Connect with us

ROMÂNIA

Marcel Boloș afirmă că a reușit să asigure continuitatea unor proiecte strategice din fonduri europene de peste 10 mld. de euro. Ce alte rezultate a obținut ministrul în urma vizitei de lucru la Bruxelles

Published

on

O delegație a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, condusă de ministrul Marcel Boloș, a efectuat în perioada 15-16 mai o vizită de lucru la Bruxelles, cu scopul consultării experților Comisiei Europene în vederea atingerii potențialului maxim pentru oportunitățile de investiții pe care România le are prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), avansarea discuțiilor pentru modificarea Planului și a discuțiilor necesare pentru închiderea Programelor aferente Politicii de Coeziune 2014-2020 fără să fie periclitate investițiile strategice naționale, cât și proiectele autorităților publice locale aflate în prezent în implementare.

Pe durata vizitei, ministrul Marcel Boloș a avut întrevederi cu comisarul pentru politică regională Elisa Ferreira, Celine Gauer, DG Task force Recovery, precum și cu reprezentanții Băncii Mondiale.

„Colaborarea foarte bună pe care am dezvoltat-o cu reprezentanții Comisiei Europene ne ajută să protejăm investițiile naționale strategice, cât și proiectele autorităților locale aflate în curs de implementare. Este în interesul ambelor părți să fie evitată dezangajarea fondurilor, dar în același timp trebuie să ne asigurăm că realizăm obiectivele fiecărui program. În ceea ce privește Politica de Coeziune, a fost un dialog constructiv în urma căruia am primit acordul de principiu pentru măsuri care vor asigura continuitatea unor proiecte de peste 10 miliarde de euro în cadrul programelor din exercițiul financiar 2021-2027. Autoritățile de Management naționale și regionale sunt cele ce se vor îngriji de modificarea viitoarelor programe, astfel încât să cuprindem proiectele care vor fi etapizate din cadrul acestui exercițiu financiar. Mai mult, avem acordul să transferăm banii acolo unde este nevoie imediată, cum este nevoia de sprijin pentru plata facturilor românilor, cât și pentru decontarea cheltuielilor efectuate pentru compensarea prețurilor la energie pentru IMM-uri. Discuții productive au fost și pentru implementarea PNRR, pentru a ne asigura că identificăm soluții pentru modificarea planului care să satisfacă ambele părți. Astfel de discuții sunt vitale pentru a obține o înțelegere mai profundă a pozițiilor, nevoilor și motivațiilor celuilalt participant. Noi suntem în punctul în care trebuie să construim încrederea că România este pregătită să realizeze reformele pe care le are în plan: reforma pensiilor speciale, reforma sistemului public de pensii, reforma privind guvernanța companiilor de stat sau reforma salarizării bugetare”, a transmis ministrul Marcel Boloș, potrivit unui comunicat

Închiderea proiectelor perioadei 2014-2020

Reprezentanții MIPE și cei ai CE au agreat modalitatea prin care se va asigura continuitatea și predictibilitatea implementării proiectelor cu finanțare europeană în următoarea perioadă de programare și instituirea prevederilor care să asigure continuitatea finanțării proiectelor din perioada de programare 2014-2020 din Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune și Fondul  European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, precum și din Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane. Astfel, se vor salva proiecte de investiții de peste 10 miliarde euro, din domeniile transporturilor, energiei, apei, educației, sănătății, domenii esențiale pentru dezvoltarea economică, socială și teritorială a României și a regiunilor sale.

Cadrul propus de MIPE creează premisele unei abordări unitare deoarece procesul de închidere face trecerea de la o perioadă de programare cu 8 programe operaționale la o nouă perioadă cu 16 programe, din care 8 programe au făcut obiectul descentralizării pentru adaptarea la specificul regional.

Delegația MIPE a confirmat că se lucrează intens pentru a finaliza modificarea programelor aferente cadrului financiar multianual 2021-2027, în raport cu noile decizii. Lista proiectelor va fi discutată și aprobată în Comitetele de monitorizare astfel încât modificările de programe să poată fi operate până în toamnă.

Salvarea fondurilor europene în risc să fie dezangajate

Pentru evitarea riscului de pierdere a banilor europeni, ministrul Marcel Boloș a obținut un acord de principiu din partea Comisiei Europene pentru ca sumele alocate din bugetul de stat pentru compensarea prețului la energie pentru IMM-uri și beneficiari prin Fondul de Tranziție Energetică să fie decontate din fonduri UE, în valoare de până la 500 milioane de euro.

Ministrul Marcel Boloș a primit acordul de principiu pentru introducerea unor măsuri excepționale de utilizare a fondurilor pentru sprijinirea IMM-urilor afectate în special de creșterea prețurilor la energie.

În acest sens, se va propune crearea unei noi axe prioritare React-EU cu Ministerul Energiei ca beneficiar unic eligibil. În cadrul acestei axe prioritare, Ministerul Energiei ar urma să depună cererea de finanțare pentru a acoperi doar plățile efectuate către furnizorii de energie în numele IMM-urilor în cadrul schemei de plafonare a prețurilor. Detaliile procedurale urmează să fie stabilite cu reprezentanții CE.

Bugetul pentru noua axă prioritară va fi asigurat din fondurile React-EU neutilizate alocate în cadrul Axei Prioritare 10 cu risc de dezangajare.

Întrevedere cu Celine Gauer, DG Task force Recovery, pe tema modificării PNRR

Au fost discutate investițiile ce urmează să fie parte din plan, printre care:

I. Modificări în baza circumstanțelor obiective

Cele două părți au discutat despre condițiile necesare pentru implementarea cu succes a reformei pensiilor speciale și a reformei sistemului public de pensii.

În acest sens, CE a manifestat deschidere privind posibilitatea eliminării/înlocuirii procentului de 9,4% din PIB cu includerea unei reguli de indexare care să fie în conformitate cu obiectivele de stabilitate financiară a cheltuielilor cu pensiile, ca procent din PIB, condiționând viitoarele discuții de implementarea celor două reforme.

Reamintim că PNRR prevede modificarea formulei de calcul pentru pensiile noi și pensiile în curs de plată, pentru eliminarea inechităților. Parametrii formulei vor fi aleși cu atenție, în așa fel încât nivelul cheltuielilor cu pensiile să nu depășească 9,4 % din PIB.

În ceea ce privește reforma pensiilor speciale, noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității. Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a precizat în cadrul discuțiilor cu CE că în perioada următoare va pune la dispoziția CE propunerile care să răspundă aspectelor discutate privind implementarea reformei.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a purtat aceste discuții cu reprezentanții CE după ce a solicitat coordonatorilor de reforme și investiții (CRI) să identifice în cadrul componentelor gestionate măsurile, respectiv jaloane și ținte care nu mai pot fi îndeplinite ca urmare a unor circumstanțe obiective și să furnizeze, după caz, justificările necesare.

II. Capitolul REPowerEU

REPowerEU aduce României o finanțare nouă de 1.440.391.220 euro (din care 1.397.228.597 euro alocare RePowerEU și 43.162.623 euro rezerva de ajustare la BREXIT) pentru investiții strategice în domeniul cheie al siguranței energetice, care să permită crearea unor ecosisteme de producție și stocare a energiei curate (hidroenergie, fotovoltaice).

Ministrul Marcel Boloș a prezentat reprezentanților Comisiei Europene propunerile de investiții și au convenit ca următoarele proiecte să fie parte din noul capitol:

  1. Un proiect pilot în domeniul eficienței energetice a sistemelor de irigații care include panouri solare flotante şi investiţii în echipamentele de pompare;
  2. Un proiect pilot pentru producerea de energie verde prin investiții în definitivarea unei amenajări hidroenergetice;
  3. Program de investiții în sate autonome energetic;
  4. Acordarea de vouchere pentru stimularea instalării panourilor fotovoltaice și a sistemelor de stocare a energiei aferente pentru clădirile rezidențiale aparținând persoanelor fizice;
  5. IMM-uri: Producție de energie verde pentru consum propriu, Eficiență energetică echipamente cu consumuri energetice mari și Eficiență energetică echipamente cu consumuri energetice mari;
  6. Eficienta energetică pentru clădirile sociale și cogenerare pentru autoritățile publice locale;
  7. Optimizarea rețelei de comunicații și crearea unui centru de date pentru Transelectrica.

III. Diminuarea alocării în urma creșterii economice

Întrucât a reușit redresarea economiei și creștere în 2021 față de 2020, Guvernul este în situația de a propune diminuarea alocării cu 2,1 miliarde euro. Nu se pierde din suma pe care trebuie să o primim din PNRR pentru că nu s-au îndeplinit reforme sau nu s-au realizat investiții.

În acest sens, pentru 21 de state membre ale UE, din perspectiva creșterii economice reale, Comisia Europeană a redus alocările aferente statelor membre, rezultând scăderi de până la 23,4% din valoarea granturilor aferente PNRR-ului inițial, cum este cazul Belgiei. În iunie 2022, pe fondul creșterii economice reale mai ridicate, în raport cu cea estimată, valoarea actualizată în conformitate cu regulamentul european, publicată de către CE pentru România a fost diminuată cu 2,1 miliarde euro, respectiv o scădere de 14,87%. De la o valoarea inițială a componentei de grant de 14,2 miliarde de euro, s-a ajuns la o valoare actualizată de 12,1 miliarde de euro.

Așadar, este o măsură ce se aplică tuturor statelor membre, dat fiind că mecanismul de Redresare și Reziliență a fost conceput pentru a sprijini investiții și reforme esențiale pentru a trece cu bine peste toate tipurile de provocări generate de criza COVID-19.

MIPE, în baza mandatului primit, a prezentat Comisiei o listă de propuneri de cheltuieli care să fie eliminate, în funcție de capacitatea de implementare a beneficiarilor. Părțile au convenit să fie eliminate cu precădere cheltuielile care nu produc eficiență pentru implementarea PNRR.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

Emisarul special al lui Trump pentru Rusia și Ucraina, interpelat de un oficial român la München: Cum abordează administrația Trump susținerea pentru extrema-dreaptă din Europa care se opune investițiilor în apărare?

Published

on

Corespondență din München

Emisarul special al președintelui SUA pentru Rusia și Ucraina, generalul Keith Kellogg, a fost interpelat sâmbătă la o dezbatere în cadrul Conferinței de Securitate de la München de Pavel Popescu, vicepreședinte ANCOM, pe marginea susținerii pe care administrația Trump o acordă extremei-drepte în Europa.

Kellogg a participat sâmbătă la o dezbatere intitulată “Peace Through Strength: A Plan for Ukraine” alături de ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, șeful diplomației britanice, David Lammy, și cel al diplomației ucrainene, Andrii Sybiha.

Oficialul român, un participant frecvent la Conferința de la München, inclusiv în perioada în care era președintele Comisiei pentru apărare din Senat, l-a întrebat pe Keith Kellogg cum va gestiona administrația Trump susținerea pentru candidații de extremă dreapta din Europa care se opun cheltuielilor militare și cerinței către țările europene să aloce mai mult pentru apărare.

 

În țara mea, un candidat a vorbit împotriva contractului F-35. A spus că este un lucru foarte rău să cheltuiți bani pe F-35 pentru apărare. Cum veți face față acestei afirmații în timp ce încercați să convingeți Europa să facă mai mult. Cum veți aborda această provocare în timp ce susțineți vocile care au obținut votul cetățenilor pentru că nu vor să cheltuiască bani pentru apărare?“, l-a întrebat Pavel Popescu pe Keith Kellogg.

Trimisul lui Trump a ocolit răspunsul.

“Când vorbiți despre astfel de probleme, aceasta este problema dumneavoastră, nu a noastră. Același lucru s-a întâmplat astăzi cu o problemă paralelă, când am fost întrebat despre alegerile ucrainene. Aceasta este problema poporului ucrainean. Acesta este motivul pentru care, într-o democrație, aveți șansa de a vota în această privință (…) Aceasta este o întrebare pe care trebuie să o puneți fiecăruia dintre voi în națiunile voastre. Nu este o întrebare pe care să o puneți Statelor Unite. Fiecare trebuie să se implice de partea sa. Voi o faceți, noi o facem, dar la aceasta trebuie să răspundeți singur”, a spus Kellogg.

Întrebarea vicepreședintelui ANCOM a venit pe fondul faptului că noul vicepreședinte american J.D. Vance a lansat vineri, de la tribuna Conferinței de Securitate de la München, critici dure la adresa unor decizii recente din Europa, citând anularea alegerilor prezidențiale din România, și avertizând că amenințarea principală pentru democrația europeană nu vine dinspre Rusia sau China, ci din interior, printr-o renunțare treptată la valorile fundamentale comune cu Statele Unite.

În context, președintele interimar Ilie Bolojan a asigurat joi, într-un mesaj adresat națiunii, că România va avea alegeri corecte și transparente. Totodată, premierul Marcel Ciolacu a transmis că “toate autoritățile române sunt angajate în organizarea unor alegeri libere și corecte, oferind cetățenilor puterea de a decide și garantând libertatea votului”. De asemenea, liderul PNL  și ministrul de interne Cătălin Predoiu a declarat că statul român trebuie să explice mai bine contextul deciziei prin care a anulat alegerile prezidențiale de anul trecut. Nu în ultimul rând, senatoarea Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru apărare din Senat, a cerut un parteneriat strâns România-SUA în combaterea interferențelor externe, subliniind că inamicul nostru comun este haosul creat de regimurile autoritare, nu regulile care asigură alegeri libere și corecte.

Amintim că NATO a transmis joi prima sa reacție oficială publică și argumentată cu privire la anularea alegerilor prezidențiale din România, anul trecut, subliniind că arătând că operațiunea Rusiei în România a fost “înșelăciune” printr-o “campanie amplă pregătită dinainte pentru a afecta clandestin un scrutin”.

Poziția NATO vine în ajunul Conferinței de Securitate de la München, al cărei raport anual menționează “atacurile hibride agresive” ale Rusiei în Europa și “interferențe electorale în România”.

Evocând “arhitectura de securitate distrusă” de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, raportul constată cum “regimul lui Putin emite deja amenințări nucleare și lansează atacuri hibride agresive asupra țărilor europene, inclusiv interferențe electorale, așa cum s-a văzut recent în Moldova, Georgia și România“.

Documentul sugerează, de asemenea, că o “victorie a Rusiei asupra Ucrainei ar încuraja Moscova să intensifice aceste atacuri și să își urmărească ambițiile imperiale în spațiul post-sovietic“.

În România, Curtea Constituțională a luat o decizie fără precedent într-o țară democratică, respectiv anularea alegerilor prezidențiale din 2024, constatând că procesul electoral a fost vizat în integralitatea sa. Decizia a venit după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a desecretizat rapoartele serviciilor de informații, analize și date care au relevat că România a fost vizată de 85.000 de atacuri cibernetice având mod de operare al unui actor statal, au identificat o campanie finanțată și coordonată de creștere accelerată a profilului candidatului independent Călin Georgescu, iar contraspionajul românesc a identificat date privind intențiile unor persoane de a afecta suveranitatea României și de a sprijini accesul lui Călin Georgescu, candidat anti-NATO și anti-UE, la funcția de președinte.

Ulterior, președintele Klaus Iohannis a nominalizat direct Rusia ca actor ce a stat în spatele acestei operațiuni hibride împotriva României, subliniind că este vorba despre modul de acțiune în această direcție și că procedura de atribuire va dura. În același timp, și președintele francez Emmanuel Macron și fostul premier belgian Alexander De Croo au arătat cu degetul spre Rusia. De asemenea, un raport oficial al guvernului francez a confirmat “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine.

Continue Reading

ROMÂNIA

Senatoarea Nicoleta Pauliuc cere un parteneriat strâns România-SUA în combaterea interferențelor externe: Inamicul nostru comun este haosul creat de regimurile autoritare, nu regulile care asigură alegeri libere și corecte

Published

on

© Nicoleta Pauliuc / Facebook

Senatoarea liberală Nicoleta Pauliuc a comentat sâmbătă declarațiile vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, subliniind importanța unor alegeri libere și corecte, dar și necesitatea protejării procesului electoral de influențe externe.

“România are nevoie de adevărul complet despre alegerile anulate pentru ca românii să își recapete încrederea în democrație. Statul român trebuie să clarifice, inclusiv instituțional, rațiunile care au stat la baza anulării alegerilor”, a declarat Pauliuc, președinta Comisiei pentru apărare din Senatul României.

În acest context, a evidențiat necesitatea unui parteneriat strâns cu SUA pentru combaterea dezinformării și a atacurilor hibride. “România are nevoie de un parteneriat strâns cu SUA în combaterea interferențelor externe, pentru că inamicul nostru comun este haosul creat de regimurile autoritare, nu regulile care asigură alegeri libere și corecte”.

Totodată, senatoarea a abordat subiectul inteligenței artificiale, considerată de SUA o armă strategică în competiția globală. Ea a subliniat că viitorul tehnologic ar trebui construit prin cooperare între SUA și Uniunea Europeană.

“Uniunea Europeană este casa noastră, locul unde România și-a regăsit libertatea și a construit democrația. Statele Unite sunt partenerul nostru strategic, prietenul căruia i-am fost mereu loiali”, a precizat Pauliuc, subliniind că România nu trebuie să aleagă între cele două, ci să încurajeze colaborarea dintre ele.

Noul vicepreședinte american J.D. Vance a lansat vineri, de la tribuna Conferinței de Securitate de la München, critici dure la adresa unor decizii recente din Europa, citând anularea alegerilor prezidențiale din România, și avertizând că amenințarea principală pentru democrația europeană nu vine dinspre Rusia sau China, ci din interior, printr-o renunțare treptată la valorile fundamentale comune cu Statele Unite.

Poziția lui Pauliuc vine după ce președintele interimar Ilie Bolojan a asigurat joi, într-un mesaj adresat națiunii, că România va avea alegeri corecte și transparente. Totodată, premierul Marcel Ciolacu a transmis că “toate autoritățile române sunt angajate în organizarea unor alegeri libere și corecte, oferind cetățenilor puterea de a decide și garantând libertatea votului”. De asemenea, liderul PNL  și ministrul de interne Cătălin Predoiu a declarat că statul român trebuie să explice mai bine contextul deciziei prin care a anulat alegerile prezidențiale de anul trecut.

Amintim că NATO a transmis joi prima sa reacție oficială publică și argumentată cu privire la anularea alegerilor prezidențiale din România, anul trecut, subliniind că arătând că operațiunea Rusiei în România a fost “înșelăciune” printr-o “campanie amplă pregătită dinainte pentru a afecta clandestin un scrutin”.

Poziția NATO vine în ajunul Conferinței de Securitate de la München, al cărei raport anual menționează “atacurile hibride agresive” ale Rusiei în Europa și “interferențe electorale în România”.

Evocând “arhitectura de securitate distrusă” de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, raportul constată cum “regimul lui Putin emite deja amenințări nucleare și lansează atacuri hibride agresive asupra țărilor europene, inclusiv interferențe electorale, așa cum s-a văzut recent în Moldova, Georgia și România“.

Documentul sugerează, de asemenea, că o “victorie a Rusiei asupra Ucrainei ar încuraja Moscova să intensifice aceste atacuri și să își urmărească ambițiile imperiale în spațiul post-sovietic“.

În România, Curtea Constituțională a luat o decizie fără precedent într-o țară democratică, respectiv anularea alegerilor prezidențiale din 2024, constatând că procesul electoral a fost vizat în integralitatea sa. Decizia a venit după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a desecretizat rapoartele serviciilor de informații, analize și date care au relevat că România a fost vizată de 85.000 de atacuri cibernetice având mod de operare al unui actor statal, au identificat o campanie finanțată și coordonată de creștere accelerată a profilului candidatului independent Călin Georgescu, iar contraspionajul românesc a identificat date privind intențiile unor persoane de a afecta suveranitatea României și de a sprijini accesul lui Călin Georgescu, candidat anti-NATO și anti-UE, la funcția de președinte.

Ulterior, președintele Klaus Iohannis a nominalizat direct Rusia ca actor ce a stat în spatele acestei operațiuni hibride împotriva României, subliniind că este vorba despre modul de acțiune în această direcție și că procedura de atribuire va dura. În același timp, și președintele francez Emmanuel Macron și fostul premier belgian Alexander De Croo au arătat cu degetul spre Rusia. De asemenea, un raport oficial al guvernului francez a confirmat “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Ministrul apărării, la München: România are toate garanțiile că prezența militară americană va rămâne la același nivel și va fi consolidată. Peste 30% din bugetul de apărare este pentru achiziții

Published

on

Corespondență din München

Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a subliniat sâmbătă că România rămâne un aliat de încredere al Washingtonului și că prezența militară americană pe teritoriul național va continua să fie consolidată, în pofida faptului că administrația republicană a președintelui Donald Trump redefinește relațiile cu aliații europeni, iar vicepreședintele J.D. Vance a lansat, de la tribuna Conferinței de Securitate de la München, critici dure la adresa unor decizii recente din Europa, citând anularea alegerilor prezidențiale din România și avertizând că amenințarea principală pentru democrația europeană nu vine dinspre Rusia sau China, ci din interior, printr-o renunțare treptată la valorile fundamentale comune cu Statele Unite.

Într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro la München, Tîlvăr a precizat că va aloca în 2025 “peste 30% din bugetul său de apărare pentru achiziții militare”, peste criteriul NATO de 20%, ajustările bugetare pentru a atinge pragul de 3% din PIB nefiind “prevăzute pentru moment”.

Oficialul român a salutat inițiativa Comisiei Europene de a excepta investițiile în apărare de la calculul deficitului bugetar, o măsură care ar permite statelor membre să își dezvolte capabilitățile militare fără a încălca regulile fiscale ale Uniunii Europene.

“Deși România se află în procedură de deficit excesiv, planul fiscal aprobat de Uniunea Europeană pentru reducerea acestuia permite statului nostru să abordeze aceste investiții suplimentare într-un mod strategic, fără a compromite obiectivele fiscale de lungă durată. În acest context, România ar putea canaliza aceste fonduri suplimentare către direcții prioritare, cum ar fi întărirea capacităților de apărare antiaeriană și antirachetă, un domeniu crucial în cadrul politicii integrate de apărare aliată anunțate la nivelul NATO”, a precizat Angel Tîlvăr.

În ceea ce privește relația strategică cu Statele Unite, Tîlvăr a subliniat că România rămâne un aliat de încredere al Washingtonului și că prezența militară americană pe teritoriul național va continua să fie consolidată. 

“Prezența militară americană pe teritoriul României este rezultatul unui angajament comun în cadrul Parteneriatului Strategic și NATO. Aceasta nu doar că susține securitatea națională, dar joacă un rol crucial în întărirea stabilității regionale. România rămâne un partener solid în acest proces, investind continuu în modernizarea capabilităților de apărare și în dezvoltarea infrastructurii necesare pentru găzduirea trupelor și echipamentelor americane. (…) România are toate garanțiile că prezența militară americană nu doar că va rămâne la același nivel, dar va fi consolidată pe măsură ce continuăm să dezvoltăm infrastructura necesară și să desfășurăm exerciții comune“, a explicat ministrul apărării.

În acest context, discursul vicepreședintelui SUA J.D. Vance de la Conferința de Securitate de la München, care a menționat România într-o retorică mai amplă despre declinul democrației și libertății de exprimare în Europa, nu afectează angajamentele strategice dintre București și Washington, a precizat ministrul Tîlvăr.

România respectă principiile statului de drept și ale democrației, iar în ceea ce privește aspectele legate de libertatea de exprimare, suntem un stat democratic care susține valorile fundamentale ale Uniunii Europene și ale Alianței Nord-Atlantice. (…) Parteneriatul cu Statele Unite va rămâne o componentă-cheie a securității noastre naționale“, a asigurat ministrul.

Interviul integral

CaleaEuropeană.ro: Domnule ministru, la ultima reuniune a miniștrilor apărării din NATO, noul secretar american al apărării a cerut Europei să își asume mai multe responsabilități pentru propria apărare pentru că SUA nu se vor mai concentra în primul rând pe Europa. Cum răspunde România acestei solicitări și ce măsuri concrete luăm pentru a contribui mai mult la securitatea europeană?

Angel Tîlvăr: În urma cerinței exprimate de noul secretar american al apărării, care a subliniat necesitatea ca statele europene să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare, România răspunde printr-un angajament ferm și clar, în conformitate cu principiile sale fundamentale de securitate și solidaritate transatlantică. În primul rând, este esențial de subliniat că România a fost și continuă să fie un partener activ în cadrul Alianței Nord-Atlantice, angajându-se constant în consolidarea securității colective a Europei. De la Summitul NATO din 2017, România și-a asumat responsabilitățile în mod plenar, alocând anual 2% din PIB pentru apărare, un obiectiv fundamental al Alianței. În anul 2024, România a depășit acest prag, execuția bugetului Ministerului Apărării Naționale pentru anul 2024 fiind de 2,26%. În ceea ce privește dezvoltarea capacităților de apărare, România a continuat să investească în modernizarea infrastructurii și achiziționarea de echipamente de ultimă generație astfel vă exemplific achiziționarea de – Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare – HSAM/Patriot, Sistem lansator multiplu de rachete cu bătaie mare MLRS – HIMARS, Sisteme de instalații mobile de lansare rachete antinavă – SIML, Avion multirol al Forțelor Aeriene, F-16, F-35, reflectând astfel o preocupare constantă pentru creșterea eficienței forțelor armate. În acest sens, pentru anul 2025, România a alocat peste 30% din bugetul său de apărare pentru achiziții, mult peste pragul minim de 20% recomandat de NATO, ceea ce reprezintă un angajament clar față de întărirea capabilităților sale de apărare, alături de întărirea securității continentale. În paralel, România continuă să își modernizeze infrastructura strategică, iar un exemplu semnificativ în acest sens este extinderea bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu. Aceste lucrări, în valoare de 2,5 miliarde de euro, includ construirea de piste noi, platforme pentru armament și hangare pentru avioanele militare. Aceste investiții sunt esențiale pentru creșterea capacității de reacție rapidă a Alianței în regiunea Mării Negre și în Europa de Est, demonstrând angajamentul României față de securitatea colectivă și față de îndeplinirea obiectivelor de apărare comune.

CaleaEuropeană.ro: În perspectiva summitului NATO de la Haga, lucrează România la un plan pentru creșterea bugetului apărării la peste 3% din PIB, așa cum procedează alți aliați de pe flancul estic, dar și alți parteneri strategici, precum Franța?

Angel Tîlvăr: În perspectiva summitului NATO de la Haga, România este conștientă de provocările și necesitatea consolidării apărării comune, iar măsurile pe care le ia în această direcție sunt clare și strategice. România continuă să investească semnificativ în dezvoltarea capacităților sale de apărare și se angajează să depășească, cu siguranță, performanțele anilor anteriori. Privim spre dezvoltare și adaptare constantă în domeniul apărării, având convingerea că doar prin investiții continue și progresiv crescute putem răspunde adecvat provocărilor de securitate. România înțelege că, pentru a putea apăra și proteja eficient, este esențial să investim mai mult, mai rapid și să ne consolidăm capabilitățile, având în vedere contextul de securitate în continuă schimbare. Aceste investiții au ca scop nu doar consolidarea securității naționale, dar și susținerea securității regionale, europene și transatlantice, într-un context de securitate globală tot mai complex. România va continua să își asume responsabilitățile de apărare, contribuind activ la securitatea europeană și transatlantică. Deși ajustările bugetare pentru a atinge pragul de 3% din PIB nu sunt prevăzute pentru moment, suntem angajați în dezvoltarea și implementarea unor proiecte care vor consolida semnificativ capacitățile noastre de apărare și vor sprijini securitatea colectivă a Alianței.

CaleaEuropeană.ro: Comisia Europeană a anunțat la Conferința de Securitate de la München că va propune activarea clauzei de exceptare a investițiilor în apărare din regula deficitului bugetar. România este una din țările aflate în procedură de deficit excesiv, dar are un plan fiscal aprobat de UE pentru reducerea deficitului. Va profita România de această oportunitate și în ce direcții prioritare ar putea fi canalizate aceste fonduri suplimentare, mai ales că la nivelul NATO a fost anunțată politica integrată de apărare antiaeriană și antirachetă aliată?

Angel Tîlvăr: România salută anunțul Comisiei Europene privind activarea clauzei de exceptare a investițiilor în apărare din regula deficitului bugetar, o măsură care reprezintă o oportunitate importantă, având în vedere angajamentele României față de consolidarea apărării și securității naționale și regionale. Deși România se află în procedură de deficit excesiv, planul fiscal aprobat de Uniunea Europeană pentru reducerea acestuia permite statului nostru să abordeze aceste investiții suplimentare într-un mod strategic, fără a compromite obiectivele fiscale de lungă durată.

În acest context, România ar putea canaliza aceste fonduri suplimentare către direcții prioritare, cum ar fi întărirea capacităților de apărare antiaeriană și antirachetă, un domeniu crucial în cadrul politicii integrate de apărare aliată anunțate la nivelul NATO. Investițiile în sisteme moderne de apărare antiaeriană și antirachetă ar contribui semnificativ la protejarea teritoriului național și a Alianței, mai ales în contextul provocărilor emergente din regiunea Mării Negre și în fața noilor amenințări globale.

Pe lângă aceste priorități, România ar putea utiliza fondurile suplimentare pentru modernizarea infrastructurii de apărare, inclusiv pentru dezvoltarea unor capacități comune de apărare în cadrul inițiativelor NATO și UE, precum EDA, PESCO și EDIRPA. Astfel, România ar sprijini atât securitatea proprie, cât și întărirea securității colective în regiunea europeană. Aceste investiții vor avea un impact direct asupra eficienței și interoperabilității forțelor armate române și ale aliaților, consolidând capacitatea de reacție rapidă a Alianței și contribuind la un răspuns eficient la orice provocare de securitate.

CaleaEuropeană.ro: Administrația Trump pare să redefinească relația cu aliații europeni, iar acest lucru ar putea avea implicații directe pentru Parteneriatul Strategic România-SUA și pentru prezența militară americană pe teritoriul nostru. Ce garanții avem că această prezență va rămâne la același nivel sau chiar se va consolida?

Angel Tîlvăr: Răspunsul României la noile provocări internaționale și regionale este ferm ancorat în angajamentele noastre față de NATO, Uniunea Europeană și Parteneriatul Strategic cu Statele Unite. Acestea formează pilonii fundamentali ai politicii noastre de apărare și securitate, esențiali în fața incertitudinilor geopolitice și schimbărilor majore din peisajul internațional. În acest context, consolidarea cooperării cu SUA și întărirea parteneriatului transatlantic sunt esențiale, nu doar pentru România, ci și pentru întreaga regiune a Europei de Est, având în vedere provocările generate de acțiunile agresive ale Federației Ruse.

Prezența militară americană pe teritoriul României este rezultatul unui angajament comun în cadrul Parteneriatului Strategic și NATO. Aceasta nu doar că susține securitatea națională, dar joacă un rol crucial în întărirea stabilității regionale. România rămâne un partener solid în acest proces, investind continuu în modernizarea capabilităților de apărare și în dezvoltarea infrastructurii necesare pentru găzduirea trupelor și echipamentelor americane. Un exemplu concret este extinderea bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu, care va sprijini operațiuni militare comune și va întări legătura strategică dintre România și SUA. Această extindere va oferi facilități suplimentare pentru desfășurarea de exerciții comune și pentru operațiuni în regiunea Mării Negre.

România sprijină activ inițiative internaționale precum Black Sea Security Act, care subliniază importanța securității în această regiune strategică și promovarea unui climat de stabilitate și cooperare între aliați. De asemenea, continuăm să organizăm și să participăm la exerciții în comun cu Statele Unite și ceilalți parteneri NATO, ceea ce întărește pregătirea operativă și interoperabilitatea forțelor noastre.

În cadrul NATO, România se află într-o poziție cheie pentru a contribui la întărirea flancului estic al Alianței. Colaborarea noastră cu Statele Unite și ceilalți aliați va continua să evolueze, pe baza unui parteneriat de încredere reciprocă și interese comune. În acest sens, România va depune toate eforturile necesare pentru a asigura un răspuns coordonat și eficient la provocările de securitate ale Europei și ale întregii comunități transatlantice.

Astfel, România are toate garanțiile că prezența militară americană nu doar că va rămâne la același nivel, dar va fi consolidată pe măsură ce continuăm să dezvoltăm infrastructura necesară și să desfășurăm exerciții comune, contribuind astfel la un mediu de securitate stabil și previzibil în regiune.

CaleaEuropeană.ro: Pe scena Conferinței de la München, vicepreședintele SUA J.d. Vance a criticat anularea alegerilor din România, inserând acest episod într-un discurs mai larg despre declinul democrației și libertății de exprimare în Europa. Cum este interpretată această poziție la nivelul administrației de la București în perspectiva Parteneriatului Strategic cu SUA?

Angel Tîlvăr: România respectă principiile statului de drept și ale democrației, iar în ceea ce privește aspectele legate de libertatea de exprimare, suntem un stat democratic care susține valorile fundamentale ale Uniunii Europene și ale Alianței Nord-Atlantice.

În ceea ce privește Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, România continuă să fie ferm angajată în dezvoltarea acestuia, în special pe componenta de apărare. „Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării pentru perioada 2020-2030”, semnată în 2020, definește clar pașii strategici ce vor ghida cooperarea bilaterală pe termen lung. România își respectă angajamentele prevăzute în acest document pentru consolidarea capabilităților de apărare și securitate comune.

Parteneriatul nostru cu Statele Unite rămâne un element solid și strategic al securității naționale, iar România va continua să depună toate eforturile pentru a sprijini stabilitatea regională și globală. România își reafirmă statutul de stat democratic, de membru activ al NATO și al Uniunii Europene, angajându-se să apere principiile fundamentale ale democrației și drepturile fundamentale ale cetățenilor săi. Parteneriatul cu Statele Unite va rămâne o componentă-cheie a securității noastre naționale și a securității colective în cadrul Alianței, iar România va continua să joace un rol activ în consolidarea relațiilor bilaterale și în cadrul cooperării internaționale în domeniul apărării.

CaleaEuropeană.ro: La Conferința de Securitate de la München ați purtat discuții cu reprezentanții companiei Lockheed Martin. Ce noutăți în materie de înzestrare putem aștepta în 2025?

Angel Tîlvăr: În cadrul Conferinței de Securitate de la München, am avut discuții constructive cu reprezentanții companiei Lockheed Martin, un partener de încredere în domeniul tehnologiilor de apărare. În cadrul acestor discuții, am abordat modalități concrete de eficientizare a proceselor de operaționalizare a capabilităților militare, un obiectiv esențial pentru România în contextul modernizării forțelor armate. Un aspect important al acestor discuții a fost aprofundarea colaborării pentru îmbunătățirea interoperabilității și adaptabilității echipamentelor, asigurând astfel o mai bună integrare a acestora în structurile NATO.

De asemenea, am subliniat deschiderea din partea Lockheed Martin de a dezvolta parteneriate cu companiile românești de profil, ceea ce ar putea contribui la transferul de tehnologie, crearea de locuri de muncă și dezvoltarea unui sector de apărare mai puternic în România. Aceasta reprezintă o oportunitate semnificativă, având în vedere că România are un interes continuu de a investi în modernizarea echipamentelor și tehnologiilor de apărare, atât în scopul consolidării capacităților naționale, cât și pentru a sprijini obiectivele comune ale NATO.

În ceea ce privește anul 2025, România se poate aștepta la progrese semnificative în materie de înzestrare, cu posibilitatea de a beneficia de noi platforme și soluții tehnologice care să contribuie la întărirea securității naționale și regionale. În acest sens, colaborarea continuă cu Lockheed Martin va facilita implementarea unor soluții avansate care să răspundă nevoilor strategice actuale ale României și ale Alianței.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
INTERNAȚIONAL11 hours ago

Macron îi reunește de urgență la Paris pe liderii europeni după ce SUA vrea să excludă Europa de la masa tratativelor Rusia – Ucraina: “Un moment unic într-o generație pentru securitatea noastră”

G712 hours ago

Marco Rubio a convenit cu Lavrov pregătirea unui summit SUA-Rusia la nivel înalt după ce a semnat declarația G7 la München care reafirmă “nevoia de garanții de securitate” ca războiul Rusiei în Ucraina să nu reînceapă

ROMÂNIA16 hours ago

Emisarul special al lui Trump pentru Rusia și Ucraina, interpelat de un oficial român la München: Cum abordează administrația Trump susținerea pentru extrema-dreaptă din Europa care se opune investițiilor în apărare?

ROMÂNIA16 hours ago

Senatoarea Nicoleta Pauliuc cere un parteneriat strâns România-SUA în combaterea interferențelor externe: Inamicul nostru comun este haosul creat de regimurile autoritare, nu regulile care asigură alegeri libere și corecte

INTERVIURI17 hours ago

INTERVIU Ministrul apărării, la München: România are toate garanțiile că prezența militară americană va rămâne la același nivel și va fi consolidată. Peste 30% din bugetul de apărare este pentru achiziții

ROMÂNIA18 hours ago

Ilie Bolojan, prima întâlnire oficială ca președinte interimar: Dialog cu liderii mediului de afaceri despre stabilitate economică, investiții și parcursul pro-occidental al României

SUA18 hours ago

Emil Hurezeanu a discutat, la München, cu membri ai Congresului SUA despre avantajele Parteneriatului Strategic România – SUA în menținerea unității transatlantice și gestionarea provocărilor

INTERNAȚIONAL19 hours ago

MSC 2025 | Emisarul lui Trump anunță că Europa va fi consultată, dar exclusă de la discuțiile de pace între SUA, Rusia și Ucraina

INTERNAȚIONAL20 hours ago

MSC 2025 | Donald Tusk iese la rampă și cere un plan european de acțiune pentru Ucraina și securitatea Europei: Altfel viitorul nostru va fi decis de alte puteri

NATO23 hours ago

MSC 2025 | Olaf Scholz prezice că Germania va excepta investițiile militare de la “frâna datoriei” din Constituție: “Un război în mijlocul Europei este o urgență”

ROMÂNIA3 days ago

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparente

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

POLITICĂ4 days ago

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

POLITICĂ2 weeks ago

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

U.E.2 weeks ago

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

Trending