ROMÂNIA
Marcel Boloș, vești bune de la Bruxelles: Aprobarea Acordului de Parteneriat 2021-2027 intră în linie dreaptă pentru investiții europene de 30,45 mld. de euro
Published
2 months agoon

Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Marcel Boloș, a anunțat, joi seara, o serie de rezultate pozitive pentru România, în urma vizitei sale de lucru la Bruxelles, în timpul căreia a discutat cu reprezentanți ai Comisiei Europene, printre care comisarii europeni Elisa Ferreira și Nicolas Schmit.
„Aduc din nou mulțumiri domnilor Comisari Elisa Ferreira și Nicolas Schmit pentru discuțiile constructive pe care le-am avut împreună cu echipele noastre! Dialogul transparent și deschiderea arătată pentru România înseamnă că problemele ridicate de către noi își găsesc soluții”, a afirmat ministrul.
Potrivit unei postări pe Facebook, Marcel Boloș a primit asigurări de la Comisia Europeană privind aprobarea „în cel mai scurt timp” a Acordului de Parteneriat aferent perioadei de programare 2021-2027, trimis de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) în data de 14 aprilie 2022. Acordul de Parteneriat presupune investiții din fonduri europene de 30,45 miliarde de euro în actuala perioadă de programare.
„România are nevoie de aprobarea rapidă a CE pentru a recupera întârzierile acumulate! Avem la dispoziție 30,45 mld euro din Politica de Coeziune, care se adaugă fondurilor aferente PNRR, pe care trebuie să îi investim eficient”, a declarat ministrul Marcel Boloș, după discuțiile cu comisarul european pentru politica regională, Elisa Ferreira.
În context, acesta a mai menționat că a analizat cu reprezentanții DGREGIO implementarea Programelor Operaționale (PO), propunând măsuri pentru creșterea absorbției în actuala perioadă de programare.
Documentul transmis pe 14 aprilie Comisiei stabilește viitoarele linii strategice de finanțare și complementaritatea dintre fondurile și programele specifice Politicii de Coeziune în perioada de programare 2021-2027, precum și posibilitățile de finanțare a nevoilor de dezvoltare din alte surse financiare.
Astfel, în perioada următoare România va putea transmite progresiv Comisiei Europene și programele operaționale, în funcție de încheierea negocierilor informale cu Comisia pentru fiecare în parte. Valoarea totală a finanțării politicii de coeziune și politicii de pescuit pentru 2021-2027 se ridică la 31,5 miliarde euro.
De asemenea, Marcel Boloș a anunțat aprobarea de către Comisie a cadrului legal propus de MIPE pentru ajustarea prețurilor din contractele aferente proiectelor finanțate pe fonduri europene, care reprezintă „o injecție de minim 700 milioane de euro de care economia românească are nevoie pentru deblocarea șantierelor de construcții.
Potrivit ministrului, peste 7.000 de proiecte beneficiază de mecanismele stabilite prin OUG 64/2022, prin care sunt decontate din fonduri europene valorile rezultate din creșterea prețurilor.
„Estimăm ca măsura Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene să aibă un impact între 0,7-1,2 mld. euro care sprijină deblocarea proiectelor și, până la urmă, a economiei”, a precizat Marcel Boloș.
Mai departe, demnitarul a împărtășit și alte vești bune, materializate „în urma acestor întâlniri productive în care Comisia Europeană și-a arătat sprijinul față de România”.
Prima dintre ele se referă la aprobarea schemei de finanțare în valoare de 300 milioane de euro pentru granturi de capital de lucru în sectorul alimentar, pentru care echipa responsabilă de PO Competivitate derulează „toate diligențele necesare” pentru a o pune la dispoziția beneficiarilor.
În al doilea rând, a fost agreată și posibilitatea utilizării fondurilor aferente REACT-EU din cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare (POIM), cu referire la acordarea de sprijin pentru IMM-uri în domeniul investițiilor în eficiența energetică, cu scopul reducerii cheltuielilor cu utilitățile.
În cele din urmă, după discuțiile cu comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, care au vizat sprijiirea grupurilor vulnerabile în contextul crizelor legate de inflația crescută și creșterea prețurilor la utilități, Marcel Boloș a anunțat că „Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială (POIDS) 2021-2027 a primit răspuns pozitiv”.
„S-a convenit asupra alocării suplimentare în procesul de programare a sumei de 250 de milioane de euro în cadrul Priorității 9 aferente Programului Operațional Incluziune și Demnitate Socială (POIDS) pentru sprijinirea persoanelor defavorizate. De asemenea s-a agreat decontarea parțială a voucherelor sociale din fonduri europene pentru pensionari, persoanele cu dizabilități, familiile monoparentale și familiile cu doi copii în întreținere care au venituri nete lunare sub 600 lei, beneficiarii de ajutor social, persoanele fără adăpost, în cadrul programului „Sprijin pentru România”, prin intermediul POIDS 2021-2027”, a precizat ministrul investițiilor și proiectelor europene.
Potrivit acestuia, în următoarea perioadă, echipele de la nivelul Comisiei Europene și MIPE vor colabora pentru definitivarea POIDS, precum și în vederea transmiterii oficiale a acestuia până la sfârșitul lunii mai.
În timpul vizitei de lucru la Bruxelles, Marcel Boloș a mai discutat aspecte tehnice pe tema Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu reprezentanții Comisiei, printre care s-au numărat Céline Gauer, șefa Grupului operativ pentru Redresare și Reziliență, și Declan Costello, director general adjunct în cadrul DG ECFIN – Directoratul General Afaceri Economice și Financiare.
Mai precis, discuțiile s-au axat pe mecanismul și calendarul pentru validarea de către MIPE și Comisia Europeană a apelurilor de proiecte competitive din PNRR care urmează să fie lansate în acest an. Din perspectiva investițiilor aprobate, cele 69 de apeluri de proiecte competitive din PNRR au o valoare totală de 13,462 miliarde euro, din care 57 au termen de lansare în acest an, mai exact până la finele lunii iunie.
De asemenea, ministrul investițiilor și proiectelor europene a discutat cu reprezentanții Comisiei despre calendarul și particularitățile transmiterii în perioada următoare a primei cereri de plată din PNRR, în valoare de 2,944 miliarde euro, din care 2,037 miliarde euro reprezintă sprijin nerambursabil (granturi) și 0,907 miliarde euro sprijin sub formă de împrumut. Marcel Boloș a dorit, astfel, să se asigure că nu vor exista „blocaje” în acest proces.
România poate beneficia de aproape 80 de miliarde de euro până la finalul acestui deceniu, care sunt distribuite astfel 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).
Din cele 29,1 miliarde de euro pe care le are la dispoziție prin PNRR, România a primit deja 3,7 miliarde, adică 1,8 miliarde de euro sub formă de granturi, în luna decembrie, și 1,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, în luna ianuarie.
Până la finele lunii mai, Guvernul trebuie să transmită Comisiei Europene prima cerere de plată din PNRR, în valoare de aproximativ 3 miliarde de € din care 2,037 miliarde de euro granturi. A doua cerere de plată, programată pentru luna octombrie a acestui an, este în valoare de peste 3 miliarde de euro, din care 2,147 miliarde de euro granturi.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
-
Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă l-au asigurat pe șeful diplomației sârbe de susținerea politică și tehnică a României pentru integrarea europeană a Serbiei
-
SUA: Prin implementarea tehnologiei reactoarelor modulare mici, România este un partener exemplar în scopul comun pentru securitate transatlantică
-
Klaus Iohannis a discutat cu Věra Jourová despre finalizarea „cât mai curând” a MCV și despre continuarea monitorizării „exclusiv” prin mecanismul UE privind statul de drept
-
Maia Sandu, primul lider primit la Kiev de Zelenski după ce Ucraina și R. Moldova au devenit state candidate: Vom colabora pe calea de aderare la UE
-
Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia
-
Liderii G7 au adoptat o declarație comună prin care asigură Ucraina că va fi în continuare sprijinită financiar și militar, amenințând Rusia cu sancțiuni
ROMÂNIA
Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă l-au asigurat pe șeful diplomației sârbe de susținerea politică și tehnică a României pentru integrarea europeană a Serbiei
Published
1 hour agoon
June 27, 2022
Președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă l-au asigurat pe șeful diplomației sârbe, Nikola Selaković, de susținerea politică și tehnică a României pentru integrarea europeană a Serbiei, informează Administrația Prezidențială și Guvernul României.
Ministrul afacerilor externe al Republicii Serbia, Nikola Selaković, aflat în vizită oficială luni, 27 iunie, la București, a avut întrevederi cu premierul Nicolae Ciucă, la Palatul Victoria, și cu președintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.
Temele abordate în cadrul discuțiilor au vizat perspectivele de aprofundare a cooperării bilaterale sectoriale, prin dezvoltarea unor proiecte de conectivitate de interes comun pentru ambele state (în particular, transport și energie), aspecte privind comunitatea românească din Serbia, evaluarea situației de securitate regională și modalitățile de sprijinire a parcursului european al Republicii Serbia.
În cadrul discuțiilor, președintele și premierul au salutat decizia la nivel înalt a autorităților sârbe de soluționare a aspectelor legate de complexul “Luceafărul” din localitatea Vârșeț și cedarea fără condiții a dreptului de proprietate asupra clădirilor în favoarea statului român. Premierul Ciucă a subliniat că acest demers confirmă angajamentul pentru avansarea relației bilaterale și poate amplifica perspectiva revigorării dialogului politic și sectorial.
Totodată, Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă au salutat semnarea, la 23 iunie, la Timișoara, a Acordului guvernamental privind stabilirea conexiunii autostrăzii Timișoara-Moravița, cu drumul de mare viteză Belgrad-Vatin. În acest sens, șeful Guverului a remarcat importanța strategică a promovării unei piețe energetice regionale integrate, inclusiv ca măsură de sprijin pentru realizarea tranziției ecologice în Europa. În context, aceasta a mai afirmat interesul pentru dezvoltarea interconectorului de gaz România-Serbia.
În ceea ce privește sprijinirea parcursului european al Republicii Serbia, președintele și premierul au reafirmat angajamentul României pentru susținerea avansării procesului de aderare a Serbiei la UE, inclusiv în contextul recentei reuniuni la nivel înalt UE-Balcanii de Vest care s-a desfășurat la Bruxelles, în data de 23 iunie 2022. Totodată, Nicolae Ciucă a evidențiat abordarea principială din partea României în favoarea unui proces echilibrat, care să cuprindă și dimensiunea estică și procesul de extindere în curs cu Balcanii de Vest, bazat pe meritele proprii și progresul în îndeplinirea criteriilor aferente extinderii Uniunii. În plus, șeful statului a exprimat deschiderea României pentru acordarea de expertiză tehnică autorităților sârbe.
În ceea ce privește actualul context de securitate european, marcat de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, discuțiile au reliefat și interesul comun pentru asigurarea stabilității regionale și avansarea statelor din Balcanii de Vest în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
ROMÂNIA
SUA: Prin implementarea tehnologiei reactoarelor modulare mici, România este un partener exemplar în scopul comun pentru securitate transatlantică
Published
2 hours agoon
June 27, 2022
România este un partener exemplar în scopul nostru comun pentru pace și securitate transatlantică, precum și în eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice, a transmis luni Departamentul de Stat al SUA pe fondul anunțului președintelui Joe Biden la summitul G7 privind lansarea Parteneriatului pentru infrastructura globală și investiții (PGII), care prevede și finanțarea studiului de inginerie și proiectare pentru implementarea tehnologiei reactoarelor modulare de mici dimensiuni în România.
“Statele Unite alocă 14 milioane de dolari pentru un studiu de inginerie și proiectare de tip FEED (Front-End Engineering and Design), care va constitui baza pentru implementarea unei centrale electrice cu reactor modular mic (SMR) în România. Această acțiune reprezintă următorul pas în îndeplinirea promisiunii făcute de trimisul prezidențial special pentru climă, John Kerry, și de președintele României, Klaus Iohannis, la Conferința ONU privind schimbările climatice din 2021 de la Glasgow (COP26), unde și-au anunțat intenția de a desfășura un SMR în România în parteneriat cu firma americană NuScale”, a precizat Departamentul de Stat într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Sursa citată precizează că acest studiu va costa în total 28 de milioane de dolari și va include contribuții din partea SN Nuclearelectrica România și NuScale. Studiul va furniza României date cheie specifice pentru fiecare amplasament – costuri, construcție, calendar și detalii privind licențele – necesare pentru desfășurarea unei centrale nucleare NuScale VOYGRTM-6 SMR.
“Energia nucleară, inclusiv reactoarele modulare de mici dimensiuni, reprezintă un instrument esențial în lupta împotriva schimbărilor climatice, putând, de asemenea, să sporească securitatea energetică și să stimuleze prosperitatea economică. Acesta este un pas înainte puternic în sprijinul dorinței României de a desfășura energie nucleară inovatoare, sigură și cu emisii zero, în parteneriat cu Statele Unite”, a declarat John Kerry, trimisul special pentru climă al președintelui SUA, citat în comunicat.
Director Agenției SUA pentru Comerț și Dezvoltare, a declarat că partenerii din România și din întreaga Europă de Est au nevoie de extinderea eforturilor existente de pregătire a proiectelor pentru a răspunde nevoilor de securitate energetică pe termen mai lung ale regiunii.
“România este un partener exemplar în scopul nostru comun al păcii și securității transatlantice, precum și în eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice. Prin angajamentul său de a implementa tehnologia americană a reactoarelor modulare mici, România nu numai că își consolidează relația solidă cu Statele Unite prin cooperarea în domeniul nuclear civil, dar oferă și un exemplu de urmat pentru alții în ceea ce privește capacitățile tehnologiilor energetice curate și ale reactoarelor nucleare avansate pentru a facilita tranziția noastră de la combustibilii fosili“, a declarat și adjunctul adjunctului secretarului de stat pentru afaceri europene și eurasiatice, Robin Dunnigan.
Într-un semnal clar și al angajamentului României în această direcție, președintele Klaus Iohannis și emisarul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au anunțat la summitul liderilor mondiali de la COP26 planurile de a construi în România, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, o centrală cu reactor modular de mici dimensiuni (SMR), “prima de acest fel”, aducând cea mai recentă tehnologie nucleară civilă într-o parte importantă a Europei.
România va deveni astfel prima țară din lume în care va fi implementată tehnologia americană a reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni. Prin această intenție, România va include Reactoare Modulare Mici (SMR) în sistemul național de producere a energiei până în anul 2028, ceea ce va consolida parteneriatul cu SUA în domeniul nuclear civil. Acordul a fost salutat de John Kerry, care a calificat acest pas drept unul “vizionar” și “de pionierat” din partea României. La o zi distanță, la 4 noiembrie 2021, companiile Nuclearelectrica și NuScale Power au semnat, la Glasgow, acordul prin care SUA vor construi în România primul reactor nuclear modular de mici dimensiuni.
Acordul din noiembrie 2021 între Washington și București a venit să dezvolte un nou domeniu al cooperării în cadrul Parteneriatului Strategic bilateral – cel al energiei nucleare civile. Această cooperare a devenit posibilă după ce președinții Statelor Unite și României au adoptat, în august 2019, la Casa Albă, o declarație comună prin care au încurajat “puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”.
ROMÂNIA
Klaus Iohannis a discutat cu Věra Jourová despre finalizarea „cât mai curând” a MCV și despre continuarea monitorizării „exclusiv” prin mecanismul UE privind statul de drept
Published
2 hours agoon
June 27, 2022
Președintele României, Klaus Iohannis, a primit-o luni, 27 iunie 2022, la Palatul Cotroceni, pe Věra Jourová, Vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență. Cu acest prilej, cei doi demnitari au discutat despre finalizarea „cât mai curând” a MCV și despre continuarea monitorizării „exclusiv” prin mecanismul UE privind statul de drept, se arată într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.
Potrivit sursei citate, președintele Klaus Iohannis a transmis aprecierea față de deschiderea Vicepreședintei Comisiei Europene pentru un dialog constructiv cu autoritățile române, precum și pentru cooperarea foarte bună în domeniile aferente portofoliului gestionat de oficialul european.
Șeful statului a reiterat, cu acest prilej, atașamentul profund pro-european al țării noastre și implicarea activă în procesul de aprofundare a Uniunii Europene, pe baza valorilor și principiilor comune, subliniind angajamentul politic pentru consolidarea statului de drept, reformele în domeniul justiției și lupta împotriva corupției.
Evocând evoluțiile pozitive deja înregistrate, președintele Klaus Iohannis a exprimat încrederea că eforturile și rezultatele obținute de România în domeniul reformei justiției și luptei împotriva corupției vor fi reflectate pozitiv în cadrul raportului aferent mecanismului european privind statul de drept pentru anul 2022.
Totodată, președintele României a reiterat obiectivul țării noastre referitor la finalizarea, cât mai curând posibil, a Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), pe baza evoluțiilor pozitive înregistrate de România, iar monitorizarea să continue exclusiv prin mecanismul Uniunii Europene privind statul de drept, aplicabil tuturor statelor membre.
Președintele Klaus Iohannis s-a mai referit la deciziile recente ale Consiliului European de acordare a statutului de candidat Ucrainei și Republicii Moldova și perspectivei europene pentru Georgia, accentuând necesitatea unui sprijin și a unui ghidaj corespunzător din partea Comisiei Europene pentru aceste state, în vederea îndeplinirii etapelor următoare.
De asemenea, președintele s-a referit și la situația de securitate din regiune, pe fondul agresiunii ruse împotriva Ucrainei, prezentând măsurile de sprijin ale României atât pentru Ucraina, cât și pentru refugiații ucraineni.
Discuțiile celor doi s-au concentrat asupra măsurilor menite să răspundă recomandărilor sub Mecanismul de Cooperare și de Verificare (MCV), a implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, dar și asupra situației din Ucraina și sprijinului multidimensional acordat de România.
Părțile au salutat progresul în implementarea recomandărilor Comisiei Europene sub MCV, recunoscând existența unui moment bun pentru avansarea reformelor.
În context, premierul Ciucă a exprimat angajamentul politic pentru asigurarea durabilității reformelor în justiție și garantarea independenței magistraților. A amintit că poziția Guvernului României este clară în ceea ce privește principiul supremației dreptului Uniunii Europene și rămâne angajat pentru respectarea acestuia, în limitele care îi sunt conferite de cadrul constituțional. Și a exprimat speranța că monitorizarea respectării statului de drept în România se va face, în curând, doar prin mecanismul UE privind statul de drept, ca și în celelalte state membre ale Uniunii.
De asemenea, vicepreședinta Jourová a mulțumit pentru angajamentul autorităților și cetățenilor români în gestionarea refugiaților ucraineni și a recunoscut rolul important al României în facilitarea tranzitului cerealelor din Ucraina.

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă l-au asigurat pe șeful diplomației sârbe de susținerea politică și tehnică a României pentru integrarea europeană a Serbiei

SUA: Prin implementarea tehnologiei reactoarelor modulare mici, România este un partener exemplar în scopul comun pentru securitate transatlantică

Klaus Iohannis a discutat cu Věra Jourová despre finalizarea „cât mai curând” a MCV și despre continuarea monitorizării „exclusiv” prin mecanismul UE privind statul de drept

Maia Sandu, primul lider primit la Kiev de Zelenski după ce Ucraina și R. Moldova au devenit state candidate: Vom colabora pe calea de aderare la UE

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, conferință de presă cu omologul sârb: România acordă importanță creării interconectorului de gaz Arad-Mokrin, mai ales în contextul regional actual

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

Liderii G7 au adoptat o declarație comună prin care asigură Ucraina că va fi în continuare sprijinită financiar și militar, amenințând Rusia cu sancțiuni

Jens Stoltenberg: Noul Concept Strategic va defini Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității și va aborda în premieră provocările generate de China

Comisia Europeană pune bazele unui parteneriat strategic între UE și Norvegia în domeniul bateriilor și al materiilor prime critice

Boris Johnson, apel către liderii G7: Trebuie să punem capăt monopolului lui Putin asupra cerealelor, care duce la creșterea prețurilor la nivel mondial

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Daily Mail: “29 de milioane de români şi bulgari s-ar putea muta în Regatul Unit”

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE


Team2Share


Trending
-
REPUBLICA MOLDOVA5 days ago
Volodimir Zelenski și Maia Sandu și-au promis “asistență reciprocă pe calea Ucrainei și R. Moldova către UE”
-
PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago
“Acordați fără întârziere statutul de candidat la UE Ucrainei și Moldovei”, cere Parlamentul European într-o rezoluție adoptată cu majoritate covârșitoare în ajunul summitului UE
-
CONSILIUL EUROPEAN6 days ago
Șeful Consiliului European îi invită pe Macron, Scholz, Draghi, Iohannis și ceilalți lideri UE să “acorde statut de candidat Ucrainei și R. Moldova”
-
CONSILIUL EUROPEAN4 days ago
Klaus Iohannis anunță decizia istorică a Consiliului European: România și celelalte țări UE au acordat R. Moldova și Ucrainei statutul de țări candidate la aderare
-
REPUBLICA MOLDOVA4 days ago
Majestatea Sa Margareta: Sprijinirea R. Moldova în idealul de a adera la UE, o datorie istorică și morală pentru Coroana Română