Connect with us

POLITICĂ

Marcel Boloș, fostul ministru al fondurilor europene, reacționează la criticile succesorului său

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene

Fostul ministru al fondurilor europene, Marcel Boloș, reacționează la criticile succesorului său, ministrul Cristian Ghinea,  scriind o postare pe pagina oficială de Facebook prin care a ales să informeze corect privind subiectul „promisiunilor electorale”.

Marcel Boloș a citit cu  surprindere postarea ministrului Cristian Ghinea care îi reproșa printre altele că a facut „promisiuni electorale”, în anul 2020, în plină pandemie, atunci când nevoile din sănătate, criza cu care se confruntau IMM-urile, șomajul tehnic și multe alte probleme din societatea romanească 𝗮𝘃𝗲𝗮𝘂 𝗻𝗲𝘃𝗼𝗶𝗲 de îndată de intervenția fondurilor europene așa cum a înțeles însăși Comisia Europeana să facă prin măsurile pe care le-a adoptat.

„Vreau să lămuresc un 𝗹𝘂𝗰𝗿𝘂 𝗳𝗼𝗮𝗿𝘁𝗲 𝘀𝗶𝗺𝗽𝗹𝘂 care am crezut că s-a înteles: Nu am făcut nimănui nici o „promisiune electorală” și nici nu am vândut vreo „gogoașa electorală”, asa cum în repetate randuri susține domnul Ghinea Cristian, ci mi-am facut datoria, în plină pandemie, în calitate de ministru, pentru a raspunde cât mai bine unor nevoi care au afectat întreaga societate romanească. Cum era să stau cu mâinile în sân și să spun probabil că prin fonduri europene nu avem nici o soluție de finanțare la nevoile pandemiei ci trebuie să asteptăm până când Regulamentele Comisiei Europene se vor aproba. Această aprobare a avut loc într-adevar, în data de 23 decembrie 2020, ultima mea zi ca ministru al fondurilor europene, prin Regulamentul UE nr.2221/2020, care operaționaliza instrumentul REACT EU. Ce ar fi însemnat ca de abia atunci Guvernul României să operaționalizeze implementarea măsurilor pe sănătate, mediul de afaceri și/sau somajul tehnic….cred că acest lucru era mult prea târziu”, a scris fostul ministru în postarea sa.

Pentru a lămuri lucrurile, Marcel Boloș, a vrut să explice în termeni extrem de simpli care a fost 𝗺𝗲𝗰𝗮𝗻𝗶𝘀𝗺𝘂𝗹 gândit de Comisia Europeana pentru ca statele membre să poată interveni în rezolvarea problemelor cu care se confruntau în plină pandemie și pe care Romania l-a aplicat pentru a interveni prompt în sectorul sanitar, social și economic având în vedere nevoile cu care ne-am confruntat.

În continuare, Marcel Boloș explică 𝗽𝗮𝘀̦𝗶𝗶 𝘀𝗶𝗺𝗽𝗹𝗶𝗶 𝗽𝗲 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗶-𝗮 𝗽𝗮𝗿𝗰𝘂𝗿𝘀:

𝗣𝗮𝘀𝘂𝗹 𝟭: Comisia Europeana a aprobat în lunile martie, respectiv aprilie pachetul de regulamente CRII și CRII+ (REGULAMENTUL (UE) 2020/460 și REGULAMENTUL (UE) 2020/558) prin care statele membre puteau să modifice programele operaționale pentru a putea aloca și cheltui banii banii necesari pentru nevoile cu care se confruntau în plină pandemie. Asa s-a modificat și în Romania, în cursul anului 2020, Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020 pentru nevoile din sănătate și învățământ pentru suma de 1,2 mld euro, așa s-a modificat Programul Operational Capital Uman (POCU) 2014-2020 pentru sprijinirea somajul tehnic cu suma de 300 milioane euro, asa s-a modificat și suplimentat Programul Operational Competitivitate (POC) 2014-2020 pentru care s-a suplimentat bugetul cu suma de 500 mil euro și s-a aprobat un program destinat IMM-urilor în valoare de 1 miliard de euro. Toate aceste modificări au fost precedate de ordonanțe de urgență ale Guvernului Romaniei pentru că nu-i așa, banii din fonduri europene aferente tuturor sectoarelor, nu pot sta chiar in pixul ministrului fondurilor europene, ci este nevoie de o decizie asumată la nivel de Guvern tocmai din pricina întârzierilor firești ale proceselor legislative de aprobare a Regulamentelor Europene. Mai mult, aceste Ordonanțe de Urgență erau utile deoarece asigurau cadrul legal necesar pentru a implementa mecanismul de supracontractare, ca mecanism tranzitoriu, pana la aprobarea suplimentării fondurilor de catre UE prin Regulamentul REACT-EU.

