Connect with us

NATO

MApN: Constituirea unui comandament aliat în România, important pentru completarea arhitecturii NATO de comandă şi control în regiune

Published

on

Evoluţia situaţiei de securitate din zona Mării Negre, cu accent pe necesitatea consolidării posturii NATO la Marea Neagră, prin stabilirea unei prezenţe terestre aliate consistente în România, cu rolul de descurajare şi apărare a teritoriului aliat, a unei dimensiuni navale consolidate, dar şi îmbunătăţirea activităţilor de poliţie aeriană, sunt principalele subiecte ale discuțiilor avute miercuri la sediul NATO între delegația guvernului României condusă de premierul Viorica Dăncilă și secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale remis CaleaEuropeană.ro, aceste puncte de vedere au fost susținute de ministrul Apărării, Gabriel Leș, care a subliniat și importanța angajamentelor asumate de statele aliate în legătură cu conceptul celor 3 C – cash, capabilities, contribution.

FOTO: NATO

De asemenea, ministrul a apreciat ca deosebit de importante completarea arhitecturii NATO de comandă şi control în regiune, prin constituirea comandamentului aliat la nivel corp de armată, subordonat Comandamentului Forţelor Întrunite de la Napoli, continuarea consultărilor aliate cu Georgia şi Ucraina privind securitatea de la Marea Neagră, precum şi dezvoltarea cooperării regionale împotriva ameninţărilor de tip hibrid.

Citiți și România devine parte a ”coloanei vertebrale” NATO. Klaus Iohannis: Aliații și-au arătat sprijinul politic pentru ca România să găzduiască un centru de comandă format din 400 de ofițeri de Stat Major din țările NATO

Reamintim că România urmărește găzduirea unui comandament terestru la nivel de corp de armată, țara noastră obținând sprijinul politic din partea aliaților la summitul NATO de la Bruxelles din iulie 2018.

„Strategia Alianței pe termen lung ar trebui să dezvolte o abordare structurată asupra regiunii, ca parte a unei evaluări detaliate a posturii Rusiei”, a spus Gabriel Leș, în acest context.

Referindu-se la postura aliată de descurajare și apărare, ministrul apărării naționale a reiterat faptul că  implementarea prezenţei înaintate adaptate (tFP) rămâne o prioritate pentru țara noastră, subliniind, în acest context, necesitatea sporirii contribuţiilor din partea aliaţilor cu forțe afiliate la Brigada Multinaţională de la Craiova.

În finalul întrevederii, ministrul Leș a reafirmat angajamentul țării noastre de a respecta principiul celor 3 C:

1. Cash, prin continuarea alocării a 2% din PIB pentru apărare;

2. Capabilities, prin alocarea a 35 la sută din bugetul apărării pentru achiziţia de tehnică și echipamente, modernizarea celor existente şi pentru activităţi de cercetare – dezvoltare;

3. Contribution, prin reafirmarea angajamentului de a sprijini în continuare eforturile NATO în lupta împotriva terorismului prin participarea atât în cadrul misiunii tip Coaliție, cât și în cadrul noii misiuni NATO în Irak.

„Pentru 2019 ne-am angajat să creștem contribuția la Misiunea Resolute Support din Afganistan, atingând un nivel de peste 800 militari, prin suplimentarea cu personal de poliție militară, consilieri și personal care să asigure protecția forței”, a conchis ministrul apărării naționale.

Citiți și NATO și-a prezentat așteptările față de președinția română a Consiliului UE: România este un aliat solid și foarte apreciat, iar contribuțiile sale ne fac mai puternici

Citiți și Premierul Viorica Dăncilă la NATO: România susține consolidarea relaţiei transatlantice, indispensabilă pentru securitatea euro-atlantică

Premierul Viorica Dăncilă a efectuat miercuri o vizită de lucru la sediul NATO, întrevederea cu secretarul general Jens Stoltenberg având loc cu scopul trecerii în revistă a principalelor subiecte aflate pe agenda Alianţei, cu accent pe temele de interes pentru România şi pe contribuţiile ţării noastre la implementarea politicilor şi deciziilor aliate.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Defender Europe 20 Plus: 6.000 de militari polonezi și americani vor participa exerciții militare comune pentru consolidarea securității flancului estic al NATO

Published

on

© US Mission to NATO

Aproximativ 6.000 de militari polonezi şi americani vor lua parte la exerciţii comune în luna iunie, în nord-vestul Poloniei, relatează agenţia de presă PAP, citată marţi de thenews.pl, potrivit Agerpres.

Exerciţiile, care au fost modificate faţă de planurile iniţiale, se vor desfăşura în perioada 5 – 19 iunie. În cadrul exerciţiilor intitulate ‘Defender Europe 20 Plus’ vor fi desfăşurate 100 de tancuri şi alte peste 230 de vehicule de luptă pe un poligon de antrenament situat în nord-vestul Poloniei.

Primele vehicule militare au pornit spre poligonul de la Drawsko Pomorskie la scurt timp după miezul nopţii de luni spre marţi, potrivit căpitanului Błażej Łukaszewski, ofiţerul de presă al Brigăzii 12 Mecanizate din armata poloneză, cu baza în oraşul Szczecin.

Potrivit Ministerului Apărării polonez, obiectivul exerciţiilor este de a consolida securitatea Poloniei şi a altor ţări din flancul estic al NATO.

Anterior în acest an, în contextul răspândirii pandemiei de COVID-19, SUA a decis să reducă amploarea exerciţiilor ‘Defender-Europe 20’ din Polonia şi alte ţări europene. 

Citiți și COVID-19: Armata americană își reia parțial exercițiile militare în Europa, cu măsuri de precauție pentru a proteja sănătatea forțelor armate și a populațiilor

Cei 4.000 de soldaţi americani care vor lua parte la ele sosiseră deja în Europa pentru a participa la exerciţiul Defender-Europe 20, cea mai mare desfăşurare militară americană în Europa în ultimii 25 de ani, când pandemia de COVID-19 a determinat Pentagonul să îngheţe toate mişcările militare în lume.

În momentul în care desfăşurarea americană a fost întreruptă la începutul lunii martie, peste 90% din echipamentele prevăzute pentru Defender-Europe 20 fuseseră deja încărcate la bordul avioanelor şi navelor pentru a pleca spre Europa.

Continue Reading

NATO

O echipă de 15 specialiști din cadrul MApN a plecat în SUA pentru a oferi sprijin în lupta împotriva COVID-19: România și Statele Unite au un parteneriat strategic solid

Published

on

O echipă de 15 specialiști din Ministerul Apărării Naționale, alcătuită din cinci medici, cinci asistenți medicali și cinci militari specialiști în domeniul CBRN a plecat luni în SUA pentru a oferi sprijin autorităților statului Alabama, în contextul măsurilor de combatere a pandemiei COVID-19, la ceremonia de plecare ce a avut loc la Baza 90 Transport Aerian participând prim-ministrul Ludovic Orban, ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman.

 

Premierul Ludovic Orban a transmis succes echipei de specialişti MApN care pleacă într-o misiune în statul american Alabama pentru a oferi sprijin autorităţilor locale în lupta contra COVID-19, subliniind că între Statele Unite şi România este un “solid” Parteneriat strategic care generează acţiuni comune în toate domeniile de activitate.

“O echipă formată din 15 medici, asistente medicale, specialişti CBRN care efectuează o misiune de 14 zile în statul Alabama, evident, în spiritul solidarităţii şi cooperării între Statele Unite ale Americii şi România. O misiune care are, pe de-o parte, obiectivul de a fi alături de medicii din Statele Unite ale Americii, dar, de asemenea, şi de a vedea foarte clar cum acţionează echipele medicale din Statele Unite în lupta împotriva COVID. Urez succes misiunii noastre şi folosesc din nou această ocazie pentru a transmite un mesaj ferm – între Statele Unite şi România este un solid parteneriat strategic care generează acţiuni comune în toate domeniile de activitate”, a declarat Orban, citat de Agerpres.

Ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă a declarat că misiunea echipei de specialişti MApN dovedeşte că, atunci când este nevoie, România şi SUA sunt în măsură să se sprijine reciproc.

“Cred că această acţiune se înscrie în linia de a proba că, indiferent de situaţie, suntem în măsură să ne sprijinim unii pe alţii şi să recunoaştem că, nu cu mult timp în urmă, SUA au alocat, de asemenea, un sprijin ţării noastre, atunci când, printr-un zbor strategic, am reuşit să aducem din Coreea de Sud, de la Seul, materiale de protecţie pentru a sprijini ţara noastră în lupta cu noul coronavirus”, a spus Ciucă.

De altfel, anunțul privind misiunea personalului MApN în SUA a fost făcută în urmă cu aproximativ două săptămâni în urma unei convorbiri telefonice între ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și secretarul american al apărării Mark Esper.

Personalul MApN va oferi, pentru o perioadă de aproximativ două săptămâni, sprijin de specialitate omologilor americani din mai multe unităţi de îngrijire şi tratament medical de pe teritoriul statului Alabama şi se va informa cu privire la modul în care sunt aplicate în SUA metodele de combatere a infectării cu noul coronavirus atât în domeniul medical, cât şi în ceea ce priveşte apărarea CBRN.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO: Aliații cer Rusiei să revină la respectarea obligațiilor sale din cadrul Tratatului Cer Deschis

Published

on

© NATO

Cele 30 de state membre ale NATO și-au afirmat vineri angajamentul pentru păstrarea unui control internațional eficient al armelor, pentru dezarmare și pentru neproliferare și au cerut Rusiei să revină la respectarea obligațiilor sale internaționale, a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, în urma reuniuni de urgență a ambasadorilor aliați în contextul în care SUA și-au anunțat joi retragerea din tratatul internaţional Cer Deschis (Open Skies), care permite verificarea mişcărilor militare şi a măsurilor de limitare a armelor în ţările semnatare.

“Suntem cu toții de acord că toate statele părți la Tratatul Cer Deschis trebuie să pună în aplicare pe deplin angajamentele și obligațiile. Toți aliații NATO respectă în totalitate toate dispozițiile tratatului”, a spus Stoltenberg, având în vedere că SUA și-a motivat decizia retragerii din cauza faptului că tratatul nu este respectat de către Rusia.

În declarația sa, secretarul general al NATO a reamintit că Rusia a impus timp de mai mulți ani restricții de zbor incompatibile cu tratatul, inclusiv limitările de zbor deasupra Kaliningradului și restricționarea zborurilor din Rusia în apropierea frontierei sale cu Georgia.

Implementarea selectivă de către Rusia a obligațiilor sale în temeiul Tratatului Cer Deschis a subminat contribuția acestui important tratat la securitatea și stabilitatea în regiunea euro-atlantică“, a subliniat înaltul oficial aliat.

Jens Stoltenberg a reamintit că aliații au cerut Rusiei să revină la respectarea deplină a Tratatului de la Summit-ul din Țara Galilor din 2014, repetând acest apel în declarațiile finale ale Summit-urilor de la Varșovia din 2016 și de la Bruxelles din 2018.

Secretarul general al Alianței a mai precizat că aliații și statele partenere au solicitat Rusiei să revină la respectarea acestui tratat. De altfel, Stoltenberg a precizat că SUA sunt dispuse să își reconsidere retragerea din acest acord în cazul în care Rusia va reveni la respectarea deplină a tratatului.

“Revenirea Rusiei la respectarea obligațiilor este cea mai bună modalitate de a păstra beneficiile tratatului”, a completat el, dând asigurări că NATO este deschis dialogului cu Federația Rusă

“Aliații NATO vor continua să susțină, să sprijine și să consolideze în continuare controlul armelor, dezarmarea și neproliferarea, ca element esențial al securității euro-atlantice, ținând cont de mediul de securitate. Aliații rămân, de asemenea, deschiși la dialog în cadrul Consiliului NATO-Rusia privind reducerea riscurilor și transparența. Continuăm să aspirăm la o relație constructivă cu Rusia, atunci când acțiunile Rusiei fac acest lucru posibil”, a conchis Jens Stoltenberg.

Citiți și EXCLUSIV Ministrul Bogdan Aurescu: România împărtășește preocuparea SUA, care au decis să se retragă din Tratatul Cer Deschis din cauza respectării selective a acestuia de către Rusia

Tratatul – la care au aderat 35 de ţări, printre care şi România – permite survolul teritoriilor respective de către aeronave de observaţie neînarmate.

SUA și Rusia s-au retras anul trecut şi din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), Washington-ul și NATO acuzând Moscova că încalcă acest acord din era Războiului Rece prin dezvoltarea unui nou tip de rachtă cu rază de acțiune de peste 500 de km.

Un alt acord – Tratatul New Start semnat în anul 2010 de președinții Barack Obama și Dmitri Medvedev – care limitează numărul armelor strategice ale celor două superputeri nucleare este scadent în 2021.

Tratatul Cer Deschis a fost propus iniţial de preşedintele american Dwight Eisenhower în 1955. Acordul a fost semnat în cele din urmă de Belarus, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Canada, Cehia, Croaţia, Danemarca (inclusiv Groenlanda), Estonia, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Kazahstan, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, România, Rusia, Slovacia, Slovenia, Spania, Statele Unite, Suedia, Turcia, Ucraina şi Ungaria, începând din 1992, şi a intrat în vigoare în 2002.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending