Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a fost aleasă președinte al Asociației Municipiilor din România, în unanimitate de voturi, devenind prima femeie care obține această funcție după ce, anterior, a deținut postul de vicepreședinte al AMR.

În urma alegerilor desfășurate joi la sediul Asociației Municipiilor de la București, Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, a fost ales în funcția de președinte executiv, iar cele două funcții de prim-vice președinte au revenit lui Ciprian Ciucu – primarul Sectorului 6 București și, respectiv, lui Ionuț Pucheanu – primarul municipiului Galați.

Potrivit AMR, la alegerea Liei Olguța Vasilescu în funcția de președinte al AMR au contat experiența sa în administrația locală și centrală și realizările  din municipiul Craiova avute, de-a lungul ultimilor 12 ani, sub conducerea sa.

Aceasta a deținut patru mandate de parlamentar, unul de ministru și este la al patrulea mandat de primar al Municipiului Craiova, fiind prima femeie din România care a ocupat funcția de primar al unei reședințe de județ.

Ministerul Apărării respinge dezinformarea rostogolită în spațiul online din România și din străinătate cu privire la procesul de extindere și modernizare a  Bazei 57 Aeriană „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino” de la Mihail Kogălniceanu, jud. Constanța.

”Investițiile programate pentru modernizarea și extinderea acestei baze militare a Armatei României vor avea ca rezultat primul element complet și complex de infrastructură aeroportuară construit de România după anul 1990, menită să îmbunătățească în mod semnificativ capacitățile de operare și de instruire ale Forțelor Aeriene Române și ale celor aliate în consolidării polului de securitate pe Flancul Estic al Alianței. Manipulările din spațiul public pe acest subiect sunt aliniate campaniilor de dezinformare și propagandă cu care Federația Rusă își susține atacurile hibride împotriva țărilor aliate”, este precizat de MApN pe platforma InfoRadar – Detectorul Dezinformării.

Ministerul Apărării detaliază că ”toate evoluțiile care privesc dezvoltarea capacităților de descurajare și apărare ale României, inclusiv cele care privesc forțe și capabilități Aliate dislocate pe teritoriul național ca parte a măsurilor de consolidare a Flancului Estic, sunt fie legate de capacitatea forţelor armate ale României de a acționa interoperabil cu NATO, fie ca răspuns la evoluții concrete ale situației de securitate din regiune”.

”Logica din spatele acestor încercări de distorsionare a adevărului este lesne de înțeles. În anul 2024, România a sărbătorit 20 de ani de la aderarea la NATO, obiectiv strategic împlinit prin voința suverană a poporului român. Apartenența la NATO asigură libertatea și prosperitatea românilor într-o societate democratică. Niciodată România nu a avut garanții mai puternice pentru suveranitatea și securitatea națională. NATO operează ca un instrument de amplificare si protejare a suveranității fiecăruia dintre membrii săi, nu doar în domeniul apărării și securității, ci în toate dimensiunile”, amintește instituția.

MApN a explicat că ”suveranitatea națională nu este o frază sau un concept speculativ, ci un complex de principii și acțiuni pe care statul român le exercită în mod suveran, atât prin acțiuni naționale, cât și în cadrul Alianței Nord-Atlantice, cea mai puternică instituție politico-militară cu caracter defensiv din istorie”.

”Realitatea pe care propaganda rusă și vectorii de propagare din spațiul public românesc și Euro-Atlantic încearcă să o acopere prin acțiuni de dezinformare și manipulare este că, începând din anii 2000, Federația Rusă s-a îndepărtat tot mai agresiv de spiritul parteneriatului cu comunitatea Nord-Atlantică, exprimat în Consiliul NATO-Rusia, organism de consultare în care Rusia a fost tratată de aliați de pe poziții egale și principiale. Respectând tradițiile sovietice, agresorul de la Kremlin denunță agresiuni închipuite, reînviind, cu mijloacele societății informaționale, mitul cetății asediate”, mai arătă ministerul.

El arată fondul istoric care a dus la ”măsurile de consolidare a posturii de apărare și descurajare a oricărei agresiuni din partea Rusiei împotriva teritoriului aliat luate de România și de Aliați în regiunea Mării Negre”: încălcarea sistematică a unor prevederi din tratate internaționale în materie de armamente convenționale sau nucleare, invadarea Georgiei, în 2008, anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea, în 2014, războiul ilegal de agresiune împotriva Ucrainei suverane, acțiunile hibride împotriva unor țări membre UE și NATO, șantajarea unor țări precum Republica Moldova, toate înfăptuite de Rusia.

”Toate aceste măsuri au fost de natură exclusiv defensivă, fiind decise și puse în executare în mod transparent și direct proporțional cu nivelul amenințărilor reprezentate de acțiunile agresive ale Rusiei”, subliniază MApN.

Așadar, prezența militarilor aliați în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, dar și în Baza Militară de la Deveselu, în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, la Cincu și în alte comandamente și facilități de instruire de pe teritoriul României ”reprezintă atât o normalitate practică în contextul apartenenței României la NATO, cât și o expresie directă a solidarității Aliaților în fața amenințărilor la pacea și securitatea regională generate de acțiunile agresive ale Federației Ruse”.

Instituția arată că investițiile în extinderea și modernizarea infrastructurii Bazei 57 Aeriene de la Mihail Kogălniceanu au fost decise printr-o hotărâre emisă de Guvernul României în anul 2019 (HG nr. 781). Durata lucrărilor de modernizare este etapizată pe 20 de ani, investiția totală fiind estimată la peste 12 miliarde de lei.

Baza românească pe care Guvernul o modernizează la Mihail Kogălniceanu va fi dotată cu o nouă pistă de decolare-aterizare, proiectată cu propriile zone de mișcare aeroportuară, punct control pentru zbor, platforme pentru operarea aeronavelor și sisteme de balizaj și de radionavigație, dar va dispune și de facilități administrative și sociale, zone de tranzit și depozitare, zone pentru mentenanța aeronavelor, un parc pentru tehnica militară, împrejmuire și puncte de control pentru acces, drum perimetral de incintă și drumuri interioare.

La finalul lucrărilor, preconizat pentru anul 2042, Baza de la Mihail Kogălniceanu va fi una dintre cele mai moderne baze aeriene din spațiul comun aliat. Noua infrastructură va putea îndeplini, pe lângă rolul de structură a Forțelor Aeriene Române și pe cel de punct nodal de referință pentru nevoile de tranzit și de instruire ale forțelor aliate.

”Încercările de a prezenta măsurile concrete de întărire a capacității de apărare a României și a NATO drept acte de trădare națională se înscriu în tiparul campaniilor de dezinformare desfășurate în spațiul public din România de actori statali cu o agendă contrară suveranității României și împotriva NATO, prin care se încearcă inducerea unui climat de panică și de slăbire a încrederii în capacitatea instituțiilor din sistemul național de securitate de a-și îndeplini misiunile constituționale și discreditarea acțiunilor de întărire a capacității de apărare și de reacție în fața oricăror forme de agresiune luate la nivel național ori împreună cu aliații din NATO”, conchide MApN.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat joi, la începutul ședinței de guvern, că duminică, 4 mai, este data de organizare a noilor alegeri prezidențiale, după anularea de către Curtea Constituțională a turului doi de pe 8 decembrie 2024 în contextul identificării unor neregularități care au afectat integritatea procesului electoral și au manipulat voturile prin intermediul rețelelor sociale.

În acest sens, șeful Guvernului a anunțat și introducerea unor modificări privind înăsprirea regulilor publicitare în timpul campaniei electorale. 

„Am venit cu modificări, astfel încât regulile să fie aceleaşi pentru toţi candidaţii şi să nu mai avem această practică pe care am avut-o la ultimele alegeri, în care un instrument social media a favorizat un anumit competitor. Am introdus și amenzi drastice, respectiv de până la 5% din cifra de afaceri, iar la anumite corporații această amendă ar putea ajunge la multe miliarde de euro”, a declarat Marcel Ciolacu.

Curtea Constituțională a decis, pe 6 decembrie 2024, anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României și reluarea întregului proces la o data ulterioară. Decizia prevede constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou de candidaturi care urmează a fi evaluate de noul Birou Electoral Central şi derularea unei noi campanii electorale.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, campania electorală va începe pe 18 februarie. 

Potrivit legii, în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii privind data alegerilor, Guvernul stabilește calendarul procesului electoral, bugetul necesar organizării scrutinului şi măsurile pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor.

Pentru alegerea Preşedintelui României legea prevede că începutul campaniei electorale este „cu 30 de zile înainte de data alegerilor şi se încheie în dimineaţa zilei de sâmbătă de dinaintea datei alegerilor, la ora 7:00”.

Turul al doilea al alegerilor ar urma să aibă loc la două săptămâni de la primul tur de scrutin, respectiv pe 18 mai.

În al doilea tur de scrutin participă primii doi candidaţi care au obţinut în primul tur cel mai mare număr de voturi.

De asemenea, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că pe 4 mai vor avea loc și alegeri parțiale locale pentru conducerea unui consiliu judeţean, pentru conducerea unui municipiu reşedinţă de judeţ, a trei oraşe şi, până în acest moment, 13 comune.