Connect with us

NATO

MApN: Încă două avioane F-16 au sosit în țară. Forțele Aeriene Române au de acum în dotare 16 aeronave de luptă F-16

Published

on

© Ministerul Apararii Nationale/ Facebook

Cea de-a treia şi cea de-a patra aeronavă F-16 Fighting Falcon – din noul lot de cinci care vor intra în dotarea Forţelor Aeriene Române – au sosit vineri din Portugalia, în Baza 86 Aeriană “Locotenent aviator Gheorghe Mociorniţă”, de la Borcea, anunţă Ministerul Apărării Naţionale.

Ultima aeronavă din lotul de cinci va fi livrată în primul trimestru al anului 2021.

Achiziţia noului lot de avioane F-16 Fighting Falcon şi a pachetului de bunuri şi servicii aferent va asigura creşterea securităţii României prin executarea permanentă a apărării spaţiului aerian naţional/NATO, pe timp de pace şi în situaţii de criză, prin Serviciul de Luptă Permanent – Poliţie Aeriană (SLP-PA), sub comanda NATO, în conformitate cu angajamentele asumate, precizează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Achiziţia celor cinci aeronave a fost făcută conform Legii 237/2019 pentru continuarea dezvoltării capabilităţii operaţionale aeriene cuprinse în Etapa de tranziţie iniţială a Concepţiei de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului “Avion multirol al Forţelor Aeriene”, care a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 19 decembrie 2019.

În aceeaşi lună a fost semnat şi contractul cu Guvernul Republicii Portugheze pentru achiziţia aeronavelor, din excedentul acestei ţări, precum şi a unui pachet de bunuri şi servicii care include, printre altele, modernizarea avioanelor la un standard superior, elemente de suport logistic şi instruirea personalului tehnic ingineresc.

Pentru achiziţionarea pachetului de bunuri şi servicii complementare sunt în curs de atribuire Guvernului Statelor Unite ale Americii contracte de tip Letter of Offer and Acceptance – LOA, specifice Programului Foreign Military Sales – FMS.

Atribuirea contractelor este în conformitate cu prevederile art. 22 lit)f din OUG nr. 114/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.125/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

Programul va permite şi creşterea nivelului de instruire a personalului tehnic ingineresc, precum şi crearea capabilităţii de reparaţii capitale pentru motoarele ce echipează avioanele F-16, arată MApN.

Forţele Aeriene Române mai au în dotare 14 aeronave F-16 Fighting Falcon, care execută deja misiuni de poliţie aeriană.

Prin Hotărârea CSAT din 27 septembrie 2012 a fost aprobată Concepţia de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului “Avion multirol al Forţelor Aeriene” care prevede realizarea graduală a capabilităţii operaţionale aeriene finale, reprezentată de trei escadrile de luptă dotate cu câte 16 avioane multirol fiecare. Pentru aceasta, au fost semnate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 240/2013, contracte cu Guvernul Republicii Portugheze şi Guvernul SUA pentru achiziţionarea a 12 avioane F-16. Aeronavele au fost livrate în perioada 2016 – 2017 – şase la 29 septembrie 2016, trei la 15 noiembrie 2016 şi trei la 28 septembrie 2017.

Primele două aeronave din noul lot de cinci au sosit în România în luna august a acestui an, iar după intrarea în dotarea Forţelor Aeriene Române şi a ultimului avion F-16 Fighting Falcon (prevăzută pentru primul trimestru al anului 2021), toate cele 17 aparate de zbor – în configuraţie M5.2R, vor trece printr-un program de modernizare la standardul M6XR.

Adoptarea Legii 237/2019 şi semnarea contractului cu Republica Portugheză asigură premisele pentru ca industria naţională de apărare să execute lucrările de mentenanţă, reparaţiile capitale la motoare şi modernizarea aeronavelor F-16. Operatorul SC Aerostar SA – Centrul de mentenanţă pentru aeronavele F-16 din dotarea Armatei României – va asigura mentenanţa pentru acest tip de aeronave, SMFA şi Aerostar având încheiat un protocol de colaborare în acest sens.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Jens Stoltenberg, despre creșterea prezenței NATO pe flancul estic și la Marea Neagră: Plănuiesc să prezint recomandări strategice pentru liderii aliați la summitul de anul viitor

Published

on

© NATO

Alianța Nord-Atlantică va continua să evalueze constant ideea ajustării prezenței sale militare pe flancul estic, iar unul dintre obiectivele privind NATO 2030 vizează consolidarea rolului NATO de alianță militară puternică, a spus miercuri secretarul general Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă ce a urmat reuniunii miniștrilor de externe aliați.

Întrebat de CaleaEuropeană.ro despre recomandările privind consolidarea prezenței NATO la Marea Neagră cuprinse în raportul experților privind viitorul Alianței, Stoltenberg a răspuns: “Plănuiesc să prezint câteva recomandări la nivel strategic pentru șefii de stat și de guvern, atunci când se vor întâlni anul viitor”

“NATO a demonstrat capacitatea de adaptare atunci când lumea se schimbă. Așadar, după anexarea ilegală a Crimeei, am decis să ne sporim prezența militară în partea de est a Alianței. Atât cu prezență înaintată adaptată în România, poliție aeriană, cât și cu o brigadă de instruire acolo, avem toate tipurile de prezență, dar și cu grupurile de luptă desfășurate în regiunea baltică, în cele trei țări baltice, și Polonia”, a amintit el.

“Vom evalua în mod constant să ajustăm în continuare această prezență și unul dintre obiectivele mele cu NATO 2030 este să mă asigur că NATO rămâne o alianță militară puternică în lumina noilor amenințări și a noilor provocări”, a mai subliniat Stoltenberg.

El a salutat faptul că aliații se angajează să continue să investească în apărare.

“Plănuiesc să prezint câteva recomandări la nivel strategic pentru șefii de stat și de guvern, atunci când se vor întâlni anul viitor. Pentru că cred cu tărie că NATO ar trebui să se asigure că vom continua să fim o alianță militară puternică, pentru a ne consolida alianța are o platformă politică și, de asemenea, că avem o abordare mai globală”, a mai spus el.

NATO este cea mai de succes alianță din istorie, cuprinzând aproape un miliard de oameni și jumătate din PIB-ul global într-un spațiu care se întinde de la coasta Pacificului din America de Nord până la Marea Neagră, arată un raport întocmit de grup de zece experți coordonat de doi foști membri ai administrațiilor de la Washington și Berlin, Wess Mitchell și Thomas de Maiziere, și prezentat marți miniștrilor afacerilor externe din cele 30 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice.

Raportul face parte din procesul de reflecție privind viitorul NATO 2030, lansat anul trecut de liderii euro-atlantici la summitul aniversar de la Londra când l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să conducă acest proces. Pe baza acestui document, Stoltenberg va formula propriile sale recomandări pe care le va supune deciziei liderilor statelor aliate la summitul din 2021 de la Bruxelles.

Referirile experților la Marea Neagră și la flancul estic al Alianței, unde este localizată și România, pornesc de la argumentul că “principala caracteristică a mediului actual de securitate este reapariția competiției geopolitice”.

“Guvernul rus caută hegemonie asupra fostelor sale posesiuni sovietice și le subminează suveranitatea și integritatea teritorială, căutând să blocheze calea națiunilor care doresc să se îndrepte spre NATO. În timp ce agresiunea rusă în Ucraina și Georgia continuă, comportamentul asertiv rus s-a intensificat în Atlanticul de Nord și Nordul îndepărtat, cu o creștere a prezenței aeriene și navale în și în jurul punctelor maritime cheie în Marea Barents, Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Mediterană”, arată cei zece experți.

În ultimele trei dintre acestea, Rusia a plasat capabilități militare și a creat mediului anti-acces și de interdicție zonală (A2/AD), a extins războiul hibrid și a amenințat securitatea energetică și infrastructura critică, subliniază experții.

Astfel, principala recomandare a experților vizând regiunea Mării Negre și a flancului estic este că “NATO trebuie să mențină capacități militare convenționale și nucleare adecvate și să posede agilitatea și flexibilitatea pentru a face față agresiunii pe teritoriul Alianței, inclusiv acolo unde forțele ruse sunt active direct sau indirect, în special pe flancul estic al NATO”.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg, despre intenția României de a înființa un Centru euro-atlantic pentru reziliență: NATO trebuie să evalueze consecințele investițiilor Chinei în infrastructura noastră critică

Published

on

© NATO

Reziliența reprezintă un domeniu de importanță majoră pentru Alianța Nord-Atlantică, mai ales în lumina ascensiunii Chinei, a afirmat miercuri seară secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după ce România și-a manifestat intenţia de a înfiinţa şi găzdui un Centru euro-atlantic în domeniul rezilienţei.

