Connect with us

NATO

MApN: România alocă pentru al cincilea an consecutiv 2% din PIB pentru Apărare. Direcțiile principale de investiții, bazele și unitățile militare beneficiare de înzestrarea cu rachete Patriot și HIMARS

Published

on

© Fortele Aeriene Romane/ Facebook

Bugetul Ministerului Apărării Naţionale (MApN) propus pentru anul 2021 prevede fonduri de 22,746 miliarde de lei, reprezentând 2,04% din PIB, iar această sumă permite investiţii în infrastructură de aproximativ 800 de milioane de lei, arată un comunicat MApN remis CaleaEuropeană.ro.

“Angajamentul privind investiţiile pentru apărare adoptat la nivelul Alianţei prevede, pe lângă un prag minim de 2% din PIB pentru apărare, o alocare de cel puţin 20% din buget pentru echipamente majore. 2021 este al şaselea an în care România depăşeşte acest prag, procentul pentru 2021 fiind de 23,6%”, subliniază Ministerul Apărării.

MApN arată că în 2021 sunt programate achiziţii de echipamente şi materiale specifice direct de la furnizori din economia naţională care pot depăşi un miliard de lei, alţi 1,4 miliarde de lei fiind destinaţi unor operatori economici străini, dar care au subcontractori companii din România. Plăţile sunt planificate atât către agenţi economici cu capital integral sau majoritar de stat, cât şi cu capital privat.

Aceste achiziţii vor fi făcute atât în cadrul unor programe majore de înzestrare aflate în derulare sau care vor fi demarate în acest an, pentru toate categoriile de forţe ale armatei, cât şi în domeniul modernizării tehnicii aflate deja în dotare, asigurării mentenanţei complexe şi a reparaţiilor capitale (tehnică terestră, aeriană şi navală). Vor fi şi achiziţii de muniţii de la agenţii economici din ţară.

Ministerul Apărării Naţionale subliniază că “a susţinut şi susţine continuu implicarea industriei din România în realizarea capabilităţilor militare atât prin implicarea ca prim contractant a operatorilor români, în măsura în care aceştia au capacitatea necesară, cât şi prin transferul tehnologic şi realizarea în România a unor produse pentru care nu există capacitatea şi know-how-ul necesare, în cooperare cu producători consacraţi la nivel internaţional”.

Reprezentanţii ministerului prevăd, în 2021, o investiţie în infrastructură de peste 815 milioane lei, anume investiţii de la bugetul de stat de aproximativ 750 milioane lei şi cofinanţarea unor proiecte din Programul NATO de Investiţii în Securitate – NSIP de 15,5 milioane lei, precum şi proiecte realizate prin fonduri europene nerambursabile de 50 milioane lei.

Direcţiile principale de implementare a proiectelor de investiţii pentru MApN incluse în proiectul de buget pentru 2021 sunt: Comandamentele pentru: Divizia Multinaţională Sud-Est Bucureşti, Brigada Multinaţională Sud-Est Craiova; colegiile militare naţionale: Craiova, Breaza, Alba Iulia, Câmpulung Moldovenesc, Constanţa; bazele aeriene: Borcea, Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Otopeni; dezvoltare infrastructură pentru marile unităţi şi unităţi beneficiare ale programelor de înzestrare: Patriot/HSAM, Piranha, HIMARS/Larom, Spike; Centrul Farmaceutic Zonal Sebeş; Centrul de logistică medicală şi depozit sanitar Nord Sebeş.

Acestora li se alătură infrastructura necesară pentru creşterea calităţii vieţii personalului prin dezvoltarea facilităţilor de cazare, tratament, odihnă, refacere-recuperare a capacităţii de luptă a militarilor; asigurarea spaţiilor administrative şi de instruire pentru comandamentele nou înfiinţate: Comandamentul Forţelor Întrunite, Comandamentul Forţelor pentru Operaţii Speciale, Comandamentul Apărării Cibernetice, Corpul Multinaţional Sud-Est; dezvoltarea de infrastructură prin accesare de fonduri europene nerambursabile şi prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă; dezvoltare de infrastructură cu partenerul strategic în locaţiile comune: Cincu, Mihail Kogălniceanu, Deveselu, Câmpia Turzii.

Citiți și România, primul aliat NATO dotat cu rachete HIMARS: Elementele primului sistem lansator HIMARS au ajuns în Portul Constanța

Citiți și România a devenit joi al șaptelea aliat NATO care deține un sistem de rachete Patriot pentru apărare aeriană

De asemenea, reprezentanţii ministerului prevăd, în acest context, plăţi directe sau indirecte către furnizori din economia naţională care pot depăşi 2,5 miliarde de lei şi investiţii în sistemul medical militar, cercetare în domeniul medical (Institutul ‘Cantacuzino’) şi în învăţământul superior din reţeaua MApN de peste 263 milioane lei.

Astfel, anul acesta va exista o investiţie în consolidarea infrastructurii reţelei proprii de unităţi spitaliceşti prin începerea a 22 de lucrări de investiţii noi şi achiziţionarea studiilor de fezabilitate pentru alte 14 proiecte de investiţii. Principalele obiective de investiţii au în vedere reabilitarea, modernizarea, extinderea şi construirea unor pavilioane noi, precum şi refacerea reţelelor de alimentare cu apă şi energie electrică.

La Institutul ,,Cantacuzino”, în anul 2021, sunt alocate fonduri pentru reabilitarea şi modernizarea infrastructurii specifice – credite bugetare în valoare de peste 28 milioane lei şi angajamente de aproape 47 milioane lei, sunt alocate fonduri pentru acţiunile de investiţii de natura achiziţiilor de echipamente esenţiale, în valoare totală de 3,5 milioane lei, fonduri pentru activitatea de combatere a răspândirii COVID19 prin activităţile specifice de testare RT-PCR, în principal consum de reactivi şi materiale sanitare – 12,5 milioane lei, precum şi pentru activitatea de cercetare ştiinţifică în domeniul medico-medical, cu predilecţie pentru dezvoltarea proiectelor înscrise în planul sectorial de cercetare al Ministerului Apărării Naţionale: “Imuno 1 – Orostim” – 1,4 milioane lei, “Imuno 2 – Polidin” – 1,6 milioane lei, Good Laboratory Practice – 500 mii lei şi Anatoxina tetanică – 320 mii lei.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

NATO, exerciții militare simultane în Marea Neagră și Marea Baltică: Avioane ale României, Franței și Spaniei s-au antrenat împreună în regiunea Mării Negre

Published

on

© French Navy via NATO Allied Air Command

Alianța Nord-Atlantică a desfășurat în această săptămână o serie de exerciții militare simultane în regiunile Mării Baltice și Mării Negre, cele două zone de nord, respectiv de sud, ale flancului estic al NATO.

“NATO a desfășurat simultan exerciții militare peste Marea Baltică și Marea Neagră miercuri (3 martie 2020) asigurându-se că forțele aliate rămân pregătite să opereze împreună și să răspundă oricărei amenințări”, informează Alianța într-un comunicat.

Plecând din Norvegia, două bombardiere B-1 ai Forțelor Aeriene ale SUA s-au antrenat cu avioane de vânătoare din Polonia, Italia și Germania peste Marea Baltică și au zburat peste capitalele Estoniei, Letoniei și Lituaniei.

Într-un eveniment separat, două avioane de vânătoare franceze Rafale de la portavionul Charles De Gaulle și două avioane spaniole F-18 aflate la misiunea NATO din România au participat la exerciții care au implicat nave de război NATO în Marea Neagră.

“Regiunile Mării Baltice și Mării Negre sunt de o importanță strategică pentru Alianță. Aceste exerciții demonstrează că ne îndeplinim misiunea noastră principală: de a descuraja agresiunea, de a preveni conflictele și de a păstra pacea”, a spus purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu.

Manevrele din Marea Neagră au arătat avioanele de luptă franceze și spaniole provocând apărarea aeriană a Grupării Maritime NATO 2, care se află în prezent în regiune. Astfel, flota de vânătoare de mine a NATO, susținută de trei avioane de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Române, s-a confruntat cu atacuri simulate din partea avioanelor franceze și spaniole, inclusiv cu rachete anti-nave.

De asemenea, o aeronavă NATO Airborne Warning and Control System (AWACS) din Turcia și o aeronavă italiană de realimentare KC-767 au participat la exercițiu.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO: Voința de autonomie a UE nu trebuie să slăbească NATO. Uniunea Europeană nu poate apăra Europa

Published

on

© NATO

Uniunea Europeană nu este în măsură să apere vechiul continent şi nu trebuie să slăbească NATO cu voinţa sa de autonomie, a declarat joi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, norvegianul Jens Stoltenberg, într-un interviu acordat France Presse.

“Susţin eforturile UE pentru cheltuielile sale de apărare, pentru a se dota cu noi capacităţi militare şi a remedia fragmentarea industriei europene de apărare, căci toate acestea vor fi bune pentru securitatea europeană şi pentru securitatea transatlantică”, a declarat Stoltenberg în cadrul unei reuniuni la Bruges (vestul Belgiei), după o intervenţie în faţa Colegiului Europei, la invitația rectorului Federica Mogherini, fostă șefă a diplomației europene.

Toate aceste eforturi, atât timp cât ele completează NATO, le salutăm. Dar UE nu poate apăra Europa“, a avertizat el, conform Agerpres.

Secretarul general al NATO nu este la prima afirmație de acest gen din ultimele două săptămâni, el participând săptămâna trecută și la o reuniune prin videoconferință a liderilor UE consacrată securității apărării, unde a afirmat că Europa și America de Nord pot face față împreună, nu fiecare pe cont propriu, agresivității Rusiei și ascensiunii Chinei.

Uniunea Europeană nu poate înlocui NATO și nu poate proteja Europa, a atenționat el, la 19 februarie, într-un discurs susținut pe scena virtuală a Conferinței de Securitate de la München într-o ediție specială consacrată relansării relațiilor transatlantice și în care Joe Biden, primul președinte american care se adresează Conferinței, a dat semnalul că “America și alianța transatlantică au revenit”.

Întrebat de președintele Conferinței de Securitate de la München, Wolfgang Ischinger, despre provocările reprezentate de China și de cooperarea UE – NATO în această privință, Stoltenberg a răspuns fără echivoc: “UE nu poate înlocui NATO. UE nu poate proteja Europa“.

“Acest lucru este parțial legat de resurse, 20% din cheltuielile de apărare ale NATO provin de la aliații UE ai NATO. Este, de asemenea, parțial despre geografie, Norvegia și Islanda în nord sau Turcia în sud sau în Statele Unite, Canada și Regatul Unit în vest, aceste țări fiind desigur importante pentru apărarea și protecția Europei”, a spus el.

Și, în al treilea rând, este vorba de politică, orice încercare de a slăbi legătura transatlantică nu numai că va slăbi NATO, ci va diviza și Europa, așa că trebuie să avem Europa și America de Nord împreună în NATO, acesta este cel mai bun mod“, a conchis el atunci.

Citiți și Josep Borrell va prezenta anul acesta Busola Strategică a UE: Dorim să acționăm cu partenerii ori de câte ori este posibil și autonom când este necesar

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au afirmat la 26 februarie, într-o declarație comună adoptată la capătul unei videoconferințe consacrată temelor securității și apărării, angajamentul pentru cooperarea strânsă cu NATO și disponibilitatea de a cooperare cu noua administrație a Statelor Unite pentru o agendă transatlantică puternică și ambițioasă, care include un dialog strâns privind securitatea și apărarea.

“Rămânem dedicați implementării Agendei Strategice 2019-2024, urmărind o mai mare acțiune strategică și creșterea capacității UE de a acționa autonom. Această cooperare globală (n.r. – cu SUA și cu NATO) va beneficia de o UE mai puternică în domeniul securității și apărării”, au subliniat Angela Merkel, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis și ceilalți șefi de state sau de guvern, într-un set de concluzii adoptate.

 

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană, discurs în Comisia pentru inteligență artificială din Parlamentul European: Rusia și China folosesc noile tehnologii în mod ostil

Published

on

© NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat că Inteligența Artificială (IA) reprezintă o prioritate pentru Alianța Nord-Atlantică mai ales în contextul în care Rusia și China urmăresc în paralel dezvoltarea noilor tehnologii fără a ține cont de drepturile omului sau protecția datelor, informează Digi24.

“Rusia și China urmăresc dezvoltarea și adoptarea AI în ritm, fără prea multă atenție pentru drepturile omului și confidențialitatea datelor. Observăm cu mare îngrijorare cum aceste noi tehnologii sunt folosite în mod ostil. NATO condamnă astfel de abuzuri de fiecare dată când le identifică, cum a fost, de exemplu, vara trecută când întreaga Alianță a condamnat public activitățile cyber destabilizatoare și rău intenționat îndreptate împotriva acelor instituții, inclusiv spitale, care făceau eforturi în combaterea pandemiei de COVID”, a declarat Geoană în cadrul unei conferințe organizate de Comisia specială pentru Inteligență Artificială din Parlamentul European, condusă de eurodeputatul român Dragoș Tudorache.

Conform unui transcript al declarațiilor sale publicate pe site-ul NATO, Mircea Geoană a spus că Inteligența Artificială va “revoluționa modul în care ne vom apăra” în viitor. De asemenea, noile tehnologii se pot dovedi extrem de utile în îmbunătățirea analizelor de informații și conștientizarea viitoarelor pericole.

“Adversarii noștri nu ezită să folosească aceste tehnologii pentru a ne submina securitatea”, a spus Mircea Geoană.

Folosirea eficientă de către țările aliate a datelor și inteligenței artificiale necesită încredere totală între state și din partea opiniei publice, a mai precizat secretarul general adjunct al NATO.

“Avem nevoie de un set comun de reguli pentru folosirea responsabilă a tehnologiilor IA, bazată pe valorile democratice și statul de drept”, a declarat Geoană.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

ROMÂNIA5 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Peste 2,6 milioane de doze de vaccin anti-COVID vor sosi în România în martie

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Președintele Iranului, după întâlnirea cu șeful diplomației irlandeze: Soluționarea problemelor cu semnatarii europeni ai acordului nuclear, posibilă doar prin negociri întemeiate pe respect reciproc și pe evitarea amenințărilor și presiunilor

MAREA BRITANIE9 hours ago

Post-Brexit: Marea Britanie pregătește relaxarea controalelor vamale pentru produsele alimentare și alte importuri din UE pentru a evita o criză a aprovizionării

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Piața unică: Comisia Europeană adoptă noi documente orientative pentru a facilita libera circulație a mărfurilor

Corina Crețu14 hours ago

Corina Crețu: Consolidarea drepturilor femeilor confruntate cu dificultăți enorme în România se poate face cu bani europeni

U.E.1 day ago

Angela Merkel avertizează că pandemia Covid-19 ar putea pune în pericol progresele înregistrate în ceea ce privește egalitatea de gen

Dragoș Pîslaru1 day ago

Dragoș Pîslaru vrea să afle opinia factorilor interesați asupra temelor cu impact social din UE: Dialogul social european este ceva ce mi-am propus să întrețin de la începutul mandatului

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă a atras atenția asupra nevoii de prioritizare a digitalizării în domeniul strategic în contextul unei tendințe globale accelerate de pandemia COVID-19

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Florin Cîțu: În PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Reforma trebuie să se vadă în investiții

ROMÂNIA1 day ago

Primarul Emil Boc: Abecedarul politicii de locuire la Cluj-Napoca și zona sa metropolitană se bazează pe calitate, coerență și integrare

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Florin Cîțu: În PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Reforma trebuie să se vadă în investiții

FONDURI EUROPENE2 days ago

Nicușor Dan: Primăria Capitalei a depus la MIPE proiecte care însumează 7 miliarde de euro. Acestea vizează domenii precum protecţia mediului, sănătatea, termoficarea, educaţia

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu consideră că digitalizarea administrației publice reprezintă ”un mod natural de a îmbunătăți comportamentul statului față de cetățeni”: Va fi finanțată din fonduri europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu are convingerea că premierul României va acorda prioritate proiectelor de infrastructură din Oltenia și Nordul Moldovei în vederea recuperării decalajului de dezvoltare între regiuni

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE1 week ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE1 week ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache1 week ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

Advertisement
Advertisement

Trending