ROMÂNIA
MApN respinge speculațiile referitoare la modernizarea Bazei Aeriene de la Mihail Kogălniceanu: Dezinformare și propagandă cu care Rusia își susține atacurile hibride împotriva țărilor aliate
Published
1 month agoon
By
Teodora Ion
Ministerul Apărării respinge dezinformarea rostogolită în spațiul online din România și din străinătate cu privire la procesul de extindere și modernizare a Bazei 57 Aeriană „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino” de la Mihail Kogălniceanu, jud. Constanța.
”Investițiile programate pentru modernizarea și extinderea acestei baze militare a Armatei României vor avea ca rezultat primul element complet și complex de infrastructură aeroportuară construit de România după anul 1990, menită să îmbunătățească în mod semnificativ capacitățile de operare și de instruire ale Forțelor Aeriene Române și ale celor aliate în consolidării polului de securitate pe Flancul Estic al Alianței. Manipulările din spațiul public pe acest subiect sunt aliniate campaniilor de dezinformare și propagandă cu care Federația Rusă își susține atacurile hibride împotriva țărilor aliate”, este precizat de MApN pe platforma InfoRadar – Detectorul Dezinformării.
Ministerul Apărării detaliază că ”toate evoluțiile care privesc dezvoltarea capacităților de descurajare și apărare ale României, inclusiv cele care privesc forțe și capabilități Aliate dislocate pe teritoriul național ca parte a măsurilor de consolidare a Flancului Estic, sunt fie legate de capacitatea forţelor armate ale României de a acționa interoperabil cu NATO, fie ca răspuns la evoluții concrete ale situației de securitate din regiune”.
”Logica din spatele acestor încercări de distorsionare a adevărului este lesne de înțeles. În anul 2024, România a sărbătorit 20 de ani de la aderarea la NATO, obiectiv strategic împlinit prin voința suverană a poporului român. Apartenența la NATO asigură libertatea și prosperitatea românilor într-o societate democratică. Niciodată România nu a avut garanții mai puternice pentru suveranitatea și securitatea națională. NATO operează ca un instrument de amplificare si protejare a suveranității fiecăruia dintre membrii săi, nu doar în domeniul apărării și securității, ci în toate dimensiunile”, amintește instituția.
MApN a explicat că ”suveranitatea națională nu este o frază sau un concept speculativ, ci un complex de principii și acțiuni pe care statul român le exercită în mod suveran, atât prin acțiuni naționale, cât și în cadrul Alianței Nord-Atlantice, cea mai puternică instituție politico-militară cu caracter defensiv din istorie”.
”Realitatea pe care propaganda rusă și vectorii de propagare din spațiul public românesc și Euro-Atlantic încearcă să o acopere prin acțiuni de dezinformare și manipulare este că, începând din anii 2000, Federația Rusă s-a îndepărtat tot mai agresiv de spiritul parteneriatului cu comunitatea Nord-Atlantică, exprimat în Consiliul NATO-Rusia, organism de consultare în care Rusia a fost tratată de aliați de pe poziții egale și principiale. Respectând tradițiile sovietice, agresorul de la Kremlin denunță agresiuni închipuite, reînviind, cu mijloacele societății informaționale, mitul cetății asediate”, mai arătă ministerul.
El arată fondul istoric care a dus la ”măsurile de consolidare a posturii de apărare și descurajare a oricărei agresiuni din partea Rusiei împotriva teritoriului aliat luate de România și de Aliați în regiunea Mării Negre”: încălcarea sistematică a unor prevederi din tratate internaționale în materie de armamente convenționale sau nucleare, invadarea Georgiei, în 2008, anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea, în 2014, războiul ilegal de agresiune împotriva Ucrainei suverane, acțiunile hibride împotriva unor țări membre UE și NATO, șantajarea unor țări precum Republica Moldova, toate înfăptuite de Rusia.
”Toate aceste măsuri au fost de natură exclusiv defensivă, fiind decise și puse în executare în mod transparent și direct proporțional cu nivelul amenințărilor reprezentate de acțiunile agresive ale Rusiei”, subliniază MApN.
Așadar, prezența militarilor aliați în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, dar și în Baza Militară de la Deveselu, în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, la Cincu și în alte comandamente și facilități de instruire de pe teritoriul României ”reprezintă atât o normalitate practică în contextul apartenenței României la NATO, cât și o expresie directă a solidarității Aliaților în fața amenințărilor la pacea și securitatea regională generate de acțiunile agresive ale Federației Ruse”.
Instituția arată că investițiile în extinderea și modernizarea infrastructurii Bazei 57 Aeriene de la Mihail Kogălniceanu au fost decise printr-o hotărâre emisă de Guvernul României în anul 2019 (HG nr. 781). Durata lucrărilor de modernizare este etapizată pe 20 de ani, investiția totală fiind estimată la peste 12 miliarde de lei.
Baza românească pe care Guvernul o modernizează la Mihail Kogălniceanu va fi dotată cu o nouă pistă de decolare-aterizare, proiectată cu propriile zone de mișcare aeroportuară, punct control pentru zbor, platforme pentru operarea aeronavelor și sisteme de balizaj și de radionavigație, dar va dispune și de facilități administrative și sociale, zone de tranzit și depozitare, zone pentru mentenanța aeronavelor, un parc pentru tehnica militară, împrejmuire și puncte de control pentru acces, drum perimetral de incintă și drumuri interioare.
La finalul lucrărilor, preconizat pentru anul 2042, Baza de la Mihail Kogălniceanu va fi una dintre cele mai moderne baze aeriene din spațiul comun aliat. Noua infrastructură va putea îndeplini, pe lângă rolul de structură a Forțelor Aeriene Române și pe cel de punct nodal de referință pentru nevoile de tranzit și de instruire ale forțelor aliate.
”Încercările de a prezenta măsurile concrete de întărire a capacității de apărare a României și a NATO drept acte de trădare națională se înscriu în tiparul campaniilor de dezinformare desfășurate în spațiul public din România de actori statali cu o agendă contrară suveranității României și împotriva NATO, prin care se încearcă inducerea unui climat de panică și de slăbire a încrederii în capacitatea instituțiilor din sistemul național de securitate de a-și îndeplini misiunile constituționale și discreditarea acțiunilor de întărire a capacității de apărare și de reacție în fața oricăror forme de agresiune luate la nivel național ori împreună cu aliații din NATO”, conchide MApN.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

You may like
Aflat alături de Erdogan la Ankara, Zelenski respinge orice “ultimatum” după discuțiile “pe la spatele Ucrainei” de la Riad între SUA și Rusia
Ilie Bolojan a discutat cu liderii PPE despre situația din Ucraina și despre coordonarea la nivel european pentru asigurarea securității continentului pe termen lung
Politica externă a României își menține “cursul firesc”, asigură Bolojan: Credem ferm în viitorul UE, rămânem pro-atlantici. Parteneriatul Strategic cu SUA – pilon al politicii externe
Emisarul lui Trump pentru Ucraina și Rusia, întâlnire cu ambasadorul român la NATO: Discuții despre Parteneriatul România – SUA, investițiile urgente în apărare ale Europei și garanții pentru ca agresiunea Rusiei să nu se repete
Ilie Bolojan afirmă că rolul vecinilor Ucrainei va fi esențial în asigurarea păcii: Agresiunea Rusiei trebuie să înceteze. Pacea nu va fi durabilă fără garanții de securitate cuprinzătoare pentru Ucraina
Ilie Bolojan, către ambasadorii străini: Decizia anulării alegerilor prezidențiale, pe fondul ingerințelor externe, a fost “gestionată cu instrumente democratice”
POLITICĂ
Crin Antonescu îi dă replica lui Elon Musk: România este un stat suveran, membru cu drepturi depline în UE și partener strategic al SUA, nu provincia Bruxelles-ului, nici colonia Washington-ului
Published
1 hour agoon
February 18, 2025
Crin Antonescu, candidatul coaliției PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale, i-a dat o replică miliardarului american Elon Musk, după ce deținătorul platformei X a postat pe aceeași rețea socială un mesaj despre situația politică din România, subliniind că țara “își merită propria suveranitate”.
“Elon Musk are dreptate: România merită propria sa suveranitate. Nu că nu ar fi avut-o până acum. Nu că afirmația domnului Musk este altceva decât un anunț de tipul: apa este udă. România este stat suveran de la câștigarea independenței în 1877 și unitar de la Marea Unire din 1918. Nu este nici provincia Bruxelles-ului, nici colonia Washington-ului. Suntem membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene, apărăm flancul estic al Europei și suntem partener strategic al Statelor Unite. Românii și doar românii își pot decide soarta. Suveran. Și la alegerile care urmează, și după alegeri. Asta am făcut cu 148 de ani înainte ca domnul Musk să afle de existența noastră și să ne dea voie să avem propria suveranitate. Mulțumim, avem de toate.”, a scris Crin Antonescu, pe Facebook.
Miliardarul Elon Musk a încurajat mişcările politice, politicile şi administraţiile de dreapta în cel puţin 18 ţări, într-o campanie globală de reducere a imigraţiei şi de limitare a reglementării mediului de afaceri, arată o analiză a activităţii sale politice din ultimii doi ani, realizată de NBC News.
ROMÂNIA
Marcel Ciolacu: SUA nu au făcut nicio solicitare României cu privire la situația juridică a unor influenceri străini investigați de autorități
Published
2 hours agoon
February 18, 2025
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a afirmat marți că Statele Unite nu au făcut nicio solicitare către România cu privire la situaţia juridică a fraților Andrew și Tristan Tate, căruia le-a atribuit sintagma “cunoscuţi influenceri străini”.
Poziția șefului Guvernului, exprimată pe contul său de X, a venit după ce Financial Times a scris că SUA au făcut presiuni asupra României pentru a ridica restricțiile de călătorie impuse celor doi influenceri, aflați sub control judiciar.
“Statele Unite nu au făcut nicio solicitare către România cu privire la situaţia juridică a unor cunoscuţi influenceri străini investigaţi de autorităţile române. Nu au existat solicitări nici în timpul discuţiei dintre Ministerul de Externe şi Richard Grenell, sau după aceasta”, a scris Ciolacu într-o postare pe X.
🇺🇸 has not made any requests to 🇷🇴 upon the legal situation of well-known foreign influencers investigated by the Romanian authorities. There were no demands either during the @MAERomania – @RichardGrenell discussion or after it! Romania & USA share the same values regarding the…
— Marcel Ciolacu (@CiolacuMarcel) February 18, 2025
Financial Times a scris că administrația Trump a făcut presiuni asupra autorităților române să ridice restricțiile de călătorie care îi vizează pe frații Tate în condițiile în care Andrew Tate este un admirator al președintelui american Donald Trump. Frații Tate au fost plasați sub control judiciar în dosarul în care sunt acuzați de trafic de persoane.
Publicația britanică s-a referit la o discuție pe care au avut-o la Conferința de Securitate de la München ministrul român de externe Emil Hurezeanu și emisarul special al președintelui SUA, Richard Grenell, cu care a discutat subiecte de “interes comun pentru România și SUA”.
Andrew și Tristan Tate, care au dublă cetățenie americană și britanică, se bucură de sprijin pe rețelele sociale de dreapta după ce au fost arestați în România în 2022 și acuzați de trafic de persoane și spălare de bani, precum și pentru înființarea unei grupări de crimă organizată. Ei au negat toate acuzațiile.
COMISIA EUROPEANA
Vicepreședintele executiv Roxana Mînzatu și ministrul Marcel Boloș au discutat ”trei subiecte fundamentale pentru dezvoltarea socio-economică a României”
Published
5 hours agoon
February 18, 2025By
Teodora Ion
Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, a avut o întâlnire la Bruxelles cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, responsabilă pentru drepturi sociale, competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire pentru situații de criză.
Potrivit oficialului european, discuția s-a axat pe ”trei subiecte fundamentale pentru dezvoltarea socio-economică a României”:
- Accelerarea implementării programelor din Politica de Coeziune și în particular Fondul Social European Plus (FSE+);
- Fondul Social pentru Climă, mai exact – pregătirea Planului Național Social pentru Climă, ce va sprijini tranziția României către o economie mai verde;
- Utilizarea fondurilor STEP (Platforma Tehnologii Strategice din Europa) pentru finanțarea inițiativelor antreprenoriale în domeniul inovației, cu un accent special pe sectorul IT.
”Contez pe o colaborare strânsă cu autoritățile române pentru o implementare cât mai eficientă a proiectelor finanțate din fonduri europene”, și-a exprimat speranța Roxana Mînzatu.
Întâlnirea dintre cei doi vine după discuțiile pe care le-au avut la București cu prilejul vizitei pe care Roxana Mînzatu a făcut-o în țara noastră la începutul lunii februarie.
La fel ca în întâlnirea de marți, și atunci Marcel Boloș și vicepreședintele executiv al Comisiei Europene au discutat despre accelerarea absorbției fondurilor aferente Politicii de Coeziune, sprijinirea persoanelor vulnerabile prin Fondul Social pentru Climă, extinderea programelor sociale și promovarea inițiativelor antreprenoriale, potrivit unui comunicat MIPE.
Marcel Boloș și-a stabilit ca priorități pentru perioada următoare evaluarea și deblocarea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, închiderea și monitorizarea atentă a proiectelor fazate din 2014-2020, prevenirea riscului de decomitere în cadrul financiar multianual 2021-2027.
”Este esențial în acest moment să accelerăm absorbția fondurilor din Politica de Coeziune 2021-2027. Păstrăm bunele practici din trecut, anume să avem o evidență clară a proiectelor aflate în implementare și asupra declarațiilor de cheltuieli pe care trebuie să le depunem. Pentru februarie, de exemplu, vom avea aplicații de plată de 900 milioane de euro. Suntem într-o etapă critică, dar cu o monitorizare riguroasă, vom avea în continuare garanția că fondurile europene vor fi soluția reală la nevoile comunităților”, a fost apelul lansat de Marcel Boloș.
Pentru acest an, calendarul fondurilor europene 2025 prevede apeluri de proiecte de peste 12 miliarde de euro.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Aflat alături de Erdogan la Ankara, Zelenski respinge orice “ultimatum” după discuțiile “pe la spatele Ucrainei” de la Riad între SUA și Rusia

