Europarlamentarul Corina Creţu a anunţat, marţi, că România mai are de cheltuit 25% din totalul de fonduri europene alocate pentru exerciţiul financiar 2014-2020 până în luna decembrie şi că în urma unei întrevederi avute cu Elisa Ferreira, comisar european pentru coeziune şi reforme, a primit asigurări că România nu va pierde bani.

“M-am bucurat să o întâlnesc astăzi pe succesoarea mea în cadrul Comisiei Europene, doamna Elisa Ferreira, comisar european pentru Coeziune şi Reforme. În cadrul întâlnirii am discutat despre măsurile planificate de DG REGIO pentru a ajuta România să absoarbă fondurile europene neutilizate. Reamintesc faptul că România mai are de cheltuit 25% totalul de fonduri europene alocate pentru exerciţiul financiar 2014-2020 până în decembrie anul curent. În acest context, doamna comisar Ferreira m-a asigurat că România nu va pierde bani, în sensul că în această perioadă Comisia împreună cu autorităţile române lucrează la identificarea proiectelor ce nu pot fi terminate până în decembrie, urmând ca acestea să fie fazate şi să primească automat fonduri europene pentru lucrări efectuate şi după 2023, dar din sumele alocate României pentru Bugetul 2021-2027”, a scris Corina Creţu, fost comisar european pentru politică regională în perioada 2014-2019, într-o postare pe Facebook.

Potrivit europarlamentarului, în această categorie vor intra, cel mai probabil, în principal proiecte de modernizare a căilor ferate şi autostrăzilor care înregistrează întârzieri majore în realizare şi implementare.

Corina Creţu a mai arătat că i-a propus comisarului Ferreira să iniţieze discuţii în cadrul Comisiei Europene pentru extinderea termenelor de depunere a proiectelor şi implementarea PNRR-urilor, dat fiind faptul că un număr mare de state membre se află în întârziere cu depunerea cererilor de plată.

“Am fost informată, în acest context, că Planul de Redresare şi Rezilienţă este în curs de renegociere, în primul rând pentru a se acorda o cotă mai mare pentru instrumentul RePowerEU, adică pentru acordarea de ajutoare pentru populaţie pentru a face faţă exploziei preţurilor la energie şi pentru o cotă mai mare acordată investiţiilor în energia regenerabilă. La final am trecut în revistă obiectivele şi priorităţile pe care le-am demarat în perioada în care am ocupat funcţia de Comisar European pentru Politică Regională şi care au fost continuate de Comisarul Ferreira, aşa încât nicio regiune să nu rămână în urmă. Am fost încântată să aflu impresiile pozitive ale doamnei Comisar ca urmare a vizitelor efectuate în România, la Bucureşti, Alba-Iulia şi Petroşani”, a subliniat Corina Creţu.

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, transmite ”rugăciunile sale familiilor, prietenilor victimelor și salvatorilor care lucrează contra cronometru pentru a localiza și salva răniții prinși sub clădirile dărâmate, în urma cutremurului de mare magnitudine care a lovit noaptea trecută Turcia și țările învecinate”.

I send my prayers to the families and friends of the victims and to the rescuers that work against the clock to locate and save the wounded trapped under the collapsed buildings, after the high magnitude earthquake that hit Turkey and nearby countries last night.

— Marcel Ciolacu (@CiolacuMarcel) February 6, 2023

Un seism cu magnitudinea 7,8 a lovit, luni, Turcia şi Siria şi a provocat sute de morţi şi răniţi, au anunţat autorităţile din ambele ţări, transmit agenţiile AFP, DPA şi Reuters, citate de Agerpres.

Cutremurul s-a produs la ora locală 4,17 (1,17 GMT) şi a avut epicentrul în apropierea oraşului turc Gaziantep, nu departe de graniţa cu Siria.

Seismul s-a produs la o adâncime de circa 18 kilometri, a anunţat Serviciul de prospectare geologică al Statelor Unite (USGS).

Un alt seism, cu magnitudinea 6,7, a avut loc în aceeaşi regiune, aproximativ zece minute mai târziu, la ora 4,28 (1,28 GMT), la o adâncime de aproximativ 9 kilometri, a indicat USGS.

În Turcia, cel puţin 76 de persoane au murit, a anunţat Agenţia pentru Protecţie Civilă din Turcia (AFAD).

Alte 440 de persoane au fost rănite, operaţiunile de căutare şi salvare fiind în curs de desfăşurare. Au fost înregistrate cel puţin 42 de replici, a precizat AFAD.

România a răspuns deja apelului de sprijin venit din partea Turciei și va trimite o echipă personal specializat în intervenţii de salvare-căutare din cadrul IGSU, în contextul în care această țară se confruntă cu o situație de urgență după cutremurul de peste 7 grade Richter.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, decizia a fost adoptată după ce premierul Nicolae Ciucă a convocat Comitetul Național pentru Situații de Urgență, la propunerea DSU, în urma consultării cu președintele Klaus Iohannis.

Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în calitatea sa de punct național de contact, a primit din partea Centrului de Coordonare a Răspunsului la Urgență al Comisiei Europene (ERCC), prin intermediul CECIS, solicitarea autorităților din Turcia pentru acordarea de asistență internațională, având în vedere situația de urgență generată de cutremurul de peste 7 grade Richter manifestat noaptea trecută pe teritoriul acestora.

Ca urmare a activării Mecanismului European de Protecție Civilă, Guvernul României a decis trimiterea unei echipe RO-USAR, personal specializat de intervenție în astfel de situații din cadrul IGSU, în Turcia, țara puternic afectată de cutremurul de noaptea trecută.

Sprijinul oferit de statul român a fost acceptat de autoritățile turce, precizând, totodată, că echipele de salvatori ale IGSU, împreună cu echipa medicală SMURD București (parte integrantă a INSARAG), alături de personalul Forțelor Aeriene Române din cadrul MAPN, sunt deja pregătite pentru desfășurarea acestei misiuni de sprijin.

Conform Guvernului, sprijinul se va acorda în baza solicitării de asistență internațională formulată de guvernul Republicii Turcia prin Mecanismul European de Protecție Civilă.

Europarlamentarul Victor Negrescu a intervenit joi, în plenul Parlamentului European, pentru a atrage atenția asupra faptului că dreapta populistă exploatează tema migrației cu scopul de a critica Uniunea Europeană și de a se opune aderării României la spațiul Schengen.

În cadrul dezbaterii parlamentare care a privit viitorul summit european special din 9-10 februarie ce va avea ca subiect principal migrația, eurodeputatul român a subliniat faptul că executivul de dreapta din Austria a prezentat date false cu privire la acest subiect pentru a bloca România, în contextul în care țara noastră a gestionat foarte bine fluxul de refugiați din Ucraina.

“Este posibil ca Uniunea Europeană să se confrunte în curând cu o nouă criză a migrației. Multe state membre întâmpină dificultăți în a combate traficanții și crima organizată. De asemenea, nu am reușit să oferim răspunsul dorit în statele de proveniență și avem state vecine care au transformat migrația într-o afacere. Mai mult, conform rapoartelor Comisiei Europene, sunt prea multe state membre care nu respectă nici măcar ce am stabilit împreună. Interesant este că unii din liderii țărilor care nu respectă prevederile existente, sunt cei care critică Uniunea Europeană în acest sens. De exemplu, cancelarul de dreapta al Austriei, domnul Nehammer, contrazice Comisia Europeană și se opune aderării României la spațiul Schengen în baza unor date false cu privire la migrație și ignoră incapacitatea sa în a gestiona situația. În România, după ce au trecut prin țara noastră peste 2 milioane de refugiați și sute de mii au rămas în țară, nu ne mai plângem atât, ca unii lideri populiști. Acționăm, ajutăm persoanele, sprijinim și statul de proveniență. Investim mult, de asemenea, în protecția frontierelor și în a oferi sprijinul adecvat refugiaților, dar nu putem ignora faptul că ajutorul este prea mic”, a subliniat europarlamentarul social-democrat, Victor Negrescu, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La finalul intervenției, la care a asistat comisarul austriac, Johannes Hahn, vicepreședintele Partidului Socialiștilor Europeni și al Partidului Social Democrat a făcut apel pentru accelerarea măsurilor destinate gestionării crizei migrației.

“Trebuie să facem mai mult, să acționăm cu multă precizie pe acest subiect și să avem grijă, în același timp, de oameni”, a menționat reprezentantul României în legislativul european, Victor Negrescu.

În cadrul unei discuții în plen cu președinția suedeză a Consiliului UE și cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, deputații europeni și-au prezentat opiniile cu privire la modul în care pot fi abordate provocările legate de migrație cu care se confruntă Europa, arată și Parlamentul European într-un comunicat.

Deputații europeni au dorit să vadă rezultate în domeniul politicii de migrație și azil, după ani de discuții între statele membre în contextul creșterii numărului de sosiri neregulamentare de persoane, dintre care majoritatea nu îndeplinesc condițiile pentru a rămâne în UE.

Unii vorbitori au cerut ca frontierele să fie protejate mai eficient, inclusiv prin înființarea de garduri, pe care unii doresc să le vadă finanțate din fonduri europene.

Mai mulți eurodeputați s-au referit la necesitatea de a crește rata de returnare a persoanelor.

Constatând că îmbătrânirea populației europene face necesară migrația forței de muncă, mai mulți deputați europeni au pledat pentru deschiderea unor căi legale de intrare în UE. În cele din urmă, unii au subliniat că răspunsul UE la sosirea masivă a refugiaților ucraineni în urma războiului a arătat că o abordare diferită este posibilă și că migrația poate fi văzută și ca o oportunitate.