Connect with us

POLITICĂ

Marcel Boloș, fostul ministru al fondurilor europene, reacționează la criticile succesorului său

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene

Fostul ministru al fondurilor europene, Marcel Boloș, reacționează la criticile succesorului său, ministrul Cristian Ghinea,  scriind o postare pe pagina oficială de Facebook prin care a ales să informeze corect privind subiectul „promisiunilor electorale”.

Marcel Boloș a citit cu  surprindere postarea ministrului Cristian Ghinea care îi reproșa printre altele că a facut „promisiuni electorale”, în anul 2020, în plină pandemie, atunci când nevoile din sănătate, criza cu care se confruntau IMM-urile, șomajul tehnic și multe alte probleme din societatea romanească 𝗮𝘃𝗲𝗮𝘂 𝗻𝗲𝘃𝗼𝗶𝗲 de îndată de intervenția fondurilor europene așa cum a înțeles însăși Comisia Europeana să facă prin măsurile pe care le-a adoptat.

„Vreau să lămuresc un 𝗹𝘂𝗰𝗿𝘂 𝗳𝗼𝗮𝗿𝘁𝗲 𝘀𝗶𝗺𝗽𝗹𝘂 care am crezut că s-a înteles: Nu am făcut nimănui nici o „promisiune electorală” și nici nu am vândut vreo „gogoașa electorală”, asa cum în repetate randuri susține domnul Ghinea Cristian, ci mi-am facut datoria, în plină pandemie, în calitate de ministru, pentru a raspunde cât mai bine unor nevoi care au afectat întreaga societate romanească. Cum era să stau cu mâinile în sân și să spun probabil că prin fonduri europene nu avem nici o soluție de finanțare la nevoile pandemiei ci trebuie să asteptăm până când Regulamentele Comisiei Europene se vor aproba. Această aprobare a avut loc într-adevar, în data de 23 decembrie 2020, ultima mea zi ca ministru al fondurilor europene, prin Regulamentul UE nr.2221/2020, care operaționaliza instrumentul REACT EU. Ce ar fi însemnat ca de abia atunci Guvernul României să operaționalizeze implementarea măsurilor pe sănătate, mediul de afaceri și/sau somajul tehnic….cred că acest lucru era mult prea târziu”, a scris fostul ministru în postarea sa.

Pentru a lămuri lucrurile, Marcel Boloș, a vrut să explice în termeni extrem de simpli care a fost 𝗺𝗲𝗰𝗮𝗻𝗶𝘀𝗺𝘂𝗹 gândit de Comisia Europeana pentru ca statele membre să poată interveni în rezolvarea problemelor cu care se confruntau în plină pandemie și pe care Romania l-a aplicat pentru a interveni prompt în sectorul sanitar, social și economic având în vedere nevoile cu care ne-am confruntat.

În continuare, Marcel Boloș explică 𝗽𝗮𝘀̦𝗶𝗶 𝘀𝗶𝗺𝗽𝗹𝗶𝗶 𝗽𝗲 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗶-𝗮 𝗽𝗮𝗿𝗰𝘂𝗿𝘀:

𝗣𝗮𝘀𝘂𝗹 𝟭: Comisia Europeana a aprobat în lunile martie, respectiv aprilie pachetul de regulamente CRII și CRII+ (REGULAMENTUL (UE) 2020/460 și REGULAMENTUL (UE) 2020/558) prin care statele membre puteau să modifice programele operaționale pentru a putea aloca și cheltui banii banii necesari pentru nevoile cu care se confruntau în plină pandemie. Asa s-a modificat și în Romania, în cursul anului 2020, Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020 pentru nevoile din sănătate și învățământ pentru suma de 1,2 mld euro, așa s-a modificat Programul Operational Capital Uman (POCU) 2014-2020 pentru sprijinirea somajul tehnic cu suma de 300 milioane euro, asa s-a modificat și suplimentat Programul Operational Competitivitate (POC) 2014-2020 pentru care s-a suplimentat bugetul cu suma de 500 mil euro și s-a aprobat un program destinat IMM-urilor în valoare de 1 miliard de euro. Toate aceste modificări au fost precedate de ordonanțe de urgență ale Guvernului Romaniei pentru că nu-i așa, banii din fonduri europene aferente tuturor sectoarelor, nu pot sta chiar in pixul ministrului fondurilor europene, ci este nevoie de o decizie asumată la nivel de Guvern tocmai din pricina întârzierilor firești ale proceselor legislative de aprobare a Regulamentelor Europene. Mai mult, aceste Ordonanțe de Urgență erau utile deoarece asigurau cadrul legal necesar pentru a implementa mecanismul de supracontractare, ca mecanism tranzitoriu, pana la aprobarea suplimentării fondurilor de catre UE prin Regulamentul REACT-EU.

𝗣𝗮𝘀𝘂𝗹 𝟮: Au fost adoptate reglementarile legale, așa cum am menționat, pentru mecanismele de supracontractare prin Ordonanțe de Urgență ale Guvernului României cu care se lucrează și în prezent. Acestea erau mai mult decât necesare deoarece suplimentarea fondurilor europene prin aprobarea Regulamentului REACT-EU s-a produs în decembrie 2020, iar proiectele aveau nevoie înainte de acest termen de resurse naționale mobilizate, care urmau ulterior a fi decontate și care asigurau mecanismele de implementare a proiectelor de dotare a spitalelor cu echipamente medicale, a școlilor cu tablete, de sprijinire a sectorului economic cu subvenționarea șomajului tehnic și acordarea de grant-uri pentru capital de lucru.

𝗣𝗮𝘀𝘂𝗹 𝟯: Sumele supracontractate pe seama cadrului legal creat urmau să 𝗳𝗶𝗲 𝗱𝗶𝗻 𝗮𝗹𝗼𝗰𝗮̆𝗿𝗶𝗹𝗲 𝗯𝘂𝗴𝗲𝘁𝗮𝗿𝗲 𝘀𝘂𝗽𝗹𝗶𝗺𝗲𝗻𝘁𝗮𝗿𝗲 disponibile urmare a aprobării Regulamentul REACT EU pentru care România putea să facă modificările de program necesare începând încă din luna decembrie 2020, ori acest lucru întamplandu-se de-abia în luna septembrie 2021, la 9 luni distantă, 𝗳𝗶𝗲 𝗱𝗶𝗻 𝘀𝘂𝗺𝗲𝗹𝗲 𝗶̂𝗻𝗰𝗮̆ 𝗻𝗲𝗰𝗵𝗲𝗹𝘁𝘂𝗶𝘁𝗲 𝗹𝗮 𝗻𝗶𝘃𝗲𝗹𝘂𝗹 𝗽𝗿𝗼𝗴𝗿𝗮𝗺𝗲𝗹𝗼𝗿 𝗼𝗽𝗲𝗿𝗮𝘁̦𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗲 𝟮𝟬𝟭𝟰-𝟮𝟬𝟮𝟬, care se ridică la suma de aproximativ 12 miliarde de euro până la 31 decembrie 2023.

„𝗔 𝘀𝗽𝘂𝗻𝗲 𝗰𝗮 𝗱𝗶𝗻 𝗥𝗲𝗴𝘂𝗹𝗮𝗺𝗲𝗻𝘁𝘂𝗹 𝗥𝗘𝗔𝗖𝗧 𝗘𝗨 am intenționat să finanțăm „promisiuni sau gogosi electorale”, în anul 2020, în condițiile în care direcțiile de finanțare ale Comisiei Europene erau clar definitie pentru sănătate, sprijinirea mediului de afaceri, respectiv a IMM-urilor, plata somajului tehnic și alte probleme de natură socială cu care s-a confruntat societatea în plină pandemie nu poate decât să îți lase un gust amar despre paradigma și felul în care poate fi socotită acțiunea de a răspunde în calitate oameni de stat nevoilor societății”, a subliniat Marcel Boloș.

Marcel Boloș: Nu am condus singur ministerul

„𝗔 𝘀𝗽𝘂𝗻𝗲 𝗰𝗮 𝗻𝘂 𝗺-𝗮𝗺 𝗰𝗼𝗻𝘀𝘂𝗹𝘁𝗮𝘁 𝗰𝘂 𝗻𝗶𝗺𝗲𝗻𝗶 𝗱𝗶𝗻 𝗺𝗶𝗻𝗶𝘀𝘁𝗲𝗿 pentru modificarea programelor operaționale ca urmare a aprobarii Regulamentului REACT EU în data de 23 decembrie 2020 cand eu deja eram plecat din ministerul fondurilor europene ridică iarăși un mare semn de întrebare și o evidentă dovadă că adevarul iese intotdeauna la iveală. Nu am condus singur ministerul, ci am lucrat îndeaproape cu autoritățile de management și toate structurile, reușind prin 9 modificări de programe operaționale să operaționalizăm fondurile europene, care în plină pandemie au fost în anul 2020 pe buzele tuturor. Mărturie a consultărilor și discuțiilor stau întalnirile în format videoconferință pe care le-am avut cu reprezentanții directoratelor generale din cadrul CE, cu domnul Comisar European Johannes Hahn, alături de mine fiind întodeauna colegii din Ministerul Fondurilor Europene, cărora le mulțumesc pentru echipa pe care am facut-o și pentru abordarea proactivă din perioada pandemiei transpusă în măsuri concrete pentru oameni și societate, oferind soluții de finanțare rapidă într-u context extrem de dificil.

„Mă bucur că situația încurcată lasată de mine la ministerul fondurilor europene, chiar dacă dânsul mă critică des, reprezintă motive de laudă pentru domnul Cristian Ghinea, semnând contracte de finanțare în cadrul celor 60 de măsuri lansate pe perioada mandatului în valoare de peste 8,5 miliarde de euro”, a mai adăugat Marcel Boloș.

Mă bucură faptul că a continuat măsurile bune inițiate anul trecut, dar nu pot să nu remarc faptul că prezintă ca titlu de glorie aprobarea unei modificări de program în luna septembrie 2021, când regulamentul permiteau modificarea acestora din 23 decembrie 2021, în condițiile în care raportările Comisiei Europene, arată că doar România și Irlanda nu își aprobaseră modificări de programe. Mai mult în prezent, 25 de state membre deja au făcut și au început să își consolideze bugetele naționale cu decontări din cheltuielile generate prin măsurile luate în timpul crizei pandemice. Atașez câteva capturi relevante de pe site-ul Comisiei Europene și link-ul unde pot fi găsite toate informațiile:
https://cohesiondata.ec.europa.eu/…/REACT-EU…/26d9-dqzy/ (ultima actualizare în data de 27 august 2021)

De asemenea, Comisia Europeană anunța în luna iunie 2021 o valoare de 800 de milioane EUR, plăți efectuate de CE din cadrul REACT EU, destinate unui număr de 41 de programe naționale și regionale derulate în 16 state membre (Franța, Grecia, Cehia, Germania, Polonia, Lituania, Țările de Jos, Slovacia, Estonia Austria, Danemarca, Finlanda, Bulgaria, Suedia, Portugalia, Croația). Aproape în același timp România anunță în 2 septembrie modificarea primului program (POIM) și faptul că în următoarele săptămâni urmează și celălalte 3 aprobări (POCU, POC, POAD). Atașez comunicatul Comisiei Europene să trageți singuri concluziile.
https://ec.europa.eu/…/28-06-2021-nextgenerationeu…

„Am ținut să fac această postare pentru a lămuri și informa corect opinia publică. De asemenea, în contextul celor precizate, rămâne însă de văzut cum se va reuși evitarea dezangajării fondurilor pentru Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 în condițiile în care mai sunt încă de cheltuit 12 miliarde euro până în 31 decembrie 2023 fără să se apeleze la mecanismele de supracontractare sau la alte măsuri mai înțelepte, sau cum le place unora, să le numească „gogoși electorale”.

„Dacă Gogoșile electorale răspund nevoilor oamenilor și ajută mediul de afaceri, așa cum au ajutat cele 10 măsuri în valoare de peste 3 miliarde de euro inițiate anul trecut și cele 108 de contracte de finanțare din cadrul măsurilor în valoare de peste 1,5 miliarde euro semnate în mandatul meu de ministru, care au permis beneficiarilor să demareze și să implementeze proiecte, mă declar fericit.”

„𝗔 𝗮𝗰𝘁̦𝗶𝗼𝗻𝗮 𝗰𝘂 𝗽𝗿𝗼𝗺𝗽𝘁𝗶𝘁𝘂𝗱𝗶𝗻𝗲, 𝗶̂𝗻 𝗹𝗶𝗺𝗶𝘁𝗮 𝗰𝗮𝗱𝗿𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗰𝗼𝗻𝗳𝗲𝗿𝗶𝘁 𝗱𝗲 𝗹𝗲𝗴𝗲, 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗼𝗿𝗶𝗰𝗲 𝗱𝗲𝗺𝗻𝗶𝘁𝗮𝗿 𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰 𝗰𝗿𝗲𝗱 𝗰𝗮̆ 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗺𝗮𝗶 𝗺𝘂𝗹𝘁 𝗱𝗲𝗰𝗮̂𝘁 𝗼 𝗱𝗮𝘁𝗼𝗿𝗶𝗲 𝗱𝗲 𝗼𝗻𝗼𝗮𝗿𝗲”, a conchis acesta.

Citiți și: REACT-EU: România va primi noi fonduri europene în valoare de 483,8 milioane de euro pentru dotarea spitalelor și școlilor și pentru proiecte energetice

 

POLITICĂ

Klaus Iohannis: Discursul premierului ungar Viktor Orban este ”greșit”, ”inadmisibil” și ”regretabil”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a reacționat în cazul discursului nepotrivit și extremist al premierului Viktor Orban susținut recent la Băile Tușnad. Șeful statului consideră acest discurs unul „eronat” și „inadmisibil” pentru un înalt demnitar european și a declarat că se „disociază clar” de ideile vehiculate.

„Este greșit, este o eroare majoră și este inadmisibil ca un înalt demintar european să vină pe scena publică cu un discurs construit pe teoria raselor. O teorie care a dus la cea mai teribilă catastrofă  a secolului 20. Este o teorie de cea mai tristă amintire posibilă și nu poate fi acceptat în niciun fel ca un demnitar european să vină cu o astfel de teorie pentru a-și motiva orice demersuri politice interne sau externe. Este la fel de regretabil că un înalt demnitar european vine cu un discurs pe scena publică cu tentă antieuropeană. Este eronat, greșit și inacceptabil oriunde s-ar afla această scenă. Faptul că această scena s-a aflat în Transilvania este o problemă pentru noi”, a declarat Klaus Iohannis în timpul unei conferințe de presă. 

De asemenea, acesta a subliniat că nu poate da lecții de politică sau oratorie în acest caz: „Nu este rolul și rostul meu să dau lecții de politică sau oratorie unui înalt demintar european, dar nu pot să nu mă disociez clar, public de ideile care au fost vehiculate acolo.”

Continue Reading

POLITICĂ

Ziua Aviației. Klaus Iohannis: Cu profesionalism, Forțele Aeriene asigură securitatea spațiului aerian al României și al celui aliat

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis miercuri, 20 iulie 2022, un mesaj cu prilejul Zilei Aviației Române și a Forțelor Aeriene pentru a-i comemora, „cu profundă recunoștință și prețuire, pe toți aviatorii care au făcut sacrificiul suprem în serviciul „aripilor românești”.

„Celor care își desfășoară în prezent activitatea în cadrul Aviației Române și al Forțelor Aeriene le revine misiunea nobilă de a continua și onora eforturile înaintașilor, într-un context de securitate complicat. Forțele Aeriene Române au parcurs un amplu proces de modernizare și consolidare, fiind astăzi o categorie de forțe omogenă, dinamică și suplă, capabilă să îndeplinească întreaga gamă de misiuni: asigurarea suveranității spațiului aerian național, participarea la exerciții și misiuni de luptă în context aliat, executarea transporturilor aeriene, inclusiv a celor cu caracter umanitar, participarea la limitarea și înlăturarea urmărilor calamităților naturale sau ale altor situații de urgență”, a mai transmis șeful statului în mesajul său, remis CaleaEuropeana.ro.

De asemenea, acesta a reamintit că traversăm o perioadă deosebit de dificilă din punct de vedere al securității regionale și euro-atlantice: „Invadarea militară a Ucrainei de către Federația Rusă a schimbat semnificativ realitatea strategică din regiunea Mării Negre. Rolul României în acest context este semnificativ. Ca stat de frontieră al NATO și al Uniunii Europene, țara noastră are misiunea de a reacționa cu rapiditate la provocările militare de securitate din regiune. Cu profesionalism și implicare totală, Forțele Aeriene, împreună cu structuri similare aliate, constituie unul dintre cele mai importante instrumente de răspuns, asigurând astfel securitatea spațiului aerian al României și al celui aliat”, a mai punctat Klaus Iohannis. 

Președintele a reamintit că se află în derulare programe de înzestrare care să permită creștereaeficienței în operațiunile militare, iar modernizarea Forțelor Aeriene va continua prin achiziționarea unui număr suplimentar de aeronave F-16, care vor „constitui o capabilitate operațională aeriană de tranziție către aeronavele F-35, de ultimă generație.”

Continue Reading

POLITICĂ

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu ambasadorul Japoniei în România despre construcția Magistralei de Metrou M6 Gara de Nord-Otopeni

Published

on

© Guvernul României

Prim-ministrul Nicolae Ciucă l-a primit astăzi, la Palatul Victoria, pe ambasadorul Japoniei în România, Hiroshi Ueda, prilej cu care șeful Executivului a transmis din nou condoleanțe pentru decesul tragic al fostului prim-ministru nipon Shinzo Abe, familiei, prim-ministrului Fumio Kishida și întregului popor japonez, se arată în comunicatul oficial.

Ambasadorul Ueda a mulțumit pentru căldura manifestată de către români, compasiunea și prezența în număr mare atât a personalităților, cât și a multor altor cetățeni români la reședința sa, pentru a-i aduce un ultim omagiu fostului premier japonez Shinzo Abe.

În cadrul dialogului, au fost abordate temele fundamentale ale relațiilor bilaterale.

Partea japoneză a subliniat importanța actualizării viitorului cadru de Parteneriat Strategic româno-nipon, în contextul invaziei ruse în Ucraina și având în vedere interesul direct al Japoniei pentru situația din regiune, al implicării sale în susținerea ajutorului umanitar pentru Ucraina și statele vecine, cu precădere România și Polonia.

Ambasadorul Hiroshi Ueda a menționat că Japonia este profund implicată în evoluțiile actuale de securitate și urmărește cu atenție evoluția războiului Rusiei în Ucraina, fiind interesată de consolidarea relațiilor între statele euro-atlantice.

În privința proiectelor bilaterale, au fost trecute în revistă obiective precum construcția podului de la Brăila peste Dunăre – care va fi finalizat până la sfârșitul anului – sau Magistrala de Metrou M6 Gara de Nord-Otopeni – care va fi începută cât de curând, cu management japonez. O altă temă de interes comun este legată de proiectul SMR-urilor dezvoltate în România de compania americană NuScale, ale căror reactoare de mici dimensiuni reprezintă o soluție eficientă și sigură.

Continue Reading

Facebook

NATO43 mins ago

Șeful Pentagonului anunță, în vizita sa în Letonia, că vor fi mai multe forțe americane în statele NATO ale Flancului Estic

NATO2 hours ago

Jens Stoltenberg: NATO este un vechi partener apropiat al Serbiei

U.E.3 hours ago

UE rămâne neclintită în disputa cu Polonia privind fondurile din PNRR: Trebuie să respecte statul de drept pentru a putea primi acești bani

INTERNAȚIONAL3 hours ago

ONU: După semnarea acordului internațional de la Istanbul, primele exporturi de grâu din Ucraina sunt așteptate săptămâna viitoare

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Sancțiuni europene împotriva Rusiei: Embargoul UE asupra cărbunelui rusesc a intrat oficial în vigoare

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

U.E.20 hours ago

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

ROMÂNIA20 hours ago

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

ROMÂNIA21 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

U.E.23 hours ago

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

ROMÂNIA21 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL7 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending