Connect with us

NATO

Marcel Ciolacu: Ratificarea aderării Suediei și Finlandei la NATO reprezintă un „răspuns ferm” pentru Federația Rusă și o „dovadă de solidaritate europeană”

Published

on

©Marcel Ciolacu-Twitter

Ratificarea de către România a aderării Suediei şi Finlandei la NATO reprezintă un „răspuns ferm” pentru Federaţia Rusă şi o dovadă că solidaritatea europeană rămâne una dintre principalele arme împotriva agresiunii „absurde, nedrepte şi profund ilegale” asupra Ucrainei, a declarat, miercuri, președintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, potrivit Agerpres

Camera Deputaţilor, întrunită miercuri în sesiune extraordinară, a adoptat proiectul de lege privind ratificarea Protocoalelor de aderare a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei la Tratatul Atlanticului de Nord. S-au înregistrat 227 de voturi „pentru” şi trei abţineri, scrie Agerpres.

„Ratificarea de către ţara noastră a aderării Suediei şi Finlandei la Alianţa Nord-Atlantică reprezintă un răspuns ferm pentru Federaţia Rusă, este o dovadă că solidaritatea europeană rămâne una dintre principalele arme cu care putem răspunde acestei agresiuni absurde, nedrepte şi profund ilegale. Solidaritatea întregii Europe cu Ucraina şi poporul său este între elementele fundamentale pe care nu le-am crezut vreodată posibile. Tocmai de aceea, acum, regimul de la Kremlin caută cu disperare fisuri şi breşe în acest mecanism, speră să poată sabota şi submina prin încercarea de a provoca crize alimentare şi energetice. România a mers pe acest traseu al solidarităţii din primele clipele invaziei Rusiei în Ucraina”, a afirmat Marcel Ciolacu, în plen.

Mai mult, el a menţionat că România a făcut eforturi pentru a sprijini Ucraina cu echipamente, asistenţă financiară şi ajutor umanitar, inclusiv provizii medicale.

Potrivit lui Marcel Ciolacu, ţara noastră a fost şi rămâne în prima linie a statelor care au desfăşurat acţiuni concrete pentru susţinerea ţării vecine, în special prin hub-ul logistic umanitar operaţionalizat la Suceava, folosit în mod eficient de mai multe ţări.

Preşedintele Camerei Deputaţilor a spus că, atunci când a vizitat Ucraina împreună cu premierul Nicolae Ciucă, a văzut „grozăvii pe care nu le credea posibile”.

„România este un aliat sincer şi deschis pentru ca Finlanda şi Suedia să se simtă ca membre ale NATO, aşa cum se simte azi România, să beneficieze de cele mai importante garanţii de securitate din întreaga istorie, garanţii cât se poate de concrete şi vizibile după declanşarea invaziei ruseşti”, a punctat Ciolacu.

Proiectul de lege ratifică Protocolul de aderare a Republicii Finlanda şi Protocolul de aderare a Regatului Suediei la Tratatul Atlanticului de Nord, reprezentând o etapă procedurală în parcursul acestor ţări spre calitatea de membre cu drepturi depline ale NATO.

La începutul lunii, Canada a devenit prima țară din NATO care a ratificat protocoalele de aderare ale Finlandei și Suediei la Alianța Nord-Atlantică, în aceeași zi în care cele două țări scandinave și cele 30 de națiuni membre au semnat respectivele documente care pavează calea spre extinderea NATO.

Ulterior, protocoalele de aderare a Finlandei şi Suediei la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord au fost ratificate și de Parlamentul Germaniei, iar președintele american Joe Biden a trimis Senatului spre semnare protocoalele de aderare ale celor două țări, făcând astfel un pas decisiv în direcţia ratificării de către SUA a procesului de integrare a celor două țări nordice la NATO.

Finlanda și Suedia au finalizat în urmă cu două săptămâni discuțiile de aderare la sediul NATO din Bruxelles, așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid. Ambele țări și-au confirmat în mod oficial dorința și capacitatea de a îndeplini obligațiile și angajamentele politice, juridice și militare pe care le presupune statutul de membru NATO.

La summitul de la Madrid, liderii aliați au convenit să invite Finlanda și Suedia să adere la NATO în urma acordului privind un memorandum trilateral între Turcia, Finlanda și Suedia.

Finlanda și Suedia au depus la 18 mai, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pune capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina și care pune în mișcare un proces de aderare așteptat să se deruleze rapid după soluționarea obiecțiilor Turciei.

NATO

NATO își va intensifica sprijinul pentru Ucraina. Stoltenberg: Referendumurile nu au nicio legitimitate și nu schimbă nimic

Published

on

© NATO

NATO își va intensifica sprijinul pentru Kiev ca răspuns la referendumurile „false” organizate de Rusia în teritoriile ocupate din Ucraina, a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Secretarul general a făcut aceste declarații în timp ce Moscova a lansat voturile privind alipirea celor patru regiuni, Luhansk, Herson, Zaporojie și Donetsk, la Rusia, într-o manevră despre care Kievul și aliații săi spun că este un artificiu pentru anexarea teritoriilor și escaladarea războiului care durează deja de șapte luni.

„Răspunsul nostru, răspunsul NATO, este să ne intensificăm sprijinul”, a declarat Stoltenberg într-un interviu pentru CNN. „Cel mai bun mod de a pune capăt acestui război este să îi întărim în continuare pe ucraineni pe câmpul de luptă, astfel încât să poată, la un moment dat, să se așeze la masa de discuții și să ajungă la o soluție care este acceptabilă pentru Ucraina și care menține Ucraina ca națiune suverană și independentă în Europa”, a adăugat acesta.

Voturile au generat temeri că Moscova ar putea încorpora cele patru regiuni și apoi să prezinte eventualele atacuri de recucerire a acestora ca fiind un atac asupra Rusiei însăși.

„Exact pentru asta trebuie să fim pregătiți, că Rusia va folosi aceste voturi false pentru a intensifica și mai mult războiul din Ucraina”, a declarat Stoltenberg, întrebat despre acest scenariu. „Dar aceste voturi nu au nicio legitimitate și, bineînțeles, nu schimbă nimic. Acesta continuă să fie un război de agresiune din partea Rusiei împotriva Ucrainei”, a adăugat secretarul general al NATO.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, vineri, din Statele Unite, că ”noua evoluţie a narativului” Rusiei, care este o ”ameninţare mai mult sau mai puţin directă cu un război nuclear împotriva Europei, este inacceptabilă” şi trebuie combătută cu toată hotărârea.

Șeful statului a făcut aceste precizări la San Francisco, în cadrul unor declarații de presă ce au urmat unei întâlniri cu antreprenori români din Silicon Valley.

De asemenea, şeful statului a subliniat că România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu, dar românii nu trebuie să intre în panică.

“Nu îşi doreşte nimeni războiul, în afară de Rusia, Rusia care a atacat Ucraina. Iar noua evoluţie a narativului, care este o ameninţare mai mult sau mai puţin directă cu un război nuclear împotriva Europei, este, pur şi simplu, inacceptabilă şi trebuie combătută cu toată hotărârea. Cum aceste referendumuri care se ţin în aceste zile în zone din Ucraina care au fost ocupate de Rusia sunt complet inacceptabile şi cred că nu vor fi recunoscute, practic, de nimeni. Însă nu putem să tratăm cu uşurinţă aceste ameninţări. România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu, doar că nu ne dorim orice scenariu, scenariul pe care ni-l dorim noi este retragerea Rusiei din Ucraina şi negocieri de pace, pentru asta cred că trebuie să se implice toată lumea. Românii nu trebuie să intre în panică, România nu are de gând să intre în război, cum NATO nu are de gând să intre în război cu Rusia, dar descaladarea trebuie să existe de ambele părţi, nu putem noi doar să zicem că vrem pace şi cealaltă parte să ne ameninţe cu război. Este o situaţie foarte tensionată şi noi, care avem cea mai lungă graniţă cu Ucraina dintre toţi aliaţii NATO, suntem într-o poziţie specială, însă suntem hotărâţi să facem faţă oricărui scenariu”, a spus şeful statului, informează Agerpres.

 

De asemenea, Iohannis a reamintit că România a sprijinit toate pachetele de sancţiuni împotriva Rusiei, însă a afirmat că este inoportun să se discute despre noul pachet în faza de pregătire.

Recent, preşedintele rus, Vladimir Putin, a dispus o mobilizare “parţială”. De asemenea, el a vorbit despre faptul că Rusia va folosi “toate mijloacele sale de apărare”.

În acest context, șeful statului român este de părere că şi poziţia statelor UE faţă de cetăţenii ruşi care încearcă să părăsească ţara în contextul mobilizării parţiale trebuie discutată la nivelul Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis a condus, în perioada 20-21 septembrie 2022, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care are loc la New York, Statele Unite ale Americii.

Reprezentând România pentru a șasea oară la lucrările celui mai mare for politic la nivel global, șeful statului a susținut un discurs în plenul Adunării Generale, unde a denunțat războiul ilegal declanșat de Rusia, un membru permanent al Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, împotriva Ucrainei, a salutat “solidaritatea excepțională” a multor țări ale lumii cu acest “membru suveran” al ONU și victimă a agresiunii și a anunțat că România va continua să sprijine Ucraina și pe cetățenii săi care luptă inclusiv pentru valorile și democrația noastre.

Vorbind la New York în cadrul lucrărilor celei de-a 77-a Adunări Generale a Națiunilor Unite care este marcată de o lume asediată de crize precum războiul din Ucraina, catastrofe climatice şi insecuritate alimentară, șeful statului și-a concentrat intervenția națională asupra consecințelor dramatice ale războiului pornit de Federația Rusă, care sunt globale și nu se rezumă doar la perspectiva securității. El a pledat pentru investiții strategice în energie nucleară, surse regenerabile și hidrogen, cu scopul de a combate utilizarea energiei ca șantaj. De asemenea, el a cerut gestionarea “fără întârziere” a conflictelor prelungite din regiunea Mării Negre pe fondul războiului împotriva Ucrainei.

Astfel, președintele a făcut un apel la unitate și la sprijin pentru pace, afirmând că “răspunsul nostru, în special la acest război, va modela viitorul nostru comun”.

Iohannis a luat parte, la invitația președintelui Consiliului European, a președintelui Senegalului, a premierului Spaniei și a secretarului de stat al SUA, la Summitul global dedicat securității alimentare, unde a denunțat faptul că “Rusia folosește alimentele ca armă” și a evidențiat contribuția țării noastre, în contextul în care “60% din exporturile de cereale ale Ucrainei au tranzitat deja România”.

De asemenea, la inițiativa șefului statului, România a co-prezidat una dintre sesiunile Summit-ului ONU privind transformarea educației.

Joi și vineri, președintele Iohannis s-a aflat la San Francisco, unde s-a întâlnit cu comunitatea de români de pe coasta de Vest a SUA și cu antreprenori români din Silicon Valley.

Continue Reading

NATO

Presa israeliană: România ar putea fi prima țară europeană care va cumpăra sistemul antirachetă Iron Dome

Published

on

© MApN

România, stat membru NATO, este hotărâtă să devină prima țară europeană care achiziționează sistemul de apărare antirachetă Iron Dome de la Israel, au afirmat surse pentru publicația Haaretz, după vizita ministrului apărării naționale Vasile Dîncu, săptămâna trecută, în Israel. 

Potrivit sursei citate, care scrie pe marginea unui interviu acordat de Vasile Dâncu, oficialul român a refuzat să discute despre acest subiect, dar a recunoscut că România intenționează să achiziționeze sisteme radar și drone din Israel.

Ministrul Vasile Dîncu a vizitat, în perioada 14 – 15 septembrie, sediile unor companii din industria de apărare israeliană, în cadrul vizitei oficiale pe care demnitarul român o efectuează în Statul Israel, potrivit MApN.

Conform sursei citate, miercuri, ministrul Dîncu a vizitat facilităţile Israel Aerospace Industries din Tel Aviv, unde s-a întâlnit cu specialiştii români care lucrează în cadrul companiei. De asemenea, a vizitat companiile Rafael Advanced Defense Systems ce activează în domeniul aerospaţial şi de apărare şi Elbit Systems, o companie din industria de apărare cu investiţii importante în România.


Citiți și 

Drone militare produse în România: Compania Israel Aerospace Industries a semnat un acord de cooperare cu IAR Brașov

Drone militare produse în România: Compania israeliană Elbit Systems, Avioane Craiova și Romaero au semnat un memorandum de înțelegere


În timpul vizitei, Vasile Dîncu a transmis părţii israeliene disponibilitatea părţii române de a discuta despre cooperarea aprofundată în domeniul înzestrării, care ar putea deschide calea pentru transferul de tehnologie şi know-how israelian, evidenţiind importanţa investiţilor realizate în România, mai transmite MApN.

De când a intrat în arsenalul defensiv al Israelului în 2011, Iron Dome – Cupola de Fier – s-a dovedit extrem de eficient în timpul atacurilor din Gaza. Fiecare baterie costă în jur de 150 de milioane de dolari, iar fiecare rachetă de interceptare 50.000 de dolari, notează Știrile Pro TV.

Dar Israelul nu a reușit să comercializeze sistemul, vânzând doar două unități armatei americane pentru 373 de milioane de dolari. Potrivit Haaretz, și Azerbaidjan a cumpărat sistemul antirachetă, iar mai multe state – Singapore, Canada, Coreea de Sud, India, Finlanda, Slovacia și republica Cehă – au achiziționat componenta radar a sistemului Iron Dome.

Sistemul Iron Dome a fost dezvoltat de Israel împreună cu SUA, israelienii investit aproximativ 232 de milioane de dolari, în timp ce americanii au pus o sumă de patru ori mai mare. Prin urmare, vânzarea sistemului poate fi făcută doar cu aprobare de la Washington D.C. , potrivit Haaretz.

Continue Reading

Facebook

PPE2 hours ago

Manfred Weber: România și Bulgaria ar trebui să devină în sfârșit membre Schengen. Aveți sprijinul deplin al PPE

U.E.3 hours ago

Germania se va aproviziona cu gaz natural lichefiat din Emiratele Arabe Unite în urma unui acord încheiat de cancelarul Olaf Scholz

ROMÂNIA4 hours ago

Bogdan Aurescu s-a întâlnit, la New York, cu președintele executiv al American Jewish Committee. Situația de securitate de la Marea Neagră, subiect principal de discuție

S&D5 hours ago

Partidul Socialiștilor Europeni se reunește la Berlin, pe 14-15 octombrie, pentru cel de-al 12-lea Congres. Evenimentul va fi găzduit de partidul cancelarului Olaf Scholz

MAREA BRITANIE5 hours ago

Marea Britanie va crește cheltuielile forțelor sale armate cu cel puțin 52 mld. de lire sterline ca răspuns la agresiunea rusă

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Zelenski s-a declarat „șocat” că Israelul nu a oferit Ucrainei sisteme de apărare anti-aeriană

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Finanțare din partea UE de peste 1,3 mld. de euro pentru drepturile femeilor și ale tinerilor, securitatea alimentară, lupta împotriva bolilor și biodiversitate

SUA1 day ago

Joe Biden amenință Rusia cu „costuri economice suplimentare rapide și severe” în cazul anexării unor părți din Ucraina

ROMÂNIA1 day ago

Cosmin Marinescu: Utilizarea eficientă și integrală a fondurilor europene trebuie să rămână prioritatea zero a autorităților statului

ROMÂNIA1 day ago

Bogdan Aurescu a inaugurat, la New York, expoziția „Parteneriatul Strategic România – SUA 25”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.2 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA2 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU4 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL4 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA4 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, după ce Putin a anunțat ”mobilizarea parțială a armatei ruse”: Ne menţinem atitudinea echilibrată și analizăm cu calm situația împreună cu aliaţii noştri din NATO

Team2Share

Trending