Cea mai mare problemă pe care o avem ca stat, ca neam, este de natură demografică și anume, declinul și îmbătrânirea populației, evidențiază liderul PSD, Marcel Ciolacu, într-o postare pe Facebook.

Acesta precizează că în 2019 și 2020, în România s-a născut cel mai mic număr de copii din ultimii 50 de ani, iar în 2020 numărul copiilor români născuți în străinătate l-a depășit pe cel al copiilor născuți în țară.

În acest context, parlamentarii PSD au dezbătut joi, 17 iunie, alături de UNICEF Romania, Salvati Copiii Romania, World Health Organization Office for Romania, Tineri pentru Tineri, FNAP – Bucuresti, Asociatia Down Plus Bucuresti, Asociatia Sos Infertilitatea, Politeia, CIADO România, Taxiul cu Bomboane, primul proiect legislativ pentru stimularea natalității și sprijinirea familiilor cu copii.

Marcel Ciolacu precizează că acesta este „un prim set de măsuri din Planul mult mai amplu, conceput de specialiștii PSD, pentru a crește natalitatea, în care accentul este pus pe servicii educaționale și de sănătate, pentru că familiile tinere au nevoie de servicii : creșe moderne, grădinițe, școli, cantine școlare și afterschool-uri, precum și de servicii de sănătate accesibile”.

Proiectul de lege pentru sprijinirea familiilor cu copii cuprinde trei măsuri:

• majorarea alocațiilor la nivelul prevăzut în OUG nr. 9/2019
• acordarea de tichete sociale pentru stimularea participării copiilor la învățământul preșcolar, public sau privat,
• deduceri pentru salariații cu salarii mici și medii, în funcție de numărul de copii.

Potrivit PSD, în ultimii ani, natalitatea a scăzut dramatic în România, în principal pe fondul reducerii nivelului de trai al familiilor tinere și al emigrării masive a populației active. 

România își pierde rapid potențialul de dezvoltare prin creșterea alarmantă a populației îmbătrânite. Scăderea natalității are un impact economic negativ major (scădere de 4% a veniturilor populației, creștere cu 6% a cheltuielilor guvernamentale și un colaps al ratei de creștere a PIB).

Cel mai recent sondaj Eurobarometru realizat la sfârșitul lunii mai arată că trei sferturi din populația UE (75%) consideră că vaccinurile împotriva COVID-19 sunt singura modalitate de a opri pandemia, iar 76% dintre europeni sunt de părere că beneficiile vaccinării depășesc posibilele riscuri. Cu toate acestea, România se situează spre coada clasamentului UE privind vaccinarea sau intenția de vaccinare cât mai rapidă anti-COVID (57%), în condițiile în care media europeană este de aproximativ 69%.

De asemenea, aproximativ 63% dintre respondenți consideră că vaccinarea reprezintă o datorie civică. Pe de altă parte, 56% dintre aceștia consideră că guvernele naționale nu sunt suficient de transparente în legătură cu vaccinurile COVID-19.

Astfel, aproape șapte din zece respondenți (69%) sunt deja vaccinați sau doresc să fie vaccinați cât mai curând posibil, iar 79% intenționează să se vaccineze până la sfârșitul anului.

Cu toate acestea, există variații semnificative între statele membre și în funcție de vârstă, cei sub 45 de ani fiind mai reticenți. De altfel, 85% dintre respondenții nevaccinați au declarat că preferă să mai aștepte până la administrarea vaccinului fiind preocupați de testarea insuficientă. În egală măsură, aceștia sunt preocupați de posibilele efecte adverse. 

Cehiei, Estoniei, Greciei, României și Poloniei, între 60% și 57% dintre respondenți au declarat că s-au vaccinat deja sau urmează să o facă cât de curând, însă aceste state membre se află spre coada clasamentului UE, în fruntea acestuia fiind țări precum Irlanda, Germania, Spania și Malta, în care între 76% și 86% dintre respondenți au declarat că s-au vaccinat deja sau urmează să o facă în perioada următoare. 

În medie, 70% dintre respondenți consideră că UE joacă un rol esențial în asigurarea accesului la vaccinurile COVID-19 în țara lor.

În cazul României, aproximativ 75% dintre respondenți sunt de părere că UE are cel mai important rol în livrarea dozelor de vaccin. 

O majoritate relativă este mulțumită de modul în care UE a gestionat strategia de vaccinare (47% mulțumiți, 45% nemulțumiți)., însă opiniile privind modul în care guvernele naționale au gestionat strategia sunt puțin mai critice (46% mulțumiți, 49% nemulțumiți).

În cazul României, 64% dintre respondenți sunt mulțumiți de modul în care UE a gestionat strategia de vaccinare, în timp ce doar 51% dintre aceștia sunt mulțumiți de modul în care a facut-o Guvernul, restul de 24% fiind mai puțin mulțumiți, iar 22% complet nemulțumiți, în timp ce 2% nu au putut oferi un răspuns. 

În ceea ce privește informarea din surse sigure asupra vaccinurilor COVID-19, la nivelul UE 61% dintre respondenți apelează la medici și la specialiștii din domeniul sănătății, 44% la autoritățile sanitare de la nivel național și doar 20%, respectiv 19% la UE și guvernele naționale. 

Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit joi, la Tallinn, în cadrul vizitei de stat pe care o efectuează în Estonia, cu prim-ministrul Kaja Kallas și cu președintele Parlamentului, Jüri Ratas, cu care a discutat despre consolidarea relațiilor bilaterale româno-estone, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul discuțiilor cu prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, au fost abordate perspectivele relației bilaterale, teme de interes reciproc de pe agenda europeană, precum și subiecte prioritare la nivel regional și multilateral. 

În plan bilateral, președintele Klaus Iohannis a accentuat dorința consolidării cooperării economice, inclusiv intensificarea schimburilor comerciale, și sectoriale. În cadrul discuțiilor, a fost evidențiat interesul comun pentru dezvoltarea cooperării în sectorul digital, în acest context șeful statului accentuând interesul pentru cooperarea în domeniul securității cibernetice și inteligenței artificiale, dată fiind experiența în acest domeniu a Estoniei și a României, care găzduiește noul Centru Cyber al Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat importanța coordonării la nivelul Uniunii Europene pentru consolidarea rezilienței, atât în plan intern, cât și la nivel global, evidențiind rolul pe care îl poate avea Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București. De asemenea, discuțiile au vizat și abordarea strategică a relației UE cu Rusia.

Cei doi interlocutori au abordat și cooperarea dintre cele două țări în cadrul formatelor regionale, București 9 și Inițiativa celor Trei Mări, cu accent pe obiectivul principal al României pentru implementarea proiectelor strategice Rail2Sea și Via Carpathia, menite a îmbunătăți substanțial interconectarea europeană pe direcția Nord-Sud.

Totodată, discuția cu prim-ministrul Estoniei a vizat cooperarea în cadrul NATO, în contextul rezultatelor foarte bune ale Summitului din 14 iunie 2021.

În cadrul discuției cu președintele Parlamentului eston, Jüri Ratas, președintele Klaus Iohannis a exprimat interesul pentru intensificarea cooperării parlamentare, nivel de dialog important pentru dezvoltarea relațiilor româno-estone, în plan bilateral, regional și multilateral.

Președintele Klaus Iohannis a evocat perspectivele de cooperare oferite de Inițiativa celor Trei Mări la nivelul dialogului parlamentar și a salutat organizarea de către Parlamentul eston a primului forum parlamentar al Inițiativei, în iunie 2021.

Cei doi interlocutori au mai abordat subiectul viitorului Uniunii Europene, șeful statului subliniind contribuția importantă adusă de coordonarea la nivelul Uniunii Europene pe dimensiunea parlamentară. 

Preşedintele Klaus Iohannis a efectuat, miercuri şi joi, o vizită de stat în Republica Estonia, la Tallinn. Vizita are loc în contextul aniversării centenarului relaţiilor diplomatice româno-estone şi a 30 de ani de la restabilirea relaţiilor diplomatice, precum şi ca urmare a dialogului constant româno-eston la nivel înalt din ultimii ani.

Miercuri, acesta a avut consultări bilaterale cu președintele Kersti Kaljulaid, alături de care a susținut și o conferință comună de presă. În cadrul declarațiilor, Iohannis a anunțat că a invitat Estonia să participe la Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București și a subliniat că Estonia este un campion al digitalizării și e-guvernării de la care avem foarte mult de învățat.

Întrevederile de joi cu Kaja Kallas și cu Juri Ratas au fost urmate de depunerea unei coroane de flori la Monumentul Războiului de Independență și o vizită la Primăria orașului Tallinn, precum și vizite, împreună cu președintele Estoniei, Kersti Kaljulaid, la Centrul e-Estonia și la start-up-ul Unicorn Squad.

Vizitele la Centrul e-Estonia și start-up-ul Unicorn Squad, proiecte de succes ale Estoniei din perspectiva digitalizării și inovației, au deschis oportunitatea intensificării cooperării româno-estone în aceste domenii de interes deosebit pentru cele două țări.

În cadrul vizitei, preşedintele Klaus Iohannis a decorat mai mulţi oficiali estoni, între care se numără omologul de la Tallinn, Kersti Kaljulaid, prim-ministrul eston, Kaja Kallas, şi preşedintele Parlamentului Republicii Estonia, Jüri Ratas în semn de “înaltă apreciere pentru contribuţia excepţională avută la promovarea democraţiei şi securităţii regionale, precum şi la aprofundarea şi diversificarea tradiţionalelor relaţii dintre România şi Republica Estonia”.