prelungirea misiunii sale în Irak, în urma solicitărilor lui Donald Trump ca Alianța să se implice mai mult în Orientul Mijlociu

Published

on

© MApN

Miniştrii apărării din statele membre ale NATO au ajuns la un acord privind extinderea misiunii de instruire în Irak, iar guvernul de la Bagdad este de acord ca această misiune să continue, a declarat joi secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, la capătul reuniunii miniștrilor apărării din țările aliate. În același timp, miniștrii apărării au analizat răspunsul și poziționarea Alianței Nord-Atlantice cu privire la noile sisteme de rachete ale Rusiei.

Bagdadul “ne-a confirmat dorinţa de continuare a activităţilor NATO de instruire, consiliere şi construire de capacităţi pentru forţele armate irakiene”, a declarat Stoltenberg la Bruxelles.

Miniştrii apărării din statele membre NATO au ajuns miercuri la un acord privind extinderea misiunii de instruire în Irak.

”Miniştrii aliaţi (…) au fost de acord în principiu să intensifice misiunea de instruire a NATO. În primă instanţă, aceasta va consta în preluarea unora din activităţile curente de instruire ale coaliţiei globale”, a declarat Stoltenberg, într-o conferinţă de presă, cu o zi în urmă.

Într-o primă instanță, acest acord al miniștrilor țărilor NATO va consta în preluarea și asumarea unor activități de instruire de la coaliţia condusă de SUA împotriva Statului Islamic, în ceea ce reprezintă o primă măsură aliată ca răspuns la solicitarea președintelui american Donald Trump ca ca NATO să se implice mai mult în Orientul Mijlociu.

A doua zi a reuniunii ministeriale a NATO a fost dedicată misiunii din Afganistan, în contextul în care în prezent au loc discuţii între SUA şi talibani pentru un acord de pace în ţara devastată de război, în care se află circa 17.000 de militari din ţările membre.

Un alt subiect pe agendă a fost reprezentat de măsurile de securitate pe care Alianţa le ia în considerare împotriva Rusiei, după denunţarea Tratatului privind forţele nucleare intermediare anul trecut.

Miniștrii apărării din statele membre ale NATO au analizat răspunsul și poziționarea Alianței Nord-Atlantice cu privire la noile sisteme de rachete ale Rusiei. La un an distanță de la anunțul SUA de retragere din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare și la șase luni de la încetarea acestui acord încheiat în perioada Războiului Rece, miniștrii celor 29 de țări euro-atlantice au convenit să adopte, până la finalul anului, noi decizii aliate față de provocările reprezentate de armele convenționale și nucleare ale Rusiei, deopotrivă existente și aflate în dezvoltare.

”În același timp, miniștrii au subliniat angajamentul ferm al NATO față de controlul armelor și dezarmarea. NATO trebuie să continue să fie platforma pentru Europa și America de Nord pentru a discuta aceste probleme. Vom continua aceste eforturi importante cu scopul de a lua alte decizii la sfârșitul acestui an”, a mai spus Jens Stoltenberg.

Miniștrii aliații au discutat, de asemenea, despre progresul în asigurarea unei împărțiri mai echitabile a poverii financiare în cadrul Alianței, reafirmându-se ritmul de alocare potrivit căruia aproximativ 400 de miliarde de dolari vor investiți în plus până la sfârșitul anului 2024. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending