Politica Agricolă Comună a atins un nivel recod de încredere în rândul cetățenilor Uniunii Europene. Datele celui mai recent Eurobametru arată că 78% dintre europeni sunt la curent cu Politica Agricolă Comună și beneficiile aduse fermierilor și consumatorilor. Acest lucru demonstrează o înțelegere clară și o conștientizare aprofundată a rolului esențial pe care îl joacă politicile agricole europene.

De asemenea, 78% dintre respondenții români știu despre sprijinul UE acordat agricultorilor prin intermediul Politicii Agricole Comune (PAC), iar 71% susțin că PAC aduce beneficii tuturor cetățenilor europeni, nu numai agricultorilor.

Sondajul arată, de asemenea, o apreciere puternică pentru fermieri în rândul cetățenilor UE, 92 % dintre aceștia afirmând că, în UE, agricultura și zonele rurale sunt importante pentru viitorul nostru, 52 % considerându-le „foarte importante”. Mai mult de jumătate (56 %) indică faptul că nivelul sprijinului financiar acordat de UE fermierilor pentru a contribui la stabilizarea veniturilor acestora este corect, ceea ce reprezintă o creștere de zece puncte procentuale față de 2022 și cel mai ridicat nivel din 2013. Aproape nouă din zece (88%) sunt în favoarea continuării de către UE a plăților de subvenții către fermieri pentru desfășurarea unor practici agricole benefice pentru climă și mediu.

Rezultatele arată, de asemenea, că 62 % sunt de acord că agricultura a avut deja o contribuție majoră la combaterea schimbărilor climatice.

Acesta este cel de al optulea sondaj Eurobarometru privind „Europenii, agricultura și PAC”, realizat în toate cele 27 de state membre ale UE în perioada 13 iunie-8 iulie 2024. 26.349 de respondenți din diferite grupuri sociale și demografice au fost intervievați în limba lor națională. Sondajul oferă o imagine de ansamblu cuprinzătoare a atitudinilor europenilor față de agricultură și PAC.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat joi că situația generată de excesul de cereale din Ucraina și afectarea fermierilor români a fost discutată la ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, șeful statului subliniind că România va continua să ajute Ucraina să-și exporte cerealele, dar fără ca acest lucru să-i afecteze pe fermierii români.

“Am obținut o suplimentare a banilor europeni pentru compensații pentru fermierii români. Însă este prea puțin și trebuie mers mai departe. Trebuie să vă spun în premieră – sau în exclusivitate, cum vreți – că în ședința CSAT de alaltăieri am discutat această chestiune și i-am rugat pe reprezentanții guvernului să găsească cele mai bune metode pentru a corecta situația”, a declarat Klaus Iohannis la finalul unei vizite pe care a efectuat-o la Școala Internațională de Competențe în Energie Regenerabilă de la Constanța.

“Noi ajutăm Ucraina și suntem super-deschiși: le-am facilitat tranzitul de cereale – peste jumătate din ce a exportat Ucraina a trecut prin România, drum, cale ferată, port. O cantitate imensă, peste 14 milioane de tone de cereale au exportat prin România. Și o vom face în continuare, nu le luăm impozit, nu le luăm taxe pe asta, deci sunt exceptați de la taxe. Dar acest ajutor este pentru Ucraina și în niciun caz nu putem să acceptăm să se întoarcă împotriva fermierilor români. Nu asta este ideea. Și de aceea trebuie găsite cele mai bune soluții pentru a proteja fermierul român și pentru a ajuta în același timp Ucraina. Am promisiuni că se lucrează pe aceste chestiuni și se vor găsi soluții”, a completat președintele.

Comisia Europeană a anunţat luna trecută că doreşte să recurgă la o rezervă de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România şi Bulgaria, destabilizaţi de afluxul de importuri agricole ucrainene sub liberalizarea temporară a comerţului Ucrainei cu UE ca metodă de sprijin după invazia ţării de către Rusia. Acest sprijin de 56,3 milioane de euro, finanţat din rezerva Politicii Agricole Comune (PAC), prevede alocări de 29,5 milioane de euro Poloniei, 16,75 milioane Bulgariei şi 10,05 milioane României, autorizând cele trei ţări să dubleze aceste sume prin ajutoare de stat.

Președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene să reanalizeze nivelul sprijinului financiar acordat fermierilor români, el criticând abordarea “ultra-birocratică” care pune sub semnul întrebării buna-credință a Comisiei Europene cu privire la compensațiile de 10 milioane de euro acordare României pentru fermierii români afectați de importurile de grâne ucrainene.

Drept reacție, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a asigurat că executivul european va analiza creșterea sumelor acordate drept compensație pentru fermierii din țările UE afectați de importurile de cereale ucrainene și și-a exprimat recunoștința pentru eforturile României în acest sens.

Ulterior, liderii Poloniei, României, Slovaciei, Ungariei și Bulgariei i-au scris Ursulei von der Leyen solicitând măsuri pentru protejarea fermierilor UE afectați de importurile ucrainene.

Între timp, premierul Nicolae Ciucă a dat asigurări fermierilor că Guvernul lucrează cu Comisia Europeană la identificarea mecanismelor care să reducă efectele tranzitului și exportului de cereale din Ucraina.

Premierul Nicolae Ciucă a discutat, sâmbătă, la Cairo, cu omologul său egiptean, Mostafa Madbouly, despre relaţiile economice dintre cele două state, solicitările României vizând importul de îngrăşăminte, iar cele ale Egiptului – importul de cereale.

Premierul a caracterizat discuţiile ca fiind “excelente”, nu numai la nivel de prim-ministru, ci şi discuţiile tehnice, la nivel de miniştri, precizând că au fost identificate multe oportunităţi de cooperare.

“Va trebui să vedem ce putem facem mai mult împreună, ţinând cont de acest nou context al invaziei Rusiei în Ucraina, care afectează nu numai ţările de la graniţa şi din proximitatea conflictului, ci şi celelalte ţări şi trebuie să vedem ce putem face împreună pentru rezolva toate aceste aspecte care îi afectează pe cetăţenii noştri, economiile şi ţările noastre”, a declarat Ciucă, într-o conferinţă de presă comună cu premierul egiptean, informează Agerpres.

Prim-ministrul român a menţionat că cele două state vor continua să discute la nivel tehnic, de ministere, aspectele legate de solicitările României privind importul de îngrăşăminte şi ale Egiptului referitoare la importul de cereale şi vor face tot ceea ce pot să nu fie afectate alte ţări de lipsa de cereale, evitându-se, astfel, o criză alimentară.

“Vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a vedea cum putem conecta mai bine Uniunea Europeană cu Egiptul, iar dumneavoastră (…) pentru a ne conecta pe toţi cu zona Orientului Mijlociu şi cu ţările africane prin intermediul zonei de liber schimb africane”, a adăugat Nicolae Ciucă.

El l-a invitat pe omologul egiptean să efectueze o vizită oficială în România.

Premierul Egiptului, Mostafa Madbouly, a punctat “competitivitatea industriei şi agriculturii egiptene, în special producţia de îngrăşăminte, produse petrochimice şi alte bunuri pe care Egiptul are şansa să le exporte in România”. El precizat că a solicitat omologului român creşterea importului de cereale, grâu, menţionând că România este “unul din principalii producători de cereale din Europa şi din lume”.

Madbouly s-a referit şi la modul în care cele două state se pot sprijini reciproc prin intermediul organizaţiilor internaţionale din care fac parte.

“De exemplu, în ceea ce priveşte Egiptul, fiind parte a acordului de liber schimb african, putem oferi acces companiilor româneşti, prin intermediul parteneriatului cu cele egiptene, să aibă acces la piaţa africană. La fel, printr-un parteneriat similar, firmele egiptene să aibă mai mult acces la Uniunea Europeană”, a punctat oficialul egiptean.