Crin Antonescu îi dă replica lui Elon Musk: România este un stat suveran, membru cu drepturi depline în UE și partener strategic al SUA, nu provincia Bruxelles-ului, nici colonia Washington-ului

Marcel Ciolacu: SUA nu au făcut nicio solicitare României cu privire la situația juridică a unor influenceri străini investigați de autorități

România a absorbit o treime din fondurile PNRR. Ce măsuri propune eurodeputatul Siegfried Mureșan pentru creșterea absorbției

Vicepreședintele executiv Roxana Mînzatu și ministrul Marcel Boloș au discutat ”trei subiecte fundamentale pentru dezvoltarea socio-economică a României”

UE trebuie să-și reformeze modul în care operează și să se comporte ca un singur stat pentru a face față provocărilor, avertizează Mario Draghi

Ilie Bolojan a discutat cu liderii PPE despre situația din Ucraina și despre coordonarea la nivel european pentru asigurarea securității continentului pe termen lung

Consiliul UE reduce birocrația. Acesta adoptă un certificat electronic de scutire de TVA care va înlocui formularele pe suport de hârtie

Calea integrării europene a devenit, în fața agresivității Rusiei, mai necesară ca oricând, afirmă Bolojan: Sprijinul pentru R. Moldova este o datorie pentru România

SUA și Rusia au decis, la Riad, să instituie un mecanism de dialog pentru pace în Ucraina, normalizarea relațiilor și oportunități economice post-conflict: Un apel telefonic și o întâlnire “nu este suficient pentru a stabili o pace durabilă”

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Miniștrii afacerilor europene discută despre strategiile împotriva războiului hibrid și despre extinderea UE. Marta Kos: În contextul geopolitic actual, este crucial să arătăm unitate pentru a face UE și mai mare

Politica externă a României își menține “cursul firesc”, asigură Bolojan: Credem ferm în viitorul UE, rămânem pro-atlantici. Parteneriatul Strategic cu SUA – pilon al politicii externe

Ilie Bolojan afirmă că rolul vecinilor Ucrainei va fi esențial în asigurarea păcii: Agresiunea Rusiei trebuie să înceteze. Pacea nu va fi durabilă fără garanții de securitate cuprinzătoare pentru Ucraina

Guvernatorul BNR atrage atenția că ”orice război comercial între Statele Unite și UE are impact și asupra României”

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparente

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE
Trending
- NATO5 days ago
NATO, îngrijorată de arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România: “Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ1 week ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- ROMÂNIA5 days ago
Prima întâlnire a României cu administrația Trump, la München: Emil Hurezeanu și Richard Grenell, trimisul special al lui Trump, au discutat despre subiectele de interes comun România-SUA
- INTERVIURI2 days ago
INTERVIU Ministrul de externe, la München: Discursul lui J.D. Vance nu sprijină curentul anti-occidental din România. Aici a fost o vulnerabilitate a propriei experiențe legate de alegeri. România este într-o comunitate de destin cu SUA
- ROMÂNIA4 days ago
Ilie Bolojan îl numește pe Cristian Diaconescu consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Cancelariei președintelui