Secretarul de stat american Marco Rubio a avut sâmbătă prima conversație telefonică cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, ca urmare a discuției dintre președinții Trump și Putin, dialogul Rubio – Lavrov survenind după ce miniștrii de externe din țările G7 au adoptat, marja Conferinței de Securitate de la München, o declarație care reafirmă “necesitatea de a dezvolta garanții de securitate solide pentru a se asigura că războiul nu va reîncepe”.
“Secretarul de stat Marco Rubio a discutat astăzi cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, ca urmare a discuției purtate de președintele Donald Trump cu președintele rus Vladimir Putin la începutul acestei săptămâni. Secretarul de stat a reafirmat angajamentul președintelui Trump de a găsi o soluție la conflictul din Ucraina. În plus, au discutat despre oportunitatea de a lucra împreună pe o serie de alte chestiuni bilaterale”, a transmis Departamentul de Stat într-un comunicat.
De cealaltă parte, Ministerul de Externe de la Moscova a precizat că Lavrov și Rubio “au convenit să reia contactele regulat, inclusiv pentru a pregăti un summit ruso-american la cel mai înalt nivel”, șefii celor două diplomații confirmând că sunt gata să conlucreze la restabilirea unui dialog interguvernamental reciproc respectuos, conform tonului dat de președinți”.
Miercuri, președintele american Donald Trump a avut convorbiri telefonice separate cu omologul rus Vladimir Putin și cu cel ucrainean Volodimir Zelenski despre războiul din Ucraina, cu liderul de la Casa Albă anunțând că a convenit cu liderul de la Kremlin începerea imediată a negocierilor de pace între Rusia și Ucraina, o chestiune respinsă ca abordare de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și întâmpinată cu același refuz de capitalele europene.
Americanii și europeni s-au duelat în declarații la München despre respectarea valorilor democratice, cu vicepreședintele american J.D. Vance criticând regresul democratic al Europei, context în care a citat și anularea alegerilor prezidențiale din România, iar apogeul a fost atins de afirmația generalului Keith Kellogg, trimisul special al lui Trump pentru Rusia și Ucraina, conform căreia Europa va fi consultată – dar în cele din urmă exclusă – de la discuțiile de pace planificate între Rusia, SUA și Ucraina, deoarece unul dintre motivele pentru care acordurile de pace anterioare dintre Ucraina și Rusia au eșuat a fost că la masă au fost prezente prea multe țări care nu aveau capacitatea de a executa un fel de proces de pace.
Remarcile au provocat consternare și nouă repliere a europenilor, cu ministrul de externe polonez Radoslaw Sikorski anunțând că liderii europeni se vor reuni în Franța, la propunerea lui Emmanuel Macron, pentru a se coordona. Totodată, președintele Volodimir Zelenski a folosit discursul său de pe scena Conferinței de Securitate pentru a avertiza că Europa va fi probabil exclusă din negocieri. El a vorbit despre temerile că SUA ar putea plănui să încheie un acord bilateral cu președintele rus Vladimir Putin pentru a pune capăt conflictului din Ucraina.
“Ucraina nu va accepta niciodată înțelegeri făcute pe la spatele nostru fără implicarea noastră. Nicio decizie privind Ucraina fără Ucraina, nicio decizie privind Europa fără Europa”, a spus el, în timp ce Ucraina a refuzat să încheie un acord cu SUA privind mineralele critice.
Totuși, partenerii transatlantici au părut să se pune de acord cu privire la un comunicat comun în privința “războiului devastator al Rusiei în Ucraina” la nivelul G7.
Miniștrii de externe ai G7 din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene s-au întâlnit în marja Conferinței de Securitate de la München pentru prima dată în cadrul președinției canadiene din 2025.
“Membrii G7 au discutat despre războiul devastator al Rusiei în Ucraina. Aceștia și-au subliniat angajamentul de a lucra împreună pentru a contribui la obținerea unei păci durabile și a unei Ucraine puternice și prospere și au reafirmat necesitatea de a dezvolta garanții de securitate solide pentru a se asigura că războiul nu va reîncepe”.
“Aceștia au reamintit contribuția importantă a G7 la încheierea războiului din Ucraina, inclusiv prin măsuri luate în temeiul Declarației comune a G7 de sprijinire a Ucrainei, prin sprijinirea financiară a Ucrainei prin utilizarea veniturilor extraordinare provenite din activele suverane rusești, prin impunerea unor costuri suplimentare Rusiei, în cazul în care aceasta nu negociază cu bună credință, prin plafonarea prețurilor la petrol și gaze și prin sporirea eficacității sancțiunilor împotriva Rusiei”, arată sursa citată.
Declarația comună adoptată observă, totuși, o schimbare de ton în privința sancțiunilor. “Orice sancțiuni noi și suplimentare după luna februarie ar trebui să fie legate de faptul dacă Federația Rusă depune eforturi reale și de bună credință pentru a pune capăt războiului împotriva Ucrainei, care să ofere Ucrainei securitate și stabilitate pe termen lung ca țară suverană și independentă”, stipulează documentul.
Membrii G7 au discutat despre furnizarea către Rusia de asistență cu dublă utilizare de către China și de asistență militară de către RPDC și Iran. Ei au condamnat orice astfel de sprijin.
