Connect with us

ONU

MApN: Un nou efectiv de 120 de militari români a plecat în Mali, unde România sprijină misiunea și operațiunile ONU

Published

on

© Forțele Aeriene Române/ Facebook

Aproximativ 120 de militari care asigură cea de-a doua rotaţie a misiunii Detaşamentului “Carpathian Pumas” au decolat joi spre Mali.

Aceştia participă la Misiunea Multidimensională Integrată ONU de Stabilizare în Republica Mali, informează Ministerul Apărării Naţionale (MApN) într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În contextul respectării măsurilor impuse pentru limitarea răspândirii COVID-19 şi pentru a preveni posibila contaminare a militarilor din cadrul detaşamentului, aceştia au desfăşurat pregătirea pentru misiune, în perioada martie-aprilie, în Baza Aeriană de Instruire şi Formare a Personalului Aeronautic din Boboc, cu respectarea măsurilor de izolare instituţionalizată, arată MApN.

Astfel, înainte de plecarea în misiune, întreg personalul detaşamentului a executat o perioadă de izolare de 14 zile, fiind testat atât la începerea, cât şi la finalizarea perioadei de izolare. La final, militarii au fost transportaţi din Baza Aeriană Boboc, direct în Baza 90 Transport Aerian de la Otopeni, de unde s-au îmbarcat spre Mali.

Primul detaşament român participant la această misiune, care a început la mijlocul lunii octombrie 2019, este compus din aproximativ 120 de persoane (piloţi, personal tehnic şi medical) şi patru elicoptere IAR-330 Puma L-RM.

România sprijină ONU în asistarea Guvernului Republicii Mali pentru continuarea punerii în aplicare a Acordului de Pace, protecţia civililor şi împiedicarea reîntoarcerii elementelor armate ostile ale Acordului de Pace în zonele populate. Detaşamentul românesc va efectua misiuni de evacuare medicală MEDEVAC/CASEVAC, transport trupe şi materiale, misiuni de transport pasageri, patrulare aeriană şi misiuni de observare. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Secretarul general al ONU subliniază că pandemia de COVID-19 oferă șansa de a ”reinventa zonele urbane”: Este momentul să regândim lumea urbană prin construirea unor oraşe mai reziliente şi sustenabile

Published

on

Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a subliniat marți că pandemia de coronavirus reprezintă ocazia de a reinventa zonele urbane, în contextul în care această criză ”a expus inegalități adânc înrădăcinate”, informează DPA, citat de Agerpres.

”Oraşele duc întreaga povară a crizei, multe dintre ele cu sisteme sanitare sub presiune, cu servicii de apă şi canalizare inadecvate şi alte provocări. Acum este momentul să regândim şi să reinventăm lumea urbană… Acum este şansa noastră de a ne reface mai bine, prin construirea unor oraşe mai reziliente, mai incluzive şi sustenabile”, a afirmat Guterres într-un mesaj video.

Secretarul general al ONU a prezentat un rezumat al politicii în acest sens, în care a precizat că răspunsul la pandemia de coronavirus este necesar pentru lupta împotriva inegalităților și salvgardarea coeziunii sociale, cum ar fi garantarea unor locuițe de urgență pentru persoanele fără adăpost.

Astfel, pentru a fi în armonie cu Obiectivele de dezvoltare durabilă, Antonio Guterres a punctat că zonele urbane ar trebui să urmărească o redresare economică ecologică, rezilientă şi incluzivă, menţionând oraşele care au îmbunătăţit deja mobilitatea, siguranţa şi calitatea aerului prin crearea de noi benzi pentru biciclete şi zone pietonale.

Amintim că la summitul ONU privind dezvoltarea din septembrie 2015 s-a adoptat Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, un program de acţiune globală în domeniul dezvoltării cu un caracter universal şi care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economic, social şi de mediu.

Central Agendei 2030 se regăsesc cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităţilor şi a injustiţiei şi protejării planetei până în 2030.

La nivel european, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a prezentat la 11 decembrie 2019 inițiativă ambițioasă a Executivului european – Pactul Ecologic European – prin care acesta dorește să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Pactul Ecologic European oferă o foaie de parcurs care conține acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea.

Ulterior, la începutul lunii martie, Comisia Europeană a prezentat o propunere de a consacra în legislație angajamentul politic al UE de a fi neutră din punct de vedere climatic până în 2050, pentru a proteja planeta și cetățenii europeni.

Actul legislativ privind clima include măsuri pentru a monitoriza progresele înregistrate și pentru o adaptare a acțiunilor, pe baza sistemelor existente, cum ar fi procesul de guvernanță pentru planurile naționale privind energia și clima ale statelor membre, rapoartele periodice ale Agenției Europene de Mediu și cele mai recente dovezi științifice privind schimbările climatice și impactul acestora. Progresele vor fi analizate o dată la cinci ani, în conformitate cu evaluarea la nivel global prevăzută în Acordul de la Paris.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

ONU confirmă: Retragerea Statelor Unite din Organizația Mondială a Sănătății va intra în vigoare la 6 iulie 2021

Published

on

© United Nations

SUA au confirmat marţi că au notificat oficial ONU cu privire la retragerea americană din Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), acuzată de Washington că a reacţionat cu întârziere la pandemia de coronavirus, relatează AFP. Naţiunile Unite au confirmat, de asemenea, că au primit luni scrisoarea de retragere a SUA din OMS, precizează Agerpres.

Notificarea va fi efectivă în termen de un an, 6 iulie 2021, au precizat mai mulţi oficiali ai guvernului american, cel mai important contribuabil al organizaţiei.

Preşedintele Donald Trump a lansat oficial procedura de retragere a Statelor Unite din OMS. “Congresul a primit notificarea că preşedintele a retras oficial Statele Unite din OMS în plină pandemie”, a scris pe Twitter Robert Menendez, membru democrat al Comisiei pentru afaceri externe din Senatul SUA.

Notificarea a fost trimisă secretarului general al ONU, Antonio Guterres, ”care este depozitarul OMS”, au menţionat responsabili americani.

Purtătorul de cuvânt al secretarului general al ONU a precizat că Statele Unite, membru fondator al OMS în 1948, trebuie să îndeplinească două condiţii pentru a se retrage din organizaţie: să respecte un termen de un an şi să fie la zi cu contribuţiile pentru organizaţie.

Citiți și Donald Trump retrage oficial Statele Unite din Organizația Mondială a Sănătății. Retragerea va intra în vigoare la 6 iulie 2021

Continue Reading

ONU

România preia la 1 iulie președinția Grupului Regional European din cadrul Organizației pentru Alimentație și Agricultură a ONU

Published

on

© Ambasada Romaniei in Italia/ Facebook

România preia începând cu 1 iulie, pentru următoarele șase luni, președinția Grupului Regional European (ERG) din cadrul Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), cu sediul la Roma, a anunțat luni, într-o postare pe Facebook, Ambasada României în Italia.

Acest grup reprezintă principalul instrument prin intermediul căruia cele 47 de state membre din Europa conlucrează și se coordonează în cadrul organizației, precizează misiunea diplomatică.

România preia acest mandat de la președinția asigurată în primele șase luni ale anului 2020 de către Luxemburg.

Printre prioritățile mandatului României se numără organizarea Conferinței Regionale FAO pentru Europa și Asia Centrală și participarea statelor europene la Consiliul FAO și la alte reuniuni din cadrul organizației.

Provocarea majoră o reprezintă organizarea pentru prima dată a acestor reuniuni într-un format virtual, ca urmare a restricțiilor aferente pandemiei COVID-19.

Pentru a asigura reușita acestui mandat, Ambasada intenționează să folosească experiența și succesul dobândit cu ocazia exercitării în cadrul FAO a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene din 2019.

Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite este o agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite, cu sediul la Roma, al cărei scop principal este eliminarea foametei pe scară mondială, îmbunătățirea alimentației, prin coordonarea activităților guvernelor în domeniul agriculturii, silviculturii și în industria piscicolă. De asemenea FAO vine în sprijinul țărilor prin programe de cercetare, specializare, dezvoltare și aplicații practice și acordă ajutor în cazuri de dezastru.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending