Președintele Partidului Mișcarea Populară, Cristian Diaconescu, a efectuat marți o vizită în Bulgaria, acolo unde a avut o întrevedere cu Boyko Borisov, fostul prim-ministru al Bulgariei şi în prezent preşedintele partidului conservator GERB, și unde a participat la conferința internațională “The future of Transatlantic Relations”, organizată la Sofia.

Potrivit unei postări de pe pagina sa de Facebook, în cursul întrevederii, Diaconescu și Borisov au abordat atât teme privind cooperarea politică între PMP şi GERB cât şi o serie de subiecte privind securitatea şi stabilitatea în regiunea Mării Negre.

Capitala Bulgariei a fost marți gazda conferinței internaționale “The future of Transatlantic Relations”, organizată de Fundația Konrad Adenauer și Forumul de Securitate Sofia, cu participarea reprezentanților lumii academice din domeniile securității și apărării.

În intervenția sa din cadrul conferinței, Cristian Diaconescu a prezentat contextul politic și de securitate privind regiunea Mării Negre, precum și așteptările României în ceea ce privește reflectarea în noul concept strategic al NATO a răspunsului politic și militar al Alianței la amenințările tot mai intense generate în proximitatea estică a frontierei NATO.

Discuțiile purtate de fostul ministru de externe la Sofia au loc într-un context regional complicat și tensionat de intensificarea prezenței forțelor militare ale Rusiei la granița cu Ucraina, o temă aflată pe agenda unei videoconferințe extraordinare între președinții Statelor Unite și Federației Ruse.

Se crede că peste 94.000 de soldați ruși sunt masați în apropierea granițelor Ucrainei. Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat vineri că Moscova ar putea planifica o ofensivă militară pe scară largă la sfârșitul lunii ianuarie, citând rapoarte ale serviciilor de informații. Oficialii americani au ajuns la concluzii similare.

Președintele american a declarat recent că el și consilierii săi pregătesc un set cuprinzător de inițiative menite să îl descurajeze pe Putin de la o invazie. El nu a oferit mai multe detalii, dar administrația a discutat despre parteneriatul cu aliații europeni pentru a impune mai multe sancțiuni Rusiei.

Secretarul de stat american Antony Blinken l-a avertizat pe ministrul rus de externe Serghei Lavrov, la Stockholm, la reuniunea Consiliului Ministerial al OSCE, că Statele Unite și aliații săi europeni vor impune “costuri și consecințe severe Rusiei dacă aceasta va întreprinde noi acțiuni agresive împotriva Ucrainei”.

De asemenea, SUA au evocat în cadrul reuniunii miniștrilor de externe ai NATO de la Riga, “probe” care ar arăta că Rusia ia în calcul „importante acțiuni agresive împotriva Ucrainei” şi au promis să o facă să plătească “un preţ ridicat” dacă va trece la fapte.

Pe cale de consecință, preşedintele american Joe Biden va transmite omologului său rus, Vladimir Putin, ”preocupările SUA faţă de activităţile militare ruseşti în apropiere de frontiera cu Ucraina şi va reafirma sprijinul SUA pentru suveranitatea şi integritatea teritoriala a Ucrainei” în cadrul convorbirii pe care cei doi şefi de stat o vor avea marţi în format de teleconferinţă, potrivit Casei Albe.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, într-un discurs susținut cu ocazia Zilei Naționale și a împlinirii a 103 ani de la Marea Unire că România are “o soluţie atipică” la guvernare și că nu trebuie uitat obiectivul fundamental de asigurare a “viitorului democratic și european al României”, invocând faptul că peste puțin timp țara noastră va aniversa 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană.

“Trebuie să fim conştienţi că pandemia nu a generat doar o criză sanitară profundă, ci şi o criză a încrederii, valurile de ştiri false şi dezinformări tensionând suplimentar climatul social, deseori cu punerea în pericol a vieţii şi a demnităţii umane. În faţa acestor curente toxice, trebuie să reacţionăm. În acelaşi timp, evenimentele ultimelor luni au accentuat sentimentul de neîncredere în clasa politică. De aceea, clasa politică în ansamblul ei are nu doar responsabilitatea, ci obligaţia de a recâştiga încrederea cetăţenilor prin fapte şi promisiuni îndeplinite, şi nu prin declaraţii de intenţie, care nu mai pot convinge astăzi. Este vremea rezultatelor măsurabile şi a reformelor care au întârziat prea mult timp. Astăzi avem o soluţie atipică pentru guvernarea ţării, pentru a trece România peste o încercare istorică. Dar această soluţie reprezintă, totodată, o oportunitate pentru politicieni de a arăta că au maturitatea de a pune pe primul loc interesul românilor, chiar cu preţul unor compromisuri personale şi doctrinare dificile”, a spus şeful statului la recepţia oferită la Palatul Cotroceni cu ocazia Zilei Naţionale.

Președintele a subliniat punctat că este necesar un consens nu numai la nivel declarativ, ci şi prin acţiuni concrete astfel încât să existe progres şi prosperitate pentru oameni.

“Nu trebuie să uităm nicio clipă că obiectivul nostru fundamental este asigurarea viitorului democratic şi european al României, stabilitatea şi buna funcţionare a statului. Doar cu voinţă politică vom reuşi să construim consens, nu numai declarativ, ci şi prin acţiuni concrete, care să genereze progres şi prosperitate pentru oameni. Sunt optimist că lucrurile vor funcţiona şi că rezultatele nu vor întârzia să apară”, a precizat Klaus Iohannis.

El a indicat că pandemia de COVID-19 se va încheia la un moment dat şi România va trebui să fie pregătită până atunci pentru a recupera decalajele “încă foarte mari” în raport cu ţările din vestul Europei.

“O societate trainică, sănătoasă şi durabilă se construieşte printr-un efort comun, prin muncă şi sacrificii, prin punerea în prim-plan a agendei publice. Este important să învăţăm cu toţii din lecţiile trecutului, ca să ne putem ghida mai bine acţiunile prezente şi viitoare. Să fim conştienţi că împreună, uniţi de aceeaşi parte a baricadei, vom putea să depăşim aceste crize şi vom reuşi să redobândim echilibrul în societatea noastră”, a adăugat preşedintele.

Şeful statului a reliefat, în context, importanţa solidarităţii.

“Astăzi, când celebrăm 103 ani de la Marea Unire, lecţia solidarităţii este mai vie şi mai actuală ca oricând. Istoria ne-a demonstrat de nenumărate ori că, dacă rămânem uniţi, putem să ne adaptăm oricăror realităţi şi tendinţe şi că depinde de voinţa noastră, ca naţiune, să trecem cu bine peste toate provocările. Ca şi în atâtea alte momente definitorii ale trecutului nostru, avem şi acum resursele necesare, instrumentele potrivite şi voinţa de a reuşi. Vă îndemn, aşadar, să privim cu speranţă spre viitor! Tuturor românilor, oriunde vă aflaţi astăzi, vă urez ‘La mulţi ani!’ şi vă doresc multă sănătate! La mulţi ani, România!”, a conchis Klaus Iohannis.