𝗣𝗮𝘀𝘂𝗹 𝟮: Au fost adoptate reglementarile legale, așa cum am menționat, pentru mecanismele de supracontractare prin Ordonanțe de Urgență ale Guvernului României cu care se lucrează și în prezent. Acestea erau mai mult decât necesare deoarece suplimentarea fondurilor europene prin aprobarea Regulamentului REACT-EU s-a produs în decembrie 2020, iar proiectele aveau nevoie înainte de acest termen de resurse naționale mobilizate, care urmau ulterior a fi decontate și care asigurau mecanismele de implementare a proiectelor de dotare a spitalelor cu echipamente medicale, a școlilor cu tablete, de sprijinire a sectorului economic cu subvenționarea șomajului tehnic și acordarea de grant-uri pentru capital de lucru.

𝗣𝗮𝘀𝘂𝗹 𝟯: Sumele supracontractate pe seama cadrului legal creat urmau să 𝗳𝗶𝗲 𝗱𝗶𝗻 𝗮𝗹𝗼𝗰𝗮̆𝗿𝗶𝗹𝗲 𝗯𝘂𝗴𝗲𝘁𝗮𝗿𝗲 𝘀𝘂𝗽𝗹𝗶𝗺𝗲𝗻𝘁𝗮𝗿𝗲 disponibile urmare a aprobării Regulamentul REACT EU pentru care România putea să facă modificările de program necesare începând încă din luna decembrie 2020, ori acest lucru întamplandu-se de-abia în luna septembrie 2021, la 9 luni distantă, 𝗳𝗶𝗲 𝗱𝗶𝗻 𝘀𝘂𝗺𝗲𝗹𝗲 𝗶̂𝗻𝗰𝗮̆ 𝗻𝗲𝗰𝗵𝗲𝗹𝘁𝘂𝗶𝘁𝗲 𝗹𝗮 𝗻𝗶𝘃𝗲𝗹𝘂𝗹 𝗽𝗿𝗼𝗴𝗿𝗮𝗺𝗲𝗹𝗼𝗿 𝗼𝗽𝗲𝗿𝗮𝘁̦𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗲 𝟮𝟬𝟭𝟰-𝟮𝟬𝟮𝟬, care se ridică la suma de aproximativ 12 miliarde de euro până la 31 decembrie 2023.

„𝗔 𝘀𝗽𝘂𝗻𝗲 𝗰𝗮 𝗱𝗶𝗻 𝗥𝗲𝗴𝘂𝗹𝗮𝗺𝗲𝗻𝘁𝘂𝗹 𝗥𝗘𝗔𝗖𝗧 𝗘𝗨 am intenționat să finanțăm „promisiuni sau gogosi electorale”, în anul 2020, în condițiile în care direcțiile de finanțare ale Comisiei Europene erau clar definitie pentru sănătate, sprijinirea mediului de afaceri, respectiv a IMM-urilor, plata somajului tehnic și alte probleme de natură socială cu care s-a confruntat societatea în plină pandemie nu poate decât să îți lase un gust amar despre paradigma și felul în care poate fi socotită acțiunea de a răspunde în calitate oameni de stat nevoilor societății”, a subliniat Marcel Boloș.

Marcel Boloș: Nu am condus singur ministerul

„𝗔 𝘀𝗽𝘂𝗻𝗲 𝗰𝗮 𝗻𝘂 𝗺-𝗮𝗺 𝗰𝗼𝗻𝘀𝘂𝗹𝘁𝗮𝘁 𝗰𝘂 𝗻𝗶𝗺𝗲𝗻𝗶 𝗱𝗶𝗻 𝗺𝗶𝗻𝗶𝘀𝘁𝗲𝗿 pentru modificarea programelor operaționale ca urmare a aprobarii Regulamentului REACT EU în data de 23 decembrie 2020 cand eu deja eram plecat din ministerul fondurilor europene ridică iarăși un mare semn de întrebare și o evidentă dovadă că adevarul iese intotdeauna la iveală. Nu am condus singur ministerul, ci am lucrat îndeaproape cu autoritățile de management și toate structurile, reușind prin 9 modificări de programe operaționale să operaționalizăm fondurile europene, care în plină pandemie au fost în anul 2020 pe buzele tuturor. Mărturie a consultărilor și discuțiilor stau întalnirile în format videoconferință pe care le-am avut cu reprezentanții directoratelor generale din cadrul CE, cu domnul Comisar European Johannes Hahn, alături de mine fiind întodeauna colegii din Ministerul Fondurilor Europene, cărora le mulțumesc pentru echipa pe care am facut-o și pentru abordarea proactivă din perioada pandemiei transpusă în măsuri concrete pentru oameni și societate, oferind soluții de finanțare rapidă într-u context extrem de dificil.

„Mă bucur că situația încurcată lasată de mine la ministerul fondurilor europene, chiar dacă dânsul mă critică des, reprezintă motive de laudă pentru domnul Cristian Ghinea, semnând contracte de finanțare în cadrul celor 60 de măsuri lansate pe perioada mandatului în valoare de peste 8,5 miliarde de euro”, a mai adăugat Marcel Boloș.

Mă bucură faptul că a continuat măsurile bune inițiate anul trecut, dar nu pot să nu remarc faptul că prezintă ca titlu de glorie aprobarea unei modificări de program în luna septembrie 2021, când regulamentul permiteau modificarea acestora din 23 decembrie 2021, în condițiile în care raportările Comisiei Europene, arată că doar România și Irlanda nu își aprobaseră modificări de programe. Mai mult în prezent, 25 de state membre deja au făcut și au început să își consolideze bugetele naționale cu decontări din cheltuielile generate prin măsurile luate în timpul crizei pandemice. Atașez câteva capturi relevante de pe site-ul Comisiei Europene și link-ul unde pot fi găsite toate informațiile:
https://cohesiondata.ec.europa.eu/…/REACT-EU…/26d9-dqzy/ (ultima actualizare în data de 27 august 2021)

De asemenea, Comisia Europeană anunța în luna iunie 2021 o valoare de 800 de milioane EUR, plăți efectuate de CE din cadrul REACT EU, destinate unui număr de 41 de programe naționale și regionale derulate în 16 state membre (Franța, Grecia, Cehia, Germania, Polonia, Lituania, Țările de Jos, Slovacia, Estonia Austria, Danemarca, Finlanda, Bulgaria, Suedia, Portugalia, Croația). Aproape în același timp România anunță în 2 septembrie modificarea primului program (POIM) și faptul că în următoarele săptămâni urmează și celălalte 3 aprobări (POCU, POC, POAD). Atașez comunicatul Comisiei Europene să trageți singuri concluziile.
https://ec.europa.eu/…/28-06-2021-nextgenerationeu…

„Am ținut să fac această postare pentru a lămuri și informa corect opinia publică. De asemenea, în contextul celor precizate, rămâne însă de văzut cum se va reuși evitarea dezangajării fondurilor pentru Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 în condițiile în care mai sunt încă de cheltuit 12 miliarde euro până în 31 decembrie 2023 fără să se apeleze la mecanismele de supracontractare sau la alte măsuri mai înțelepte, sau cum le place unora, să le numească „gogoși electorale”.

„Dacă Gogoșile electorale răspund nevoilor oamenilor și ajută mediul de afaceri, așa cum au ajutat cele 10 măsuri în valoare de peste 3 miliarde de euro inițiate anul trecut și cele 108 de contracte de finanțare din cadrul măsurilor în valoare de peste 1,5 miliarde euro semnate în mandatul meu de ministru, care au permis beneficiarilor să demareze și să implementeze proiecte, mă declar fericit.”