“Pentru NATO, reziliența are o mare importanță, iar una dintre problemele pe care le-am discutat astăzi a fost importanța consolidării în continuare a rezilienței noastre pentru a ne proteja infrastructura critică, telecomunicațiile, toate celelalte părți ale rezilienței, deoarece știm că singura modalitate de a avea o apărare puternică este să avem societăți puternice, iar importanța rezilienței tocmai a crescut în lumina faptului că acum abordăm consecințele ascensiunii Chinei”, a spus Stoltenberg, răspunzând unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro în cadrul unei conferințe de presă ce a urmat reuniunii miniștrilor de externe din țările aliate.

Secretarul general al Alianței s-a arătat îngrijorat că Beijingul investește puternic în infrastructura critică a țărilor aliate și a subliniat că NATO trebuie să evalueze consecințele acestor evoluții asupra securității. 

“Cu toții ne dăm seama de importanța uriașă a rezilienței în lumina provocărilor hibride, cibernetice, dar și în lumina ascensiunii Chinei”, a mai spus el, amintind că NATO și-a asumat un angajament privind consolidarea rezilienței la summitul aliat de la Varșovia, din 2016.

La summitul din 2016, țările membre NATO au decis să își asume un angajament pentru creșterea rezilienței aliate în fața oricăror amenințări, inclusiv cele hibride.

Suntem uniți în menținerea și dezvoltarea capacităților noastre individuale și colective de a rezista la orice formă de atac armat. În acest context, ne asumăm un angajament de consolidare a rezilienței noastre împotriva întregului spectru de amenințări, inclusiv amenințări hibride, din orice direcție. Reziliența este fundamentul esențial pentru o apărare și o descurajare credibilă și eficace”, au declarat liderii NATO în urmă cu patru ani.

Practic, la summitul de la Varșovia s-a decis definirea unor indicatori de reziliență precum infrastructuri critice, securitate energetică, colaborare civil-militar, apărare cibernetică, dimensiune de hibrid, lanțuri de aprovizionare, telecomunicații și infrastructuri strategice militare.

Potrivit unui comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro, ministrul Bogdan Aurescu a anunţat marți în cadrul reuniunii NATO, în conformitate cu aprobarea preşedintelui Klaus Iohannis şi a premierului Ludovic Orban, intenţia României de a înfiinţa şi găzdui un Centru euro-atlantic în domeniul rezilienţei, temă considerată prioritară pentru perioada următoare.

De altfel, ambele zile ale reuniunii ministeriale NATO s-au concentrat și pe ascensiunea Chinei, atât în cadrul dezbaterilor privind raportul publicat de grupul de zece experți privind viitorul Alianței Nord-Atlantice, cât și în cadrul discuțiilor de miercuri cu partenerii din Uniunea Europeană și din Asia-Pacific, anume Australia, Coreea de Sud, Japonia și Noua Zeelandă.

“NATO trebuie să aloce mult mai mult timp, resurse politice și acțiuni provocărilor de securitate prezentate de China – pe baza unei evaluări a capacităților sale naționale, a greutății economice și a obiectivelor ideologice declarate ale liderilor săi”, consemnează raportul experților care va sta la baza recomandărilor ce Jens Stoltenberg le va pune pe masa deciziei liderilor țărilor NATO la summitul din 2021 în scopul consolidării unei Alianțe mai puternice politic și militar și mai implicate global.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO: Rusia nu respectă dreptul internațional și încalcă integritatea teritorială a Republicii Moldova

Published

on

© NATO

Aliaţii din NATO susţin cu fermitate integritatea teritorială şi independenţa Republicii Moldova, a declarat marţi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, într-o conferinţă de presă la finalul primei zile a reuniunii miniştrilor de externe din ţările membre NATO la Bruxelles.

“Aş dori să-l felicit pe noul preşedinte ales (Maia Sandu). Republica Moldova este un partener al NATO. Aştept cu nerăbdare să o întâlnesc la un moment dat, pentru că apreciem, desigur, şi cooperarea cu Moldova ca partener al Alianţei noastre”, a afirmat Stoltenberg.

Vedem cum Rusia a desfăşurat trupe prin încălcarea dorinţelor diferitelor guverne din vecinătatea noastră, cum Rusia a anexat ilegal Crimeea, cum continuă să destabilizeze estul Ucrainei, cum există trupe ruseşti în regiuni din Georgia şi, de asemenea, cum există trupe în Moldova, în Transnistria. Şi această încălcare a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova este încă un exemplu al modului în care Rusia de prea multe ori nu respectă dreptul internaţional şi integritatea teritorială a ţărilor, inclusiv a Moldovei“, a subliniat Jens Stoltenberg.

De altfel, țările membre ale NATO au solicitat încă din 2018 retragerea forțelor militare pe care Rusia le-a staționat ilegal pe teritoriile Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei, într-o precizare inclusă în premieră în declarația finală a unui summit NATO, cel de la Bruxelles din urmă cu doi ani.

Declaraţiile secretarului general al NATO intervin după atacurile concertate ale Kremlinului din ultimele zile împotriva preşedintelui ales al Republicii Moldova, Maia Sandu, care a afirmat că Rusia trebuie să-şi retragă Grupului Operativ de Trupe Ruse (GOTR) din regiunea transnistreană, iar misiunea de pace rusească să fie înlocuită cu una civilă, cu mandat internaţional, sub auspiciile OSCE şi ONU, informează Agerpres.

Potrivit Radio Chişinău, Maia Sandu a declarat luni, într-o conferinţă de presă la Chişinău, că nu există niciun acord semnat de Republica Moldova prin care să fie permisă staţionarea GOTR – creată pe rămăşiţele fostei Armatei a 14-a a URSS – în regiunea transnistreană, precum şi a muniţiei militare.

De la purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, până la şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, responsabilii ruşi au afirmat că retragerea “trupele ruse de menţinere a păcii” va duce la o “destabilizare” în regiune. 

GOTR, având misiunea oficială a apărării depozitelor de muniţii sovietice din Transnistria, numără în jur de 1.500 de militari, iar forţa de menţinere a păcii rusească aproape 500.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA7 mins ago

Premierul Ludovic Orban: Strategia națională de vaccinare împotriva COVID-19 va fi prezentată vineri

ROMÂNIA26 mins ago

Ministerul Educației și Cercetării, acord de colaborare cu LSRS pentru promovarea imaginii României și a identității românești în rândul studenților  români din străinătate

Daniel Buda35 mins ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: Legislația din România privind transportul animalelor vii, exemplu de bune practici la nivel european

INTERNAȚIONAL40 mins ago

OSCE își alege viitorul secretar general, poziție pentru care se duelează Cristian Diaconescu și Helga Maria Schmid. O decizie va fi luată joi și vineri de miniștrii de externe din țările participante

Corina Crețu1 hour ago

Corina Crețu: UE va deveni mai puternică dacă va aduce fondurile europene mai aproape de nevoile reale ale oamenilor

U.E.2 hours ago

Franța: A murit fostul președinte Valéry Giscard d’Estaing, sub auspiciile căruia au fost create G7 și Consiliul European și cel care a prezidat Convenția Europeană pentru Tratatul Constituțional

U.E.13 hours ago

Comisia Europeană solicită ca Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi să fie operațional la 1 martie 2021

NATO13 hours ago

Jens Stoltenberg, despre creșterea prezenței NATO pe flancul estic și la Marea Neagră: Plănuiesc să prezint recomandări strategice pentru liderii aliați la summitul de anul viitor

NATO14 hours ago

Jens Stoltenberg, despre intenția României de a înființa un Centru euro-atlantic pentru reziliență: NATO trebuie să evalueze consecințele investițiilor Chinei în infrastructura noastră critică

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

COVID-19: Comisia Europeană a prezent strategia privind rămânerea în siguranță în cursul iernii: În acest an, salvarea de vieți omenești trebuie să aibă prioritate față de sărbătoriri

Cristian Bușoi18 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA5 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE1 week ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.2 weeks ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu2 weeks ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Advertisement
Advertisement

Trending