Connect with us

ROMÂNIA

Marcel Boloș: Proiecte de regenerare urbană în valoare de 500 milioane de euro, prin programele regionale aferente perioadei 2021 – 2027

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, anunță că autoritățile locale vor avea la dispoziție 500 milioane de euro pentru proiecte de regenerare urbană prin programele regionale aferente perioadei 2021 – 2027, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Ordonanța de urgență privind stabilirea unor măsuri pentru finanțarea unor proiecte de regenerare urbană, adoptată în ședința de Guvern din 28 decembrie, asigură o abordare unitară a conceputului de regenerare urbană și stimulează pregătirea unui portofoliu de proiecte mature care să răspundă cerințelor impuse de domeniul regenerării urbane finanțate din cele 8 programe regionale

Actul normativ stabilește cadrul general de finanțare din fonduri externe nerambursabile prin programele regionale, precum și etapele premergătoare depunerii de proiecte mature prin integrarea zonelor de regenerare urbană în planurile urbanistice și de amenajare. 

Bugetul destinat regenerării urbane prin programele regionale aferente perioadei 2021 – 2027 este de aproximativ 500 de milioane de euro, iar cadrul legal adoptat permite autorităților locale să dezvolte proiecte care să asigure condiții mai bune de locuit, spații urbane funcționale și moderne, mobilitate urbană, asigurând totodată punerea în valoare și protejarea elementelor de patrimoniu. Majoritatea zonelor urbane din România se confruntă cu probleme generate de transformările economice și sociale din ultimele decenii, iar proiectele de regenerare urbană finanțate prin programele regionale vor permite atât reabilitarea zonelor de tip ”centru istoric”, cât și amenajarea spațiilor verzi sau ale celor din zonele de locuit, reducerea poluării, dar și susținerea activităților economice și crearea de locuri de muncă în comunitățile respective. Din aceste motive, sunt poate proiectele cele mai așteptate de autoritățile locale și de locuitori deopotrivă”, a declarat ministrul Marcel Boloș.

Conform actului normativ, prin proiectele de regenerare urbană se urmărește:

  • Îmbunătățirea calității serviciilor de administrare a domeniului public și privat;
  • Renovarea, consolidarea sau reabilitarea clădirilor și terenurilor publice, inclusiv reconversia funcțională a acestora, cu o atenție specială asupra reducerii riscului seismic, ameliorării performanțelor energetice, a instalațiilor și infrastructurii asociate, inclusiv prin promovarea de soluții tehnice inovative;
  • Conservarea, punerea în valoare și dezvoltarea moștenirii culturale și istorice;
  • Reconsiderarea mobilității urbane, îmbunătățirea accesibilității și a legăturilor cu zonele înconjurătoare;
  • Construirea de locuințe sociale.

Activitățile care privesc regenerarea urbană sunt finanțabile din fonduri externe nerambursabile în cadrul politicii de coeziune din Fondul European de Dezvoltare Regională și sunt considerate investiții în tranziția verde.

Pentru proiectele de regenerare urbană beneficiarii eligibili sunt:

  • unitățile și subunitățile administrativ-teritoriale urbane;
  • asociațiile de dezvoltare intercomunitară care au în componență cel puțin o unitate administrativ-teritorială urbană;
  • zonele metropolitane;
  • parteneriate între unitățile administrativ-teritoriale.

Ordonanța de urgență adoptată de Guvern stabilește principiile care se aplică în elaborarea și implementarea proiectelor de regenerare urbană, zonele care necesită implementarea unor operațiuni integrate de regenerare urbană și categoriile de activități ce pot fi incluse în proiectele de regenerare urbană, în funcție de nevoile identificate și specificitatea zonei.

În proiectele de regenerare urbană sunt incluse măsuri complementare de mediu, guvernanță locală, expropriere pentru cauză de utilitate publică, operațiuni funciare, economice, sociale, culturale, educaționale finanțate de la bugetul de stat sau local sau prin alte programe europene, cu menționarea surselor de finanțare, precum și prezentarea caracterului integrat, a succesiunii și coerenței implementării acestora. Măsurile complementare susțin eliminarea decalajelor economice, sociale și creșterea atractivității teritoriale și vor urmării implicarea populației și a mediului privat, ca măsură proactivă pentru asigurarea inițierii şi implementării proiectelor sociale și de susținere a mediului privat, precum și dezvoltarea de mecanisme parteneriale între administraţia publică și mediul privat şi asociativ.

Conform actului normativ, sunt incluse în categoria zonelor în care pot fi implementate proiecte de regenerare urbană zonele centrale, cele istorice, zonele construite protejate și cele de protecție a monumentelor, ansamblurile de locuit, zona autogărilor, stațiilor, haltelor și punctelor de oprire feroviare și cele adiacente infrastructurii feroviare sau porturilor, falezele, malurile și insule ale râurilor, fluviului și lacurilor, zone locuite de comunități defavorizate, inclusiv așezări informale, siturile industriale dezafectate, situri cu infrastructuri majore dezafectate, zonele de agrement și turism, piețele destinate comerțului cu produse și servicii.

Proiectele de regenerare urbană trebuie să includă, în funcție de specificul zonei în care sunt derulate, activități care vizează modernizarea și reconfigurarea sistemului de transport, a rețelelor stradale, implementarea de sisteme destinate managementului inteligent al traficului rutier urban,  promovarea infrastructurii verzi în zonele de regenerare urbană, realizarea de structuri de acces pietonal în zonele cu mai multe moduri de transport, modernizarea spațiilor de parcare, lucrări de construire, reconstruire, consolidare, extindere, reabilitare, schimbare de destinație a clădirilor, renovarea clădirilor și a clădirilor de patrimoniu în vederea punerii lor în valoare, modernizarea, extinderea și reabilitarea imobilelor publice, amenajarea spațiilor publice destinate interacțiunilor sociale, revitalizarea spațiului public, extinderea și întreținerea de amenajări peisagistice și spații verzi, modernizarea sistemelor existente de iluminat public etc.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

MAREA BRITANIE

Miniștrii de externe român și britanic vor semna, la Londra, Declarația Comună de actualizare a Parteneriatului Strategic România – Marea Britanie

Published

on

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu efectuează miercuri și joi o vizită oficială în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, la invitația omologului său, secretarul de stat pentru afaceri externe, Commonwealth și dezvoltare al Regatului Unit, James Cleverly, ocazie cu care România și Marea Britanie își vor actualiza Parteneriatul Strategic, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În marja vizitei, șefii diplomațiilor română și britanică vor semna Declarația Comună actualizată a Parteneriatului Strategic dintre România și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și vor deschide prima ediție a Forumului Bilateral România – Regatul Unit. Declarația Comună actualizată a Parteneriatului Strategic româno – britanic aduce la zi prioritățile comune în planul cooperării bilaterale, consolidând, în același timp, caracterul strategic al relațiilor.

Programul vizitei include consultări politice cu secretarul de stat pentru afaceri externe, Commonwealth și dezvoltare al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, James Cleverly, precum și o întrevedere cu secretarul de stat pentru apărare al Regatului Unit, Ben Wallace. 

Consultările ministrului Bogdan Aurescu cu omologul său vor oferi prilejul abordării celor mai importante elemente de actualitate ale relațiilor de parteneriat strategic dintre România și Regatul Unit, precum și a evoluțiilor relevante de pe scena internațională, cu accent pe războiul din Ucraina, situația din Republica Moldova, relațiile dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit și cooperarea în cadrul NATO.

De asemenea, șeful diplomației române va deschide, alături de secretarul de stat pentru afaceri externe, Commonwealth și dezvoltare al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, prima ediție a Forumului Bilateral România – Regatul Unit, care reunește reprezentanți guvernamentali, parlamentari, ai cercurilor academice, ai mediilor de afaceri și ai mediului neguvernamental, cu scopul identificării de noi oportunități de aprofundare și diversificare a cooperării dintre cele două țări.

În cadrul vizitei, ministrul afacerilor externe va avea și o întâlnire cu reprezentanții comunității românești din Regatul Unit. Întrevederea vizează evidențierea sprijinului autorităților române pentru această comunitate, realizarea unui schimb de opinii cu privire la obiectivele și preocupările românilor din Regatul Unit și identificarea unor eventuale modalități de sprijin suplimentare, precum și analizarea căilor prin care aceștia pot contribui în continuare la dezvoltarea relațiilor dintre România și Regatul Unit, având în vedere gradul înalt de integrare în societatea și economia Regatului Unit.

România și Marea Britanie se aflau în faza de negociere a unui nou document privind Parteneriatul Strategic bilateral, care datează din 2003 și care a fost reînnoit în anul 2011, încă din anul 2020. România și Marea Britanie au convenit ridicarea nivelului de cooperare bilaterală la cel de parteneriat strategic, în iunie 2003, prin adoptarea unui document intitulat „Marea Britanie şi România în Europa: Parteneriat Strategic”. În iunie 2011 a fost convenită ”Declaraţia Comună privind relansarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Marea Britanie”, care prevede angajamentul celor două state de a coopera mai strâns în multiple domenii. Cea mai recentă evoluție în privința Parteneriatului Strategic dintre România și Regatul Unit a fost înregistrată în luna martie a anului 2019, când miniștrii apărării din Marea Britanie și din România au semnat, la Londra, un Memorandum de înțelegere privind cooperarea româno-britanică în domeniul apărării, un document prin care cele două țări au semnalat ”un angajament comun față de securitatea Mării Negre”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Klaus Iohannis, primit de vicepreședintele și premierul Emiratelor Arabe Unite. Șeful statului a invitat companiile din Dubai la Forumul de Afaceri al celor Trei Mări

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a avut marți în cadrul vizitei oficiale pe care o efectuează în Emiratele Arabe Unite, convorbiri cu Alteța Sa Șeicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum, vicepreședinte și prim-ministrul Emiratelor Arabe Unite, conducătorul Emiratului Dubai.

Șeful statului a reconfirmat și cu această ocazie importanța și nivelul foarte bun al relațiilor bilaterale cu Emiratele Arabe Unite, evidențiind soliditatea dialogului politic și intensificarea recentă a cooperării economice și sectoriale. În acest sens, președintele Klaus Iohannis a subliniat obiectivul consolidării acestei tendințe pozitive a relațiilor bilaterale în numeroase sectoare de interes strategic pentru ambele țări, susținută și prin documentele semnate cu ocazia vizitei.

Cei doi înalți demnitari au trecut în revistă domeniile de interes prioritar pentru cele două țări, respectiv energie, inclusiv sursele regenerabile, educație, agricultură, infrastructură de transport, conectivitate digitală, protecție civilă și securitate cibernetică.

Klaus Iohannis a prezentat Inițiativa celor Trei Mări și a menționat că va găzdui, în acest an, la București, Summitul acestei Inițiative, invitând companiile din Dubai la Forumul de Afaceri care va fi organizat cu această ocazie. Aceeași temă a fost abordată de șeful statului și luni la întâlnirea cu Alteța Sa Șeicul Mohamed bin Zayed Al-Nahyan, președintele Emiratelor Arabe Unite.

Implicarea investitorilor din economiile puternice și emergente ale lumii în proiectele Inițiativei celor Trei Mări s-a numărat printre obiectivele lui Klaus Iohannis și cu prilejul vizitelor de la începutul lunii martie în Japonia și în Singapore.

Vicepreședintele și prim-ministrul Emiratelor Arabe Unite a exprimat apreciere față de relațiile foarte bune dintre cele două țări, din perspectiva dialogului politico-diplomatic și sectorial, precum și a contactelor mediului de afaceri și interumane.

De asemenea, înaltul oficial emiratez a arătat interesul de a contribui la consolidarea acestora.

Președintele Klaus Iohannis l-a felicitat pe vicepreședintele și Prim-ministrul Emiratelor Arabe Unite pentru inițiativa de a organiza COP28, conferința ONU pe tema schimbărilor climatice, și pentru interesul arătat cu privire la problemele legate de sustenabilitate.

În acest context, Alteța Sa Mohammed bin Rashid Al Maktoum și-a exprimat aprecierea privind bioversitatea și, respectiv, rezervele de apă ale țării noastre.

Cei doi înalți oficiali au convenit că România și Emiratele Arabe Unite vor coopera în domeniile dezvoltării durabile și educației pentru mediu.

Citiți și România și Emiratele Arabe Unite au semnat ”șase noi documente bilaterale” care ”deschid noi căi de cooperare în domeniul energiei, educației, securității cibernetice și urgențelor civile”

Președintele Klaus Iohannis efectuează în perioada 18-21 martie o vizită în Emiratele Arabe Unite în vederea dezvoltării relațiilor țării noastre cu statele din regiunea Golfului.

Din delegația oficială care îl însoțește pe președintele Iohannis fac parte ministrul Energiei, Virgil Popescu, ministrul Educației, Ligia Deca, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, secretarul de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Raed Arafat, Directorul general Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, Președintele Directoratului Hidroelectrica, Bogdan Badea, și directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică, Dan Cîmpean.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministerul Justiției lansează procedura de selecție a candidaților pentru funcția de procuror european delegat în România. Persoanele interesate îşi pot depune candidatura până la data de 3 aprilie inclusiv

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Ministerul Justiției a anunțat marți lansarea procedurii de selecție a candidaților  pentru funcţia de procuror european delegat în România, informează Agerpres.

Potrivit anunțului, trebuie îndeplinite următoarele condiții cumulative pentru a fi desemnată candidat pentru funcția de procuror european delegat în România: este cetăţean român, cu domiciliul în România; este procuror cu minimum 12 ani vechime în funcţia de procuror şi deţine grad profesional cel puţin de parchet de pe lângă tribunal, condiţii care trebuie îndeplinite până la momentul depunerii dosarului de înscriere şi dovedite cu adeverinţe; are experienţă practică relevantă în sistemul judiciar românesc, îndeosebi în domeniul urmăririi penale a infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene ori a infracţiunilor în domeniul fiscal sau vamal; cunoaşte în mod satisfăcător limba engleză, limba de lucru pentru activităţile operaţionale şi administrative ale EPPO.

Candidatura poate fi depusă în format electronic la adresa de e-mail eselectie.ped@just.ro  până la data de 3 aprilie 2023 inclusiv.

Procedura de selecţie se va desfăşura după următorul calendar orientativ:

  • verificarea, de către Comisia de selecţie, a îndeplinirii de către candidaţii înscrişi a condiţiilor de participare la interviu – 5 aprilie;
  •  afişarea listei candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la interviu – 7 aprilie;
  • interviul în faţa Comisiei de selecţie – 10 aprilie, ora 10,00 şi 11 aprilie, ora 16,00;
  • afişarea rezultatelor selecţiei – 12 aprilie, ora 16,00;
  • transmiterea listei candidaţilor pentru funcţia de procuror european delegat procurorului-şef european – 12 aprilie.

Interviul se va desfăşura la sediul Ministerului Justiţiei şi se va transmite în direct, audio-video, pe pagina de internet a MJ. Interviul va avea loc în limba română, însă vor fi adresate şi întrebări în limba engleză, la care candidaţii vor trebui să răspundă în limba engleză.

Ministerul Justiției detaliază că evaluarea candidaţilor se face pe baza aspectelor relevante rezultate din susţinerea interviului, din analiza documentelor depuse de către candidat cu privire la experienţa practică relevantă în sistemul juridic românesc, îndeosebi în domeniul urmăririi penale a infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene ori a infracţiunilor în domeniul fiscal sau vamal, precum şi a altor aspecte verificabile rezultate din activitatea sa profesională. La finalizarea interviurilor, Comisia va selecta candidaţii pentru ocuparea a 9 posturi de procurori europeni delegaţi în România. Lista candidaturilor va fi comunicată procurorului-şef european.

Data începerii activităţii în calitate de procuror european delegat în România va fi cea stabilită ca urmare a procedurilor specifice în cadrul EPPO.

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE7 mins ago

Miniștrii de externe român și britanic vor semna, la Londra, Declarația Comună de actualizare a Parteneriatului Strategic România – Marea Britanie

G716 hours ago

Premierul Japoniei a vizitat orașul-martir Bucea în cadrul unei vizite ”istorice” în Ucraina pentru a arăta ”respectul său pentru curajul şi perseverenţa poporului care îşi apăra patria”

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Klaus Iohannis, primit de vicepreședintele și premierul Emiratelor Arabe Unite. Șeful statului a invitat companiile din Dubai la Forumul de Afaceri al celor Trei Mări

ROMÂNIA17 hours ago

Ministerul Justiției lansează procedura de selecție a candidaților pentru funcția de procuror european delegat în România. Persoanele interesate îşi pot depune candidatura până la data de 3 aprilie inclusiv

NATO18 hours ago

MApN: Un contingent de militari din Luxemburg a fost integrat în grupul de luptă al NATO din România

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Ajutor de stat: Comisia Europeană aprobă o schemă românească de 103 milioane de euro destinată dezvoltării instalațiilor de stocare a energiei electrice

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

Comisia Europeană plătește Ucrainei a doua tranșă de 1,5 miliarde de euro din asistența macrofinanciară pentru 2023 astfel încât Kievul să mențină în funcțiune serviciile esențiale

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

Comisia Europeană sprijină în acest an 14 proiecte de reformă în România în vederea consolidării rezilienței și competitivității

U.E.20 hours ago

Șeful diplomației UE: Pregătim o misiune civilă în R. Moldova pentru a consolida capacitatea țării împotriva amenințărilor hibride

ROMÂNIA21 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Traficul de persoane este un flagel global față de care Guvernul are toleranță zero. România susţine activ măsurile propuse de UE pentru combaterea acestui fenomen

NATO5 days ago

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

POLITICĂ6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

MAREA BRITANIE6 days ago

R. Moldova va primi un nou sprijin de 10 milioane de lire sterline pentru modernizare din partea Regatului Unit

ROMÂNIA6 days ago

”România, stat-far al Francofoniei”. Klaus Iohannis: Ne propunem să transformăm România într-un centru regional de formare în limba franceză a diplomaților și funcționarilor publici din țările francofone

Eugen Tomac6 days ago

Eugen Tomac a cerut Comisiei Europene să vină cu un plan concret pentru a sprijini R. Moldova în fața încercărilor de destabilizare din partea Rusiei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Rareș Bogdan le cere liderilor UE ”să decidă plata unor compensații” pentru fermierii români care ”au pierdut enorm după declanșarea invaziei ruse în Ucraina”

INTERNAȚIONAL1 week ago

AUKUS: De pe coasta Pacificului, liderii SUA, Regatului Unit și Australiei au lansat programul submarinelor cu propulsie nucleară pentru a garanta securitatea globală

U.E.2 weeks ago

Israelul vrea să accelereze ”livrările de gaz către Europa prin Italia”, anunță Benjamin Netanyahu după discuții cu Giorgia Meloni

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi prezintă contribuția comisiei pe care o prezidează în PE la măsurile adoptate de UE în domeniul energetic în contextul războiului rus din Ucraina: Lumea, așa cum o știam, s-a schimbat

Team2Share

Trending