Ministrul Finanțelor Marcel Boloș semnalează că instituțiile europene și financiare internaționale, Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, reclamă nevoia sustenabilității fiscal-bugetare pentru a nu pierde fondurile europene și pentru a duce mai departe proiectele de dezvoltare.
”Vine Comisia Europeană și spune: << Aveți grijă cu deficitul bugetar, dacă nu faceți ceva, ajunge la cote alarmante. Sunteți în pericol să vă suspendăm fondurile europene, toate, și din Politica de coeziune și din PNRR>>. Mai pe românește: <<v-ați întins mai mult decât vă ajunge plapuma, cheltuiți fără să puneți nimic în loc și sacul a ajuns la fund>>. Miza? Riscul să pierdem 75 de miliarde euro și să închidem toate proiectele de investiții, care ar rămâne fără sursă de finanțare: adică toate proiectele din bani europeni ce înseamnă drumuri noi, spitale noi, școli noi, sprijin pentru persoanele vulnerabile sau rețele de apă-canalizare s-ar opri”, a semnalat Boloș într-un mesaj publicat pe Facebook.
Acesta a anunțat că ieri a primit vizita Fondului Monetar Internațional, veniți în delegația anuală pentru examinarea situaţiei financiare şi economice la nivel naţional.
”Ne-au apreciat eforturile de a implementa reforme și politici economice responsabile, dar au subliniat: <<Aveți nevoie de sustenabilitate fiscal-bugetară. Aveți nevoie să reduceți deficitul bugetar și să luați măsuri suplimentare pentru combaterea evaziunii>>. În tot acest timp, țările UE care <<donează>> pentru noi privesc cum dăm din umeri. Așa am ajuns să vorbim despre nevoia unui pachet de măsuri fiscal-bugetare asumat de coaliția de guvernare, care ține agenda publică deja de prea mult timp. Un efort necesar și un efort care nu se poate opri aici”, consideră ministrul Finanțelor.
În viziunea sa, aceste măsuri vor aduce ”beneficiile unui stat mai disciplinat și mai corect, care îi protejează pe cei care fac investiții”.
”Pentru că va însemna cheltuieli publice mai înțelept făcute și cu resursa umană corect dimensionată, dar și un cadru fiscal mai predictibil pentru mediul de afaceri și mai onest pentru români”, conchide Marcel Boloș.
Ministerul Finanțelor a publicat săptămâna trecută Proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung.
Documentul introduce, de asemenea, un impozit suplimentar pentru bănci, care va fi calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra cifrei de afaceri.
În egală măsură, se diminuează de aproape opt ori pragul de încadrare în categoria microîntreprinderilor, de la 500.000 de euro la 60.000 de euro. Pentru microîntreprinderi proiectul de lege prevede două cote de impozitare, de 1% şi 3%, în funcţie de veniturile realizate şi natura activităţilor desfăşurate.
Așadar, impozitul de 1% va fi achitat de microîntreprinderile care realizează venituri ce nu depășesc sau sunt egale cu 60.000 de euro și care nu desfășoară activități precum editare a jocurilor pe calculator sau a altor produse de software, facilităţi de cazare, restaurante etc.
De cealaltă parte, impozitul de 3% va viza microîntreprinderile care realizează venituri peste acest prag de 60.000 de euro sau desfășoară activități, principale sau secundare corespunzătoare anumitor coduri CAEN: 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 – Activități de editare a altor produse software, 6201 – Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 – Alte activități de servicii privind 7 tehnologia informației, 5510 – Hoteluri şi alte facilități de cazare similare, 5520 – Facilități de cazare pentru vacanțe şi perioade de scurtă durată, 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere, 5590 – Alte servicii de cazare, 5610 – Restaurante, 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 – Alte servicii de alimentaţie n.c.a., 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – Activități juridice – numai pentru societățile profesionale cu personalitate juridică, constituite de avocați potrivit legii, 8621 – Activități de asistență medicală generală, 8622 – Activități de asistență medicală specializată, 8623 – Activități de asistență stomatologică, 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană.
Facilitățile fiscale vor fi restrânse la un singur contract individual de muncă pentru cei care realizează venituri din activități de creare de programe pentru calculator sau din construcții.
Termenul pentru aplicarea acestor facilități a fost stabilit pentru 31 decembrie 2028, la fel ca în cazul celor care desfășoară activități în sectoarele construcții, agricultură şi în industria alimentară.
Mai mult, se introduce un plafon pentru scutirea de la plata impozitului pe venit, și anume venitul brut lunar nu trebuie să depășească 10.000 de lei. Partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu beneficiază de facilități fiscale.
Proiectul prevede și un impozit special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare după cum urmează:
a) persoanele fizice care au în proprietate/proprietate comună clădiri rezidențiale situate în România dacă valoarea impozabilă a clădirii depășește 2.500.000 lei;
b) persoanele fizice și persoanele juridice care au în proprietate autoturisme înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziție individuală depășește 375.000 lei. Impozitul se datorează pe o perioadă de 5 ani începând cu anul fiscal în care are loc predarea-primirea autoturismului sau pentru fracțiunea de ani rămasă până la împlinirea perioadei de 5 ani de la această dată pentru cele la care predarea-primirea autoturismului a avut loc anterior.
Impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare se calculează după cum urmează:
a) în cazul proprietăților reprezentând clădiri rezidențiale, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenței dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local prin decizia de impunere și plafonul de 2.500.000 lei;
b) în cazul proprietăților reprezentând autoturisme, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenței dintre valoarea de achiziție și plafonul de 375.000 lei.
