Connect with us

POLITICĂ

MApN, reacție oficială după decizia Curții de Apel București. Ministerul Apărării Naționale va pune în aplicare hotărârea de suspendare a decretului privind prelungirea mandatului SMAp

Published

on

Ministerul Apărării Naţionale va pune în aplicare hotărârea instanţei de judecată, de îndată ce aceasta va fi comunicată oficial, a transmis MApN în contextul în care Curtea de Apel București a decis suspendarea decretului prin care Klaus Iohannis a prelungit mandatul șefului Statului Major al Apărării (SMAp), generalul Nicolae Ciucă.

Potrivit MApN, ”cu privire la situaţia locţiitorului șefului SMAp, precizăm faptul că această funcţie este îndeplinită până astăzi, 31 ianuarie 2019 inclusiv, de către generalul-locotenent Adrian Tonea, iar începând cu data de 1 februarie 2019, prin ordin al ministrului apărării naţionale, a fost împuternicit pentru îndeplinirea atribuţiilor acestei funcţii generalul-locotenent Laurian Anastasof”.

Anterior, la finalul reuniunii miniștrilor Apărării din țările UE, ministrul Apărării Naționale Gabriel Leș a precizat că aceasta ”este o chestiune care ţine, până la urmă, de Ministerul Apărării Naţionale, este chestiune strict administrativă”.

Reamintim că decizia a apărut în contextul în care la București s-a desfășurat reuniunea miniștrilor Apărării din țările UE, iar secretarul general al NATO a efectuat o vizită în România în acest sens, dar și pentru o întrevedere pe care a avut-o cu președintele Klaus Iohannis.

„Respinge cererea de repunere pe rol ca nefondată. Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii de suspendare, excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantului şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Administraţia Prezidenţială ca nefondate. Ia act de renunţarea reclamantului la judecata capătului de cerere privind anularea Decretului nr. 1131/2018. Admite cererea în parte. Dispune suspendarea executării Decretului nr. 1131/2018 până la pronunţarea instanţei de fond. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. În cazul declarării, cererea de recurs se va depune la Curtea de Apel Bucureşti”, se arată în decizia magistraților Curții de Apel București.

Pe 28 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat decretul prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp. Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la şefia Statului Major al Apărării.

Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plângere prealabilă la Administraţia Prezidenţială, prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018.

Conform MApN, decretul semnat de preşedintele Iohannis încalcă dispoziţiile prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, şi anume articolul 32, alineatul 5, conform căruia “şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an”.

În data de 9 ianuarie, ministrul Apărării, Gabriel Leş, susţinea că decretul privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă “s-a făcut ilegal”, adăugând că “instanţa este cea care va stabili” care este situaţia de drept.

Pe 14 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a calificat drept un demers “inoportun” şi “riscant” contestarea în contencios a decretului privind prelungirea mandatului generalului Nicolae Ciucă la şefia Statului Major al Apărării. Preşedintele a adăugat că “pur şi simplu” propunerea ministrului Apărării a fost nelegală, mai menționează sursa citată.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

JUSTIȚIE

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretele de numire în funcție a noilor procurori șefi ai Parchetului General, DNA și DIICOT

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul pentru numirea în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a Gabrielei Scutea, pe o perioadă de trei ani, anunţă Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, şeful statului a semnat decretele pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a lui Crin-Nicu Bologa, pe o perioadă de trei ani şi pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a Elenei-Giorgiana Hosu, pe o perioadă de trei ani.

Pe 14 februarie, Secţia pentru procurori a CSM a anunţat că i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis avizele date pentru propunerile de numire la şefia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Secţia pentru procurori a CSM a înaintat şefului statului propunerile ministrului Justiţiei pentru numirea în cele trei funcţii, însoţite de avize.

Secţia a acordat următoarele avize: Gabriela Scutea – aviz negativ pentru funcţia de procuror general al PICCJ; Crin Nicu Bologa – aviz pozitiv pentru funcţia de procuror-şef al DNA; Giorgiana Elena Hosu – aviz negativ pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT.

Gabriela Scutea a fost procuror general adjunct în mandatul Laurei Codruța Kovesi 2006-2013. A îndeplinit funcţia de Înalt Reprezentant al Ministerului Justiției la Comisia Europeană 2013-2016 şi a ocupat funcţia de secretar de stat în Ministerul Justiției 2016-2017.

Giorgiana Hosu este procuror-șef adjunct al DIICOT. Procurorul are peste 20 de ani vechime, ea activând ca adjunct al DIICOT în perioada 2013-2015, după ce, anterior a condus vreme de cinci ani Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare al instituţiei. După ce Alina Bica şi-a dat demisia în 2015 din funcţia de procuror-şef al instituţiei, Giorgiana Hosu a preluat interimatul instituţiei. 

Crin Bologa a fost adjunct al Parchetului Sălaj, a condus DNA Cluj între 2005 și 2008. Este procuror din 1996.

Continue Reading

POLITICĂ

Corina Crețu, despre „yesmenii„ criticați de Tăriceanu: nu e nicio conspirație mondială. Sunt mulți oameni care nu au curajul să apere interesele României

Published

on

Eurodeputatul Corina Crețu a criticat, duminică, la Convenția anuală a PRO Romania, pierderea oportunităților oferite de Uniunea Europeană. Comentând afirmațiile liderului ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, referitoare la reprezentarea intereselor naționale de către ”yesmeni”, fostul Comisar european a confirmat că există mulți oameni care nu au curajul să reprezinte interesele României.  Arătând că nu există nicio conspirație mondială împotriva țării, Corina Crețu a oferit propriul exemplu, amintind de momentul în care a blocat tăierile de bani europeni pentru România prin depunerea mandatului de comisar în semn de protest.

© Corina Crețu – Facebook

„Degeaba ne facem complimente după ce s-au pierdut miliarde de euro. Cum explicam eu oamenilor faptul că și acum 70% din banii europeni care i se cuvin României, din 2014 i se cuvin și care și acum așteaptă la Bruxelles să fie accesați. Stăteam cu orele, cu zeci de experți în primăria capitalei să ajutăm bucureștenii, în timp ce în Guvernul României, oamenii nu știau decât să o sape, cum să îi tragă preșul de sub picioare și să nu o lase să facă niciun proiect.

La insistențele mele și ale CE, în final, ultimul act pe care l-am semnat a fost centura Bucureștiului, după doi ani de tergiversări Îmi pare foarte rău dar nu pot să uit aceste lucruri.Nu pot să uit că am alocat banii pentru metroul din București 250 de milioane de euro în februarie 2017. Exact acum trei ani, iar Drumul Taberei este și acum dat peste cap ca să nu se spună că ”Corina Crețu a dat bani” sau că Gabriela Firea nu face ceva. Haideți să fim serioși și-au bătut joc de oportunitățile pe care le-am avut de la Uniunea Europeană. Pentru că, domnule Tăriceanu, nu e nicio conspirație mondială împotriva României. Domnul Tăriceanu a avut dreptate doar atunci când a spus că sunt „Yesmeni„.

Într-adevăr sunt atât de mulți oameni care nu au curajul să apere interesele României dar nu pot să îi acuz pus pe alții că și urmăresc interesele proprii.Eu m-am dus cu mandatul pe masă la domnul președinte Junker când s-a făcut proiectul de buget pentru 2021-2027 și i-am spus că eu nu pot să merg în Parlamentul European și să prezint un buget care are tăieri masive pentru țările cele mai sărace, pentru că se introdusese un indicator pe migrații, care era un ”Robin Hood” în sens invers, care lua de la săraci și dădea la bogați”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ludovic Orban, întâlnire la München cu Vera Jourova: Comisia Europeană apreciază revenirea României pe o traiectorie pozitivă privind combaterea corupției

Published

on

© Guvernul României

Corespondență de la München

Prim-ministrul Ludovic Orban a evocat prioritatea acordată de Guvernul de la Bucureşti obiectivului încheierii cât mai rapide a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în cadrul unei întrevederi cu Vera Jourova, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă.

Întrevederea a avut loc, duminică, în marja Conferinţei de Securitate de la München.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, premierul a exprimat angajamentul Executivului de a pune în aplicare recomandările formulate de Comisia Europeană.

“Prim-ministrul a evocat, în acest context, măsurile adoptate de la preluarea mandatului pentru combaterea fenomenului corupţiei la nivel guvernamental. Comisarul Jourova a apreciat, la rândul său, revenirea României pe o traiectorie pozitivă în acest domeniu, subliniind, însă, importanţa sustenabilităţii progreselor înregistrate”, se arată în comunicat.

Cei doi înalţi oficiali au reiterat sprijinul pentru continuarea politicii de extindere a UE, exprimând speranţa într-o decizie favorabilă în ceea ce priveşte deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord cu prilejul summitului de la Zagreb, din luna mai a acestui an.

Premierul Orban a subliniat, de asemenea, importanţa continuării sprijinului Uniunii Europene pentru statele membre ale Parteneriatului Estic.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending