Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că la 105 ani de la Marea Unire este important să reflectăm asupra reuşitelor şi a progreselor realizate. În penultimul său discurs de Ziua Națională a României, șeful statului a vorbit, din Sala Unirii de la Palatul Cotroceni, despre faptul că “cele mai mari izbânzi, în special obţinerea Independenţei şi realizarea Marii Uniri, momente care ne-au definit modernitatea, au fost înfăptuite atunci când românii au lăsat deoparte diferenţele, au pus mai presus de orice binele şi viitorul statului şi au fost uniţi în jurul aceloraşi idealuri şi aspiraţii”.

Şeful statului a subliniat și reuşitele şi progresele realizate de România la 105 ani de la Marea Unire, indicând apartenenţa la Uniunea Europeană şi la NATO.

“Dragi români, la 105 ani de la Marea Unire, este important să reflectăm asupra reuşitelor şi a progreselor realizate. Suntem membri respectaţi ai Uniunii Europene, în care ne-am dorit să ne integrăm pentru că Europa este familia noastră. Valorile europene sunt şi valorile noastre, idealurile europene sunt şi idealurile noastre. Pentru noi, apartenenţa la Uniunea Europeană înseamnă şi accesul la o resursă financiară foarte însemnată, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Banii europeni construiesc România şi fac posibile proiectele noastre naţionale majore. Datorită parcursului său democratic, al ataşamentului la valorile euroatlantice, ţara noastră are astăzi un loc binemeritat atât în Uniunea Europeană, cât şi în NATO. În actuala situaţie geopolitică foarte tensionată, vedem cel mai bine cât de importante sunt aceste două alegeri strategice şi cât de mult ne protejează faptul că avem parteneri pe care ne putem baza în vremuri dificile. România este o ţară sigură şi cetăţenii săi nu au motive să se teamă. Apartenenţa noastră la Alianţa Nord-Atlantică ne oferă cele mai solide garanţii de securitate posibile, iar prezenţa trupelor aliate pe teritoriul ţării noastre este dovada angajamentului pentru asigurarea stabilităţii şi a apărării regiunii noastre”, a spus Iohannis.

În context, șeful statului a abordat și sprijinul acordat Republicii Moldova, folosind sintagma “aspirațiilor europene ale românilor de peste Prut”.

“Rolul strategic pe care şi-l asumă România în această zonă ne-a permis să sprijinim foarte consistent şi Republica Moldova, nu doar prin ajutoare trimise în mod direct la Chişinău, ci şi prin promovarea permanentă a aspiraţiilor europene ale românilor de peste Prut”, a mai afirmat preşedintele Klaus Iohannis.

Începând cu anul 1990, România serbează aniversarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 ca zi națională.

Ziua de 1 Decembrie 1918, ziua în care Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a adoptat Rezoluția de Unire a Transilvaniei cu România, a însemnat sfârșitul procesului de desăvârșire a unității naționale românești început în acel an, 1918, prin actul unirii Basarabiei cu România, adoptat de Sfatul Țării din Chișinău, la 27 martie/9 aprilie, și continuat prin actul unirii Bucovinei cu Patria Mamă, adoptat de Congresul General al Bucovinei, la Cernăuți, la 15/28 noiembrie.

Marea Unire s-a înfăptuit atât ca urmare a unei conjuncturi politice internaționale favorabile, marcate de victoria puterilor Antantei în Primul Război Mondial, de principiul wilsonian al statelor naționale, de efervescența mișcărilor de eliberare națională și socială, dar și a curajului și eroismului soldaților și ofițerilor români pe câmpurile de luptă ale Războiului de Întregire și nu în ultimul rând, al determinării manifestate de clasa politică românească și a societății românești din teritoriile străine, vremelnic ocupate.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că, în ciuda crizelor din ultimii ani care au culminat cu începerea războiului din Ucraina, economia este solidă, investiţiile au fost încurajate, iar securitatea cetăţenilor este asigurată, aceste lucruri fiind posibile datorită guvernării stabile, fără blocaje politice toxice, recunoscând în egală măsură că și acestei guvernări i se pot reproșări.

“Dragi români, am trecut în ultimii ani prin crize grave, culminând cu începerea unui război la graniţele ţării noastre, un război care părea de neconceput pentru Europa acestor vremuri. Nu au fost deloc uşoare lunile de incertitudini şi de temeri despre cum ar putea să evolueze situaţia. Dar, chiar dacă aceste crize nu sunt încă încheiate, putem spune cu încredere că am reuşit să menţinem economia solidă, să încurajăm investiţiile, să asigurăm securitatea cetăţenilor noştri. Şi toate acestea nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje politice toxice, chiar dacă i se pot reproşa lucruri şi acestei guvernări. Fără o coerenţă guvernamentală, ar fi fost cu mult mai dificil să trecem cu bine prin crizele multiple cu care ne confruntăm”, a spus Iohannis, la Palatul Cotroceni, în discursul său de la recepţia organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României.

În acest sens, șeful statului a ținut să sublinieze că cel mai important sprijin al naţiunii sunt românii.

“Cel mai important sprijin pe care se bazează naţiunea noastră sunteţi dumneavoastră, dragi români! Şi de aceea, cu prilejul Zilei Naţionale, vă mulţumesc pentru că purtaţi România în suflet şi, cu pasiunea, dedicarea şi implicarea dumneavoastră, sunteţi forţa care determină progresul şi bunăstarea întregii noastre societăţi! Sunteţi cei care, în cele mai dificile momente – şi nu au fost puţine în ultimii ani – aţi avut tăria de a nu renunţa şi de a merge mai departe cu speranţa că, prin hotărâre şi perseverenţă, ne construim un viitor mai bun. Să păstrăm neclintit spiritul Marii Uniri şi al celor peste o sută de mii de români care, plini de emoţie, devotament şi curaj, au venit la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918, să îşi dea mâna ca între fraţi. Acelaşi spirit să ne călăuzească şi de acum înainte şi să transformăm împreună România în ţara pe care ne-o dorim! La mulţi ani, dragi români! La mulţi ani, România!”, a transmis preşedintele Iohannis. 

Începând cu anul 1990, România serbează aniversarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 ca zi națională.

Ziua de 1 Decembrie 1918, ziua în care Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a adoptat Rezoluția de Unire a Transilvaniei cu România, a însemnat sfârșitul procesului de desăvârșire a unității naționale românești început în acel an, 1918, prin actul unirii Basarabiei cu România, adoptat de Sfatul Țării din Chișinău, la 27 martie/9 aprilie, și continuat prin actul unirii Bucovinei cu Patria Mamă, adoptat de Congresul General al Bucovinei, la Cernăuți, la 15/28 noiembrie.

Marea Unire s-a înfăptuit atât ca urmare a unei conjuncturi politice internaționale favorabile, marcate de victoria puterilor Antantei în Primul Război Mondial, de principiul wilsonian al statelor naționale, de efervescența mișcărilor de eliberare națională și socială, dar și a curajului și eroismului soldaților și ofițerilor români pe câmpurile de luptă ale Războiului de Întregire și nu în ultimul rând, al determinării manifestate de clasa politică românească și a societății românești din teritoriile străine, vremelnic ocupate.

Preşedintele Klaus Iohannis a abordat, vineri, în premieră, importanța anului 2024 pentru România viitorului, în contextul maratonului electoral care va avea loc în țara noastră. În penultimul său discurs de Ziua Națională a României, șeful statului a vorbit, din Sala Unirii de la Palatul Cotroceni, despre faptul că, deși România a progresat foarte mult, mai sunt multe lucruri de făcut, iar schimbările amânate atât de mult timp trebuie să continue într-un ritm mai alert.

De asemenea, el a afirmat că 2024 va fi un an hotărâtor pentru cum va arăta România viitorului.

“Şi aceasta deoarece vom avea alegeri europarlamentare, când îi vom desemna pe cei care ne fac auzită vocea în Uniunea Europeană, vom avea alegeri locale, cele care determină evoluţia comunităţilor în care trăim, alegeri parlamentare, care vor contura majoritatea de guvernare, şi alegerile prezidenţiale, care vor arăta opţiunea românilor pentru cea mai înaltă funcţie în stat”, a spus Iohannis, la Palatul Cotroceni, la recepţia organizată cu prilejul Zilei Naţionale a României.

Şeful statului, care anul viitor în decembrie își va încheia cel de-al doilea și ultim mandat prezidențial, a apreciat că rezultatele alegerilor vor stabili cursul spre care România se va îndrepta în următorii ani.

“Rezultatele acestui veritabil maraton electoral vor stabili cursul spre care națiunea noastră se va îndrepta în următorii ani. Va fi un temeinic exerciţiu al maturităţii noastre democratice să participăm la toate rundele de alegeri, într-un an în care se vor împlini trei decenii şi jumătate de la Revoluţia din Decembrie 1989. Să nu uităm că drumul către libertate şi democraţie a fost lung şi anevoios şi a implicat sacrificii enorme din partea multor generaţii. Datorită lor, avem astăzi dreptul fundamental de a ne exercita votul, singurul instrument democratic prin care decidem cursul ţării noastre. De aceea, este responsabilitatea noastră să protejăm viitorul naţiunii şi, totodată, să rămânem vigilenţi în faţa curentelor extremiste care, dacă nu suntem suficient de atenţi, pot deveni ameninţări reale la adresa principiilor de bază ale societăţii noastre şi a sistemului nostru de valori”, a afirmat Iohannis.

“Suntem cu toţii conştienţi că în România mai sunt multe lucruri de făcut, iar schimbările amânate atât de mult timp trebuie să continue într-un ritm mai alert. Susţinerea investiţiilor, întărirea capacităţii instituţiilor de a servi corect interesele cetăţenilor, dezvoltarea infrastructurii, consolidarea serviciilor de sănătate, modernizarea administraţiei publice sunt obiective la care s-a început să se lucreze, dar nu am ajuns încă unde ne-am propus. În ultimii ani, au fost demarate numeroase proiecte mari, inclusiv în zona energetică, unde s-au pus bazele utilizării unor tehnologii verzi care să reducă semnificativ dependenţa de gazul importat, aspect vital în actuala situaţie geopolitică. Au fost pornite reforme ale sistemelor publice, avem noi legi ale educaţiei, continuăm digitalizarea administraţiei, avem asigurate resurse pentru modernizarea Armatei într-un context extrem de dificil. Toate trebuie continuate”, a adăugat el.

Începând cu anul 1990, România serbează aniversarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 ca zi națională.

Ziua de 1 Decembrie 1918, ziua în care Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a adoptat Rezoluția de Unire a Transilvaniei cu România, a însemnat sfârșitul procesului de desăvârșire a unității naționale românești început în acel an, 1918, prin actul unirii Basarabiei cu România, adoptat de Sfatul Țării din Chișinău, la 27 martie/9 aprilie, și continuat prin actul unirii Bucovinei cu Patria Mamă, adoptat de Congresul General al Bucovinei, la Cernăuți, la 15/28 noiembrie.

Marea Unire s-a înfăptuit atât ca urmare a unei conjuncturi politice internaționale favorabile, marcate de victoria puterilor Antantei în Primul Război Mondial, de principiul wilsonian al statelor naționale, de efervescența mișcărilor de eliberare națională și socială, dar și a curajului și eroismului soldaților și ofițerilor români pe câmpurile de luptă ale Războiului de Întregire și nu în ultimul rând, al determinării manifestate de clasa politică românească și a societății românești din teritoriile străine, vremelnic ocupate.