„𝗔 𝗮𝗰𝘁̦𝗶𝗼𝗻𝗮 𝗰𝘂 𝗽𝗿𝗼𝗺𝗽𝘁𝗶𝘁𝘂𝗱𝗶𝗻𝗲, 𝗶̂𝗻 𝗹𝗶𝗺𝗶𝘁𝗮 𝗰𝗮𝗱𝗿𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗰𝗼𝗻𝗳𝗲𝗿𝗶𝘁 𝗱𝗲 𝗹𝗲𝗴𝗲, 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗼𝗿𝗶𝗰𝗲 𝗱𝗲𝗺𝗻𝗶𝘁𝗮𝗿 𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰 𝗰𝗿𝗲𝗱 𝗰𝗮̆ 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗺𝗮𝗶 𝗺𝘂𝗹𝘁 𝗱𝗲𝗰𝗮̂𝘁 𝗼 𝗱𝗮𝘁𝗼𝗿𝗶𝗲 𝗱𝗲 𝗼𝗻𝗼𝗮𝗿𝗲”, a conchis acesta.

Citiți și: REACT-EU: România va primi noi fonduri europene în valoare de 483,8 milioane de euro pentru dotarea spitalelor și școlilor și pentru proiecte energetice

 

EDUCAȚIE

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care ziua de 15 februarie devine Ziua Națională a Lecturii

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a semnat vineri decretul pentru promulgarea legii privind instituirea zilei de 15 februarie ca Ziua națională a lecturii, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Camera Deputaţilor a adoptat în luna decembrie a anului trecut, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind instituirea zilei de 15 februarie ca Ziua naţională a lecturii. Legea merge la promulgare.

Conform propunerii legislative citate de Adevărul.ro, autorităţile pot acorda sprijin material, financiar şi logistic bibliotecilor, muzeelor, instituţiilor de învăţământ, organizaţiilor neguvernamentale, editurilor, precum şi altor instituţii cu atribuţii în domeniile educaţiei şi culturii pentru organizarea de evenimente de încurajare a lecturii, în limita resurselor bugetare şi logistice disponibile.

De asemenea, “autorităţile şi instituţiile pot organiza manifestări culturale dedicate Zilei naţionale a lecturii în colaborare cu asociaţii şi fundaţii care au ca obiect de activitate realizarea de activităţi educaţionale şi/sau culturale”.

În săptămâna care include Ziua naţională a lecturii, în timpul desfăşurării activităţilor didactice, unităţile de învăţământ preuniversitar pot organiza activităţi de promovare şi încurajare a lecturii, pentru care dispun, în prealabil, următoarele măsuri:

“a) invitarea bibliotecilor locale, judeţene şi/sau metropolitane de a derula activităţi de prezentare a serviciilor de bibliotecă, de înregistrare la bibliotecă, de colectare de carte şi donaţie,  inclusiv prin amenajarea de standuri proprii în incinta unităţilor de învăţământ;

b) invitarea asociaţiilor, fundaţiilor non-profit şi asociaţiilor de creatori, cu experienţă în derularea de activităţi educaţionale, de a susţine cluburi de lectură, ateliere de scriere creativă, ateliere de ilustrare de carte, discuţii libere şi dezbateri despre literatură şi cărţi sau alte programe similare;

c) oferirea, cu titlu gratuit, editurilor şi librăriilor, la cerere şi în măsura disponibilităţii, de spaţii pentru prezentare şi vânzare de carte cu caracter educativ şi/sau recreativ, adecvat vârstei elevilor”, conform propunerii legislative.

Totodată, Institutul Cultural Român, departamentul pentru Românii de Pretutindeni, ambasadele şi consulatele României pot desfăşura proiecte culturale şi/sau educaţionale dedicate  Zilei naţionale a lecturii, individual sau în colaborare cu asociaţii şi fundaţii de profil, în limita resurselor bugetare şi logistice disponibile.

Continue Reading

POLITICĂ

Gheorghe Ialomițianu, vicepreședinte PMP: Este posibil ca asupra României să fie declanșată procedura de dezechilibru macroeconomic de către Comisia Europeană

Published

on

© PMP.online.ro

Partidul Mișcarea Populară atrage atenția Guvernului că aplicarea în continuare a modelului de creștere economică bazat pe consum stimulat din importuri va avea un impact negativ major asupra stabilității economiei, locurilor de muncă din sectorul privat, veniturilor românilor și veniturilor bugetare, a transmis Gheorghe Ialomițianu, vicepreședintele PMP.

„Este posibil ca asupra României să fie declanșată procedura de dezechilibru macroeconomic de către Comisia Europeană, având în vedere că legislația europeană sancționează țările care timp de trei ani consecutiv depășesc deficitul contului curent cu peste 4% din PIB”, a declarat acesta.

De asemenea, Gheorghe Ialomițianu a subliniat că, potrivit datelor furnizate recent de Institutul Național de Statistică pe primele 11 luni din anul 2021, deficitul balanței comerciale a fost de 21,4 miliarde euro, cu 4,9 miliarde euro mai mult decât în anul precedent. Deficitul balanței comerciale a fost influențat de deficitul produselor chimice cu 10 miliarde euro, combustibilului cu 4,1 miliarde euro și alimentelor cu 2,1 miliarde euro.

„Acest model economic se aplică și în anul 2022, având în vedere că se estimează o contribuție negativă a exportului net la creșterea economică de aproximativ 1%. Șansele ca în România să se implementeze modelul economic bazat pe consum stimulat de producția internă sunt reduse, având în vedere că la nivel guvernamental nu există o strategie pentru a stimula creșterea producției interne”, a semnalat oficialul PMP într-un mesaj publicat pe Facebook.

Mai mult, vicepreședintele PMP a precizat că actuala creștere a prețurilor la energie electrică și gaze naturale, precum și scumpirea creditelor prin majorarea dobânzii de politică monetară vor avea un impact negativ asupra firmelor de producție, în special a IMM-urilor.

„Decizia recentă a BNR de a majora dobânda de politică monetară va avea ca efect sprijinirea băncilor și accesul limitat IMM-urilor la credite, având în vedere creșterea costurilor de finanțare. Partidul Mișcarea Populară solicită actualului guvern să elaboreze o strategie pe termen mediu de sprijinire a IMM-urilor prin politici economice, financiare și măsuri fiscal-bugetare, așa cum se întâmplă în multe țări din Uniunea Europeană, care consideră aceste întreprinderi coloana vertebrală a economiei”, a conchis Gheorghe Ialomițianu.

Continue Reading

POLITICĂ

Lucia Varga, vicepreședinte PMP: Din cauza incapacității instituționale, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor riscă să piardă fonduri importante alocate prin PNRR

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Vicepreședintele Partidului Mișcarea Populară (PMP), Lucia Varga, consideră că implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență nu poate fi realizată cu actuala capacitate instituțională a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și a instituțiilor din subordine. Din păcate, cele mai mari frâne în absorbția fondurilor din PNRR sunt însăși instituțiile de mediu, se arată într-un comunicat.

„Atragem atenția că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în acest moment, nu are capacitatea de a elabora la timp strategiile și actele normative necesare pentru realizarea reformelor din PNRR. De altfel, Ministerul a arătat că nu a fost capabil în ultimii ani nici măcar să transpună directivele europene, acest lucru fiind dovedit de avertizările pe care le-a transmis Comisia Europeană în acest sens României prin demararea procedurilor de infringement. Cu toate acestea, Ministrul Mediului a rămas în aceeași inerție instituțională și nu a analizat cauzele incapacității instituției de a transpune directivele europene și nu a luat nicio măsură pentru a-și întări capacitatea instituțională”, a declarat vicepreședintele PMP, Lucia Varga.

Totodată, vicepreședintele Partidului Mișcarea Populară avertizează că Agențiile de Protecție a Mediului nu vor putea analiza la timp documentațiile ce vor fi depuse în vederea obținerii avizelor, acordurilor și autorizațiilor de mediu necesare demarării investițiilor din PNRR, dar nici a celor din Fondul pentru Tranziție Justă sau a fondurilor de coeziune pentru perioada 2021-2027. De altfel, și în prezent avizele, acordurile și autorizațiile de mediu se obțin după parcurgerea unor proceduri birocratice care au dus în multe cazuri la blocarea accesării fondurilor europene din perioada 2014-2020, mai ales a celor pentru realizarea infrastructurii rutiere.

Lucia Varga subliniază că ministrul Mediului Apelor și Pădurilor nu a identificat corect barierele existente, nu a luat măsuri pentru digitalizarea si simplificarea procedurii de obținere a actelor de reglementare emise de Agențiile de Protecție a Mediului și nu a depus eforturi reale pentru profesionalizarea angajaților din aceste instituții. Cu alte cuvinte, ministrul Mediului nu a reușit să pregătească instituția pe care o conduce și nici instituțiile de mediu din subordine și coordonare pentru implementarea PNRR, ceea ce va duce la întârzieri în realizarea reformelor și a investițiilor din PNRR, dar și a celor din celelalte fonduri europene disponibile.

„PMP solicită ministrului Mediului, măcar acum, în al doisprezecelea ceas, să ia de urgență măsurile necesare pentru întărirea capacității instituționale a Ministerului și a instituțiilor din subordine. Orice întârziere însemnă fonduri pierdute, înseamnă șanse în minus pentru dezvoltarea României. Prin lipsa de acțiune a ministrului Mediului, există riscul să nu fie realizate la timp proiectele de apă, canalizare, împăduriri, gestionarea deșeurilor care ar fi dus la creșterea calității vieții cetățenilor și la protejarea mediului înconjurător”, a afirmat Lucia Varga.

Vicepreședintele PMP arată că nepăsarea ministrului Mediului poate duce la întârzieri și blocaje în realizarea proiectelor de infrastructură de transporturi, proiectelor de energie, precum și a proiectelor de dezvoltare la nivelul autorităților locale. Indiferența ministrului înseamnă riscul să pierdem miliarde euro, banii europeni alocați pentru realizarea reformelor și proiectelor de modernizare a României, a proiectelor de tranziție către o economie verde și durabilă în folosul generațiilor viitoare. De fapt, nepăsarea, lipsa de acțiune și indiferența ministrului Mediului înseamnă o mare șansă pierdută pentru copii noștri.

Continue Reading

Facebook

RUSIA7 mins ago

Ministrul german de externe întreprinde vizite la Kiev și Moscova pentru a promova calea diplomatică, fără a face compromisuri privind inviolabilitatea frontierelor Ucrainei și dreptul acesteia de a-și alege alianțele

NATO54 mins ago

Estonia anunță că este pregătită să primească 5000 de soldați din forța de reacție rapidă a NATO: Regiunea baltică trebuie întărită

ROMÂNIA2 hours ago

Bogdan Aurescu: NATO dorește o conduită responsabilă din partea Rusiei și sperăm ca dialogul privind situația de securitate să continue

ROMÂNIA2 hours ago

INS: România a importat cu peste 67% mai multe gaze naturale în primele 11 luni din 2021, în timp ce producția a scăzut cu 0,4%

U.E.2 hours ago

Franța consideră ”învechite” regulile europene privind datoria publică și pledează pentru investiții astfel încât să facem față ”provocărilor secolului XXI”

EDITORIALE12 hours ago

Patrulaterul diplomatic Geneva-Bruxelles-Viena-Brest. Câteva adnotări despre securitatea europeană și a României

PARLAMENTUL EUROPEAN21 hours ago

Roberta Metsola, mesaj înainte de alegerea noului președinte al PE: Vreau ca oamenii să recapete acel sentiment de speranță în proiectul european

PARLAMENTUL EUROPEAN23 hours ago

Prima sesiune plenară din 2022 a Parlamentului European. Președintele David Sassoli va fi omagiat în plenul de la Strasbourg, înainte ca eurodeputații să își aleagă noua conducere

U.E.1 day ago

CE a adoptat cel de-al doilea program de lucru EU4Health. Statele Membre vor avea la dispoziție în 2022 peste 835 de mil. de euro pentru a construi o UE a Sănătății

INTERNAȚIONAL1 day ago

UE și SUA pledează pentru un ”front transatlantic puternic și unit” în fața inițiativei Rusiei de a reconstrui sfere de influență în Europa

SUA3 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO5 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

NATO4 weeks ago

Nicolae Ciucă, la NATO: Actuala comasare de trupe rusești este nejustificată. Confirmă nevoia de a întări acţiunile de descurajare a ameninţărilor şi de apărare pe flancul estic şi la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA4 weeks ago

Ursula von der Leyen, după întâlnirea cu Nicolae Ciucă: Europa, recunoscătoare solidarității României. Comisia Europeană, gata să sprijine creșterea ratei de vaccinare în România

Advertisement

Team2Share

